2ra-1863/19 — partajarea in natura a bunurilor imobile si incasarea cheltuielilor de judecata

2ra-1863/19 — partajarea in natura a bunurilor imobile si incasarea cheltuielilor de judecata (Curtea Supremă de Justiție, 2019)

Dosarul nr. 2ra-1863/19

Prima instanță: Judecătoria Strășeni, sediul Călărași (judecător E. Bolocan)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (judecători L. Bulgac, G. Dașchevici și A. Panov)

Î N C H E I E R E

16 octombrie 2019 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul Tatiana Vieru

judecătorii Maria Ghervas

Nina Vascan

examinând admisibilitatea recursului declarat de Nadejda Filip, reprezentată

de avocatul Ludmila Bîrcă,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Vasilii Rotari

împotriva Nadejdei Filip, intervenient principal de partea reclamantului Vasilii

Rotari – Diana Rotari, cu privire la partajarea în natură a bunurilor imobile și

încasarea cheltuielilor de judecată,

împotriva deciziei din 11 aprilie 2019 a Curții de Apel Chișinău, prin care a

fost respins apelul declarat de Nadejda Filip și menținută hotărârea din

14 noiembrie 2018 a Judecătoriei Strășeni, sediul Călărași

c o n s t a t ă:

La 06 decembrie 2016, Vasilii Rotari a depus cerere de chemare în judecată

împotriva Nadejdei Filip, intervenient principal de partea reclamantului Vasilii

Rotari – Diana Rotari, cu privire la delimitarea în natură a câte 1/2 cotă-parte din

casa de locuit individuală cu suprafața de 138, 4 m2, nr. cadastral XXXXX.01, și din

terenul cu suprafața de 0, 0582 ha, nr. cadastral XXXXX, amplasate pe XXXXX, și

încasarea cheltuielilor de judecată. Totodată, reclamantul Vasilii Rotari, intervenient

principal de partea reclamantului Vasilii Rotari – Diana Rotari, a solicitat numirea

expertizei privind stabilirea variantelor de partajare a bunurilor imobile

nominalizate, care să fie efectuată de către expertul Anatolie Achimov (f.d. 3-5, vol.

I).

În motivarea acțiunii, reclamantul Vasilii Rotari, intervenient principal de

partea reclamantului Vasilii Rotari – Diana Rotari, a relatat că prin contractul de

vânzare-cumpărare din 09 octombrie 2013, autentificat de notarul public Hristofor

Cheșcu și înregistrat sub nr. 4247, Vasilii Rotari a cumpărat de la Evdochia Rotari

1/2 cotă-parte din casa de locuit individuală cu suprafața de 138, 4 m2, nr. cadastral

1

XXXXX.01, și din terenul cu suprafața de 0, 0582 ha, nr. cadastral XXXXX,

amplasate pe XXXXX.

Reclamantul a susținut că cealaltă 1/2 cotă-parte din bunurile imobile cu nr.

cadastrale XXXXX.01 și XXXXX aparține Nadejdei Filip cu drept de proprietate,

acestea nefiind delimitate conform cotelor-părți în natură.

Reclamantul a indicat că începând cu anul 2014, relațiile sale și ale Dianei

Rotari cu Nadejda Filip au devenit ostile, deoarece Nadejda Filip le crea în

permanență obstacole în exercitarea dreptului de proprietate asupra bunurilor

imobile cu nr. cadastrale XXXXX.01 și XXXXX.

În drept, reclamantul a făcut trimitere la prevederile art. 357 și 361 din Codul

civil.

Prin hotărârea din 14 noiembrie 2018 a Judecătoriei Strășeni, sediul Călărași,

a fost admisă parțial cererea de chemare în judecată. S-a stabilit 1/2 cotă-parte reală

din terenul cu nr. cadastral XXXXX, amplasat pe XXXXX, egală cu S1=291 m2/34

952, 5 lei: parcela de teren cu S1=291 m2, în p.p. la-2-3-4-5-5a-7-8-9-10-11-12-13-

