2ra-1903/19 — cu privire la încasarea plății de arendă, recunoașterea nulității contractului de arendă, a înregistrării în Registrul bunurilor imobile a dreptului de arendă și recunoașterea imposibilității posesiei și folosinței terenului arendat
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- cu privire la încasarea plăţii de arendă, recunoaşterea nulităţii contractului de arendă, a înregistrării în Registrul bunurilor imobile a dreptului de arendă şi recunoaşterea imposibilităţii posesiei şi folosinţei terenului arendat
- Temei legal
- Temeiurile declarării recursului
2ra-1903/19 — cu privire la încasarea plății de arendă, recunoașterea nulității contractului de arendă, a înregistrării în Registrul bunurilor imobile a dreptului de arendă și recunoașterea imposibilității posesiei și folosinței terenului arendat (Curtea Supremă de Justiție, 2019)
Dosarul nr. 2ra-1903/19
Prima instanță: Judecătoria Cahul sediul Cantemir (jud. S. Caitaz)
Instanța de apel: Curtea de Apel Cahul (jud. G. Vavrin, T. Berdilă, I. Dănăilă)
ÎNCHEIERE
9 octombrie 2019 mun. Chișinău
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție
în componența:
Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu
Judecătorii Svetlana Filincova
Dumitru Mardari
examinând chestiunea privind admisibilitatea recursurilor declarate de
Stepanida Cîrlan, reprezentată de avocatul Eduard Barbarov și Cooperativa de
Consum „Universalcoop” Cantemir
în cauza civilă la cererea de chemare în judecată a Cooperativei de Consum
„Universalcoop” Cantemir împotriva Stepanidei Cîrlan cu privire la încasarea plății
de arendă și
la cererea reconvențională a Stepanidei Cîrlan împotriva Cooperativei de
Consum „Universalcoop” Cantemir și Oficiului Cadastral Teritorial Cantemir cu
privire la recunoașterea nulității contractului de arendă, a înregistrării în Registrul
bunurilor imobile a dreptului de arendă și recunoașterea imposibilității posesiei și
folosinței terenului arendat
împotriva deciziei din 10 iunie 2019 a Curții de Apel Cahul, prin care a fost
admis apelul declarat de Stepanida Cîrlan, reprezentată de avocatul stagiar Nicolae
Agachi și modificată hotărârea din 31 iulie 2018 a Judecătoriei Cahul sediul
Cantemir
constată:
La 25 iulie 2016, Cooperativa de Consum „Universalcoop” Cantemir a
depus cerere de chemare în judecată împotriva Stepanidei Cîrlan cu privire la
încasarea plății de arendă.
În motivarea acțiunii a invocat că prin contractul de arendă nr. 15 din
1 ianuarie 2011 pârâta a arendat de la Cooperativa de Consum „Universalcoop”
Cantemir terenul cu suprafața de 54,28 m2 situat în piața din or. Cantemir
str. Ștefan Vodă 44.
Conform prevederilor pct. 2 din contractul menționat, termenul arendării a
fost stabilit până la 31 decembrie 2011, iar potrivit prevederilor pct. 3, arenda
lunară stabilită în mărime de 922 de lei.
1
A precizat că potrivit certificatului de la contabilitate din 12 iulie 2016
pentru perioada 1 iunie 2014 – 1 iunie 2016 plata de arendă constituie 22 128 de
lei, pârâta însă nu a achitat nimic din plata de arendă.
Totodată, a comunicat că Stepanida Cîrlan a construit pe terenul arendat un
pavilion comercial (construcție vremelnică) situat pe teritoriul pieții centrale din
or. Cantemir cu suprafața de 48 m2.
Conform contractului de arendă din 1 aprilie 2005, Cooperativa de Consum
„Universalcoop” Cantemir a dat în arendă Stepanidei Cîrlan un teren cu suprafața
de 24 m2 pe teritoriul pieței din or. Cantemir ce aparține cooperativei, cu dreptul de
a reconstrui pavilionul din cont propriu, construcție vremelnică-temporară
(provizorie), deci acest pavilion nu este o construcție capitală, nu a fost primită în
exploatare în baza procesului-verbal de recepție finală, respectiv, poate fi
demontată de aceasta, cu eliberarea terenului arendat.