14-1a, planul (releveul) construcțiilor primei părți cu 1/2 cotă-parte din bunul imobil

format din casa de locui cu nr. cadastral XXXXX.01 – coproprietarului Nadejda

Filip. S-a stabilit 1/2 cotă-parte reală din terenul cu nr. cadastral XXXXX, amplasat

pe XXXXX, egală cu S1=291 m2/34 952, 5 lei: parcela de teren cu S1=291 m2, în

p.p. la-1-1a-14-13-12-11-10-9-8-7-5a-6-1, planul (releveul) construcțiilor părții a

doua cu 1/2 cotă-parte din bunul imobil cu nr. cadastral XXXXX.01 –

coproprietarilor Vasilii Rotari și Diana Rotari. S-au încasat în beneficiul lui Vasilii

Rotari și al Dianei Rotari, din contul Nadejdei Filip, suma de 150 lei cu titlu de taxă

de stat achitată la depunerea cererii de chemare în judecată și suma de 2 400 lei cu

titlu de cheltuieli de efectuare a expertizei judiciare, iar în total, suma de 2 550 lei.

În rest, au fost respinse ca neîntemeiate pretențiile reclamantului. S-a încasat în

beneficiul statului, din contul Nadejdei Filip, suma de 1 947, 57 lei cu titlu de taxă

de stat la depunerea și examinarea cererii de chemare în judecată (f.d. 24-27, vol.

II).

La 22 noiembrie 2018, Nadejda Filip a declarat apel împotriva hotărârii din

14 noiembrie 2018 a Judecătoriei Strășeni, sediul Călărași (f.d. 23, vol. II).

Prin decizia din 11 aprilie 2019 a Curții de Apel Chișinău, a fost respins apelul

declarat de Nadejda Filip și menținută hotărârea din 14 noiembrie 2018 a

Judecătoriei Strășeni, sediul Călărași (f.d. 71-75, vol. II).

În motivarea soluțiilor adoptate, instanțele ierarhic inferioare au făcut referire

la dosarul tehnic și la dosarul cadastral al bunurilor imobile cu nr. cadastrale

XXXXX.01 și XXXXX, cât și la hotărârea judecătorească din 17 octombrie 1983,

din care rezultă că terenul aferent casei de locuit individuale nu a constituit obiect al

partajării.

Instanțele ierarhic inferioare au relevat că expertul judiciar Anatolie Achimov

în raportul de expertiză nr. 134 din 10 mai 2018 a identificat o singură variantă de

partajare a bunurilor imobile cu nr. cadastrale XXXXX.01 și XXXXX, iar Nadejda

Filip nu a înaintat pretenții proprii împotriva lui Vasilii Rotari și Dianei Rotari.

Cu referire la argumentul Nadejdei Filip privind pretinsele dificultăți ale

2

acesteia de acces la subsolul casei, ca urmare a partajării în natură a terenului cu nr.

cadastral XXXXX, instanțele ierarhic inferioare au menționat că Nadejda Filip este

în drept să solicite instanței de judecată, printr-o acțiune civilă separată, instituirea

unei servituți în scopul accesului la subsolul casei.

În ceea ce privește problema repartizării între părți a cheltuielilor de judecată,

instanțele ierarhic inferioare au indicat că Nadejda Filip urmează să achite în

beneficiul statului suma de 1 947, 57 lei cu titlu de taxă de stat pentru cererea de

chemare în judecată, care reprezintă 3% din valoarea de piață a terenului cu nr.

cadastral XXXXX, ca urmare a admiterii de către instanța de judecată a pretenției

privind partajarea acestui teren.

La 15 iulie 2019, Nadejda Filip, reprezentată de avocatul Ludmila Bîrcă, a

declarat recurs împotriva deciziei din 11 aprilie 2019 a Curții de Apel Chișinău,

solicitând casarea integrală a acesteia și a hotărârii din 14 noiembrie 2018 a

Judecătoriei Strășeni, sediul Călărași, precum și trimiterea cauzei spre rejudecare la

Judecătoria Strășeni, sediul Călărași, în alt complet de judecată.

În motivarea recursului, recurenta Nadejda Filip, reprezentată de avocatul

Ludmila Bîrcă, a susținut că instanțele ierarhic inferioare au pus la baza soluțiilor

adoptate raportul de expertiză nr. 134 din 10 mai 2018, dându-i o apreciere greșită.

Recurenta consideră că din raportul de expertiză nr. 134 din 10 mai 2018,

rezultă că accesul ei la subsol și la terenul aferent este de mai puțin de un metru, prin

care fapt a fost revizuită hotărârea judecătorească din 17 octombrie 1983.

Astfel, recurenta a mai invocat că prin raportul de expertiză nr. 134 din

10 mai 2018, a fost lipsită la accesul liber la partea sa de casă și i s-a închis accesul

liber la 2 ferestre, deoarece o parte din lotul de teren atribuit lui Vasilii Rotari i-a

fost atribuit lângă partea ei de casă, ceea ce ar putea duce la eventuale conflicte.

La fel, recurenta a evidențiat că reaua-credință a lui Vasilii Rotari este

dovedită prin fotografia efectuată de expert, anexată la materialele cauzei, din care

se obervă că subsolul este îngrădit până la colțul părții de casă a recurentei, aceasta

neavând acces la subsol.

În continuare, recurenta a declarat că atunci când terenul se afla în posesia sa,

a construit un pridvor de protecție care costă 3 967 lei, care a fost atribuit lui Vasilii

Rotari, însă acesta nu a fost obligat să-i achite o sultă recurentei.

De asemenea, recurenta a afirmat că gardul cu lungimea totală de 21m, cu

valoarea de 16 345 lei, a fost construit de ea și de fostul său soț, însă instanța de

judecată i-a atribuit doar 3, 7 m din gard, fără ca Vasilii Rotari să fie obligat să-i

achite o sultă recurentei.

Recurenta a menționat că Primăria or. Călărași urma a fi atrasă în proces și să

prezinte în ședința de judecată planul terenului partajat de Primăria or. Călărași la

momentul dării în exploatare a casei de locuit în anul 1986.

Recurenta a notat că prima instanță greșit a soluționat problema repartizării

între părți a cheltuielilor de judecată, deoarece a respins pretenția privind partajarea

casei de locuit, iar valoarea a 1/2 cotă-parte din teren este în sumă de 34 952, 5 lei.

La 03 septembrie 2019, intimații Vasilii Rotari și Diana Rotari au depus

referință la recursul declarat de Nadejda Filip, reprezentată de avocatul Ludmila

3

Bîrcă, solicitând considerarea acestuia ca inadmisibil (f.d. 104-107, vol. II).

În conformitate cu art. 434 alin. (1) din Codul de procedură civilă, recursul se

declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale,

dacă legea nu prevede altfel.

După cum rezultă din materialele cauzei, în fișa de însoțire nr. 5012 este

indicat că la 15 mai 2019, Curtea de Apel Chișinău a expediat în adresa recurentei

Nadejda Filip copia deciziei integrale din 11 aprilie 2019 a Curții de Apel Chișinău

(f.d. 76, vol. II).

Însă, la materialele cauzei nu este anexat avizul de primire de către recurenta

Nadejda Filip a copiei deciziei integrale din 11 aprilie 2019 a Curții de Apel

Chișinău.

Astfel, completul consideră că recurenta Nadejda Filip, reprezentată de

avocatul Ludmila Bîrcă, care a declarat recursul la 15 iulie 2019, s-a conformat

prevederilor legale, încadrându-se în termenul de declarare a recursului prevăzut la

art. 434 alin. (1) din Codul de procedură civilă.

Examinând temeiurile recursului declarat de Nadejda Filip, reprezentată de

avocatul Ludmila Bîrcă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră recursul drept inadmisibil, din

următoarele raționamente.

Conform art. 432 alin. (1) din Codul de procedură civilă, părțile și alți

participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a

normelor de drept procedural.

Alin. (2) și (3) ale art. 432 alin. (1) din Codul de procedură civilă prevăd

exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau procedural

au fost încălcate sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor

încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului

doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea

greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea

probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile

comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

În conformitate cu art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, cererea de

recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în

temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4).

Respectiv, completul relevă că examinarea admisibilității recursului

presupune verificarea conformității temeiurilor invocate în cererea de recurs cu

temeiurile prevăzute la art. 432 din Codul de procedură civilă.

Astfel, argumentele invocate în recursul declarat de Nadejda Filip,

reprezentată de avocatul Ludmila Bîrcă, se referă la dezacordul recurentei cu soluția

pronunțată de către instanțele ierarhic inferioare, însă nu relevă încălcarea esențială

sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept

procedural, și respectiv, acestea nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Subsidiar, se menționează că recursul exercitat conform Secțiunii a II-a,

Capitolul XXXVIII din Codul de procedură civilă, are caracter devolutiv numai

4

asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea

deciziei, nu și temeinicia ei în fapt.