A accentuat că pârâta până în ziua de astăzi nu a eliberat terenul și nici nu
dorește să prelungească termenul contractului de arendă.
Astfel, prin hotărârea din 23 decembrie 2015 a Judecătoriei Cantemir, a fost
încasată plata de arendă pentru perioada 1 ianuarie 2013 – 1 iunie 2014 în sumă de
15674 de lei, care a fost menținută prin decizia din 21 aprilie 2016 a Curții de Apel
Cahul.
A relatat că la 14 iunie 2016, pârâtei a fost înaintată o cerere prealabilă prin
care a fost solicitată achitarea datoriei la plata de arendă, ultima fiind
preîntâmpinată că în caz de neprezentare se vor adresa în instanța de judecată, dar
Stepanida Cîrlan nu s-a prezentat, nu a predat terenul, datoria nu a achitat, iar prin
răspunsul din 21 iunie 2016, cererea prealabilă a fost respinsă din cauza că pârâta a
achitat careva impozite pentru obiectul comercial cu nr. cadastral XXXXX, ceea ce
nu are nimic cu obiectul litigiului care este terenul cu suprafața de 54,28 m2.
Și-a întemeiat pretențiile în baza dispozițiilor art. 908, 910 Cod civil, art. 2,
5, 7, 166 CPC.
A solicitat încasarea din contul pârâtei a plății de arendă în sumă de 22 128
de lei pentru arenda terenului cu suprafața de 54,28 m2 situat în piața din
or. Cantemir ce aparține Cooperativei de Consum „Universalcoop” Cantemir.
La 20 decembrie 2016, Stepanida Cîrlan a depus cerere reconvențională
împotriva Cooperativei de Consum „Universalcoop” Cantemir cu privire la
recunoașterea nulității contractului de arendă și încasarea cheltuielilor de judecată.
În motivarea acțiunii reconvenționale a invocat că la 1 ianuarie 2011, între
Cooperativa de Consum „Universalcoop” Cantemir, în calitate de arendator, și
dânsa, în calitate de arendaș, a fost încheiat contractul de arendă nr. 15 privind
darea în arendă a terenului de pământ din piața Cooperativei de Consum
„Universalcoop” Cantemir pe un termen până la 31 decembrie 2011, plata lunară
de arendă fiind stabilită în mărime de 922 de lei.
A menționat că potrivit actului de predare-primire din 1 ianuarie 2011,
Cooperativa de Consum „Universalcoop” Cantemir a transmit, iar dânsa a primit în
arendă terenul de pământ cu suprafața de 11,8 * 4,6 m2, care este amplasat conform
schemei.
2
Atât la actul de predare-primire, cât și la contractul de arendă nu există nicio
schemă de amplasare a lotului de teren care urmează a fi sau a fost transmis în
arendă.
A remarcat că contractul de arendă menționat a fost încheiat contrar
prevederilor legislației în vigoare și urmează a fi declarat nul în temeiul art. 217,
219 și 220 Cod civil.
Având în vedere prevederile art. 195, 514, 679, 913 alin. (1), 914, 875 și 911
Cod civil, a evidențiat că contractul de arendă încheiat de părți nu cuprinde
clauzele esențiale ale contractului de arendă și anume, nu este statuat și determinat
bunul - terenul care a fost transmis în arendă, or, așa numita schemă la care se face
referire nu este întărită de părți și prin urmare, nici nu există.
Din conținutul contractului de arendă, precum și din actul de predare-primire
a lotului nu rezultă clauza esențială a bunului transmis în arendă și anume,
exploatarea terenului arendat.
A relatat că prin hotărârea din 18 octombrie 2010 a Judecătoriei Cantemir,
i-a fost recunoscut dreptul de proprietate asupra construcției amplasată pe terenul
de pământ cu suprafața de 48 m2, iar prin decizia din 31 octombrie 2013 a Curții de
Apel Cahul și din 13 martie 2014 a Curții Supreme de Justiție, s-a constatat că pe
terenul de pământ cu suprafața de 48 m2 de fapt este efectuată o construcție
provizorie începând cu anul 2004.
Așadar, a precizat că dânsa nu a primit și nu a recepționat în posesie în
realitate bunul arendat, or, terenul de pământ nici nu putea fi transmis, dat fiind că
acest teren deja avea grevare prin construcția amplasată pe acesta din urmă, deci
exploatarea lotului de teren conform destinației nu putea avea loc.
Cu referire la prevederile art. 206 alin. (1), (2), 2017 alin. (1) – (3), 666 și
670 Cod civil, a menționat că de fapt și de drept, arendatorul nu avea posibilitate
reală de a transmite în arendă terenul de pământ stipulat în actul de predare primire
având în vedere imposibilitatea utilizării acestuia ca obiect al unui contract de
arendă și prin urmare, această prestație a arendatorului fiind una imposibilă.
A mai notat că contractul de arendă încheiat nu corespunde dispoziției
art. 878 Cod civil, deoarece terenul pe care este amplasată construcția deja nu poate
constitui obiect al contractului de arendă.
A învederat că bunul arendat nefiind determinat, individualizat, caracterizat
și pe care este amplasată o construcție inclusiv vremelnică este supus unui viciu
material după cum prevede art. 878 alin. (4) Cod civil.
Astfel, contractul de arendă contravine direct normelor legale imperative și
nu întrunește condițiile de valabilitate a acestuia, or, din conținutul pct. 1 din
contract nu poate fi identificat care teren anume a constituit obiectul contractului
de arendă, deoarece terenul din piața Cooperativei de Consum „Universalcoop”
Cantemir nu este identificat prin număr cadastral, locul amplasării, schema
amplasării lotului și caracteristicile acestuia, fiind individualizată doar mărimea
plății de arendă - 922 de lei lunar.
Și-a întemeiat pretențiile în baza dispozițiilor art. 217, 220 Cod civil,
art. 166-167, 173, 238-241 CPC.
A solicitat admiterea acțiunii reconvenționale, recunoașterea nulității
absolute a contractului de arendă nr. 15 din 1 ianuarie 2011 privind transmiterea în
3
posesie și folosință pentru exploatare a terenului de pământ neidentificat, cu
efectele stabilite de art. 219 Cod civil, precum și încasarea din contul Cooperativei
de Consum „Universalcoop” Cantemir în beneficiul ei a cheltuielilor de judecată.
La 11 ianuarie 2017, Stepanida Cîrlan a depus cerere reconvențională de
concretizare împotriva Cooperativei de Consum „Universalcoop” Cantemir și OCT
Cantemir, prin care a solicitat recunoașterea nulității absolute a contractului de
arendă nr. 15 din 1 ianuarie 2011 privind transmiterea în posesie și folosință pentru
exploatare a terenului de pământ neidentificat, cu efectele stabilite de art. 219 Cod
civil, recunoașterea nulă a înregistrării în Registrul bunurilor imobile a dreptului de
arendă în beneficiul ei în temeiul contractului de arendă nr. 15 din 1 ianuarie 2011
realizată de OCT Cantemir, precum și încasarea din contul Cooperativei de
Consum „Universalcoop” Cantemir în beneficiul ei a cheltuielilor de judecată.
Cu referire la înregistrarea dreptului de arendă în Registrul bunurilor imobile
în temeiul contractului de arendă nr. 15 din 1 ianuarie 2011, a menționat că OCT
Cantemir abuziv a efectuat înregistrarea acestui drept, or, acest drept nici nu a fost
solicitat spre înregistrare de către dânsa.
Astfel, OCT Cantemir a decis înregistrarea dreptului de arendă anume
asupra lotului de teren pe care era construit bunul imobil ce aparținea dânsei cu
drept de proprietate, or, cum poate fi înregistrat un drept asupra lotului de teren
dacă există actul judecătoresc privind înregistrarea dreptului de proprietate asupra
construcției.
La 21 februarie 2017 și 27 martie 2017, Stepanida Cîrlan a mai depus cereri
reconvenționale de concretizare împotriva Cooperativei de Consum
„Universalcoop” Cantemir și OCT Cantemir, intervenienți accesorii ÎS „Cadastru”
și ÎI „Vist Cîrlan”, prin care a solicitat recunoașterea nulității absolute a
contractului de arendă nr. 15 din 1 ianuarie 2011 privind transmiterea în posesie și
folosință pentru exploatare a terenului de pământ neidentificat, cu efectele stabilite
de art. 219 Cod civil, recunoașterea imposibilității posesiei și folosinței terenului
arendat conform contractului de arendă nr. 15 din 1 ianuarie 2011, recunoașterea
nulă a înregistrării în Registrul bunurilor imobile a dreptului de arendă în
beneficiul ei în temeiul contractului de arendă nr. 15 din 1 ianuarie 2011 realizată
de OCT Cantemir, precum și încasarea din contul Cooperativei de Consum
„Universalcoop” Cantemir în beneficiul ei a cheltuielilor de judecată.
Suplimentar a menționat că construcția edificată de către dânsa pe terenul
litigios constată faptul imposibilității realizării dreptului de folosință asupra
terenului, or, pe terenul dat deja era amplasată construcția formată din suprafețele
de 48 m2 de tip închis și utilizată ca magazin de vânzare.
A precizat că comercializarea mărfurilor în încăperile menționate a fost
realizată de către ÎI „Vist Cîrlan” și nu de către dânsa, împrejurări certificate și prin
autorizațiile de desfășurare a activității comerciale eliberate de UTA Cantemir.
A relatat că începând cu anul 2012, ÎI „Vist Cîrlan” a fost în imposibilitate
să utilizeze încăperile întru realizarea activității comerciale, deoarece Cooperativa
de Consum „Universalcoop” Cantemir a interzis accesul la aceste încăperi, inclusiv
de încărcare descărcare mărfuri.
Prin hotărârea din 31 iulie 2018 a Judecătoriei Cahul sediul Cantemir, a fost
admisă acțiunea Cooperativei de Consum „Universalcoop” Cantemir.
4
A fost încasată de la Stepanida Cîrlan în beneficiul Cooperativei de Consum
„Universalcoop” Cantemir suma de 22 128 de lei cu titlu de datorie la plata de
arendă a terenului pentru perioada 1 iunie 2014 – 1 iunie 2016, suma de 663,80 de
lei cu titlu de cheltuieli legate de achitarea taxei de stat la depunerea cererii de
chemare în judecată și suma de 2 500 de lei cu titlu de cheltuieli de asistență
juridică, iar în total 25 291,80 de lei.
A fost respinsă cererea reconvențională depusă de Stepanida Cîrlan ca
neîntemeiată.
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a conchis că Stepanida Cîrlan nu a
restituit terenul arendat Cooperativei de Consum „Universalcoop” Cantemir,
continuând să se folosească de acest teren prin exploatarea construcției comerciale
amplasată pe acest teren și nici nu a achitat benevol plata de arendă pentru
perioada 1 iunie 2014 – 1 iunie 2016, acumulând pentru această perioadă o datoriei
în mărime de 22 128 de lei.
Prin urmare, prima instanță a reiterat că Cooperativa de Consum
„Universalcoop” Cantemir este îndreptățită să pretindă încasarea pe cale
judecătorească a plății de arendă pentru toată durata întârzierii, conform art. 910
Cod civil.
Cu referire la netemeinicia cererii reconvenționale depusă de Stepanida
Cîrlan, prima instanță a constatat că obiectul contractului de arendă este identificat,
destinația acestuia este evidentă – pentru amplasarea obiectului comercial, iar
susținerile Stepanidei Cîrlan precum că nu ar fi primit în posesie terenul arendat,
nu corespund realității.
Totodată, instanța de judecată a constatat că temeiurile de nulitate a
contractului de arendă invocate de către Stepanida Cîrlan nu și-au găsit confirmare
în ședința de judecată, motiv pentru care pretențiile acesteia în acest sens urmează
a fi respinse ca neîntemeiate.
Pe cale de consecință, prima instanță a considerat că urmează a fi respinse ca
nefondate și pretențiile Stepanidei Cîrlan privind anularea înregistrării dreptului de
arendă asupra terenului și privind constatarea imposibilității posesiei și folosinței
terenului arendat conform contractului de arendă.
Prin decizia din 10 iunie 2019 a Curții de Apel Cahul, a fost admis apelul
declarat de Stepanida Cîrlan, reprezentată de avocatul stagiar Nicolae Agachi,
modificată hotărârea primei instanțe în partea acțiunii Cooperativei de Consum
„Universalcoop” Cantemir și micșorate sumele încasate de la Stepanida