Totodată, completul accentuează că potrivit regulilor din Secțiunea a II-a din

Capitolul XXXVIII al Codului de procedură civilă, instanța de recurs nu verifică

modul de apreciere a probelor de către instanțele ierarhic inferioare. Forța atribuită

unei probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența probelor și concluziile

făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului instanței de recurs.

Prin prisma art. 432 alin. (4) Cod de procedură civilă, instanța de recurs poate

interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural, și anume dacă se invocă

aprecierea arbitrară a probelor de către instanța judecătorească sau în cazul în care

erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale

omului. Însă, din recursul declarat de Nadejda Filip, reprezentată de avocatul

Ludmila Bîrcă, nu rezultă că instanța de apel a apreciat arbitrar probele.

Completul evidențiază că în lumina jurisprudenței Curții Europene a

Drepturilor Omului, procedura de examinare a admisibilității unui recurs în materie

civilă trebuie să corespundă garanțiilor unui proces echitabil, consfințite la art. 6 din

Convenția Europeană a Drepturilor Omului, în special cu referire la dreptul de acces

liber la justiție și la dreptul de a fi audiat de o instanță judecătorească (hotărârile

Delcourt contra Belgiei din 17 ianuarie 1970 și Erfar-Avef contra Greciei din

27 martie 2014).

În acest context, completul reține că dreptul unei persoane de acces liber la

justiție poate fi limitat, inclusiv prin instituirea procedurii de examinare a

admisibilității recursului, or prin însăși natura lor, condițiile pentru examinarea unei

cereri introduse pe calea recursului pot fi mai stricte decât condițiile stabilite pentru

o cale de atac ordinară. Asemenea rigori urmăresc scopul de aplicare și interpretare

unitară a legislației și îndeplinesc funcțiile de administrare eficientă a justiției, fiind

în deplină concordanță cu art. 6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului

(hotărârea Trevisanato contra Italiei din 15 septembrie 2016).

Totodată, completul reține că obligația de a motiva un act judecătoresc poate

varia în funcție de natura actului în cauză (hotărârea Hansen contra Norvegiei din

02 octombrie 2014), iar în concepția Curții Europene a Drepturilor Omului, nu se

impune motivarea detaliată a deciziei unei instanțe de recurs care, întemeindu-se pe

dispoziții legale specifice, respinge un recurs ca fiind „lipsit de șanse de succes”

(hotărârea Nersesyan contra Armeniei din 19 ianuarie 2010).

În conformitate cu art. 440 alin. (1) Cod de procedură civilă, în cazul în care

se constată existența unuia din temeiurile prevăzute la art. 433, completul din 3

judecători decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra

inadmisibilității recursului. Încheierea se emite conform prevederilor art. 270 și nu

conține nicio referire cu privire la fondul recursului.

Completul notează că argumentele invocate în recurs nu au vocația de a duce

la modificarea soluției în prezenta cauză, or acestea nu atestă examinarea raportului

juridic litigios de către instanțele ierarhic inferioare cu încălcarea normelor de drept

material și procedural sau a drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

În asemenea circumstanțe, completul Colegiului civil, comercial și de

5

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat

de Nadejda Filip, reprezentată de avocatul Ludmila Bîrcă, nu se încadrează în

temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă și,

drept urmare, este inadmisibil.

În conformitate cu art. 269-270, 431 alin. (2), 433 lit. a) și 440 alin. (1) din

Codul de procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Se consideră inadmisibil recursul declarat de Nadejda Filip, reprezentată de

avocatul Ludmila Bîrcă, împotriva deciziei din 11 aprilie 2019 a Curții de Apel

Chișinău, în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Vasilii Rotari

a împotriva Nadejdei Filip, intervenient principal de partea reclamantului Vasilii

Rotari – Diana Rotari, cu privire la partajarea în natură a bunurilor imobile și

încasarea cheltuielilor de judecată.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului, Tatiana Vieru

judecătorul

judecătorii Maria Ghervas

Nina Vascan

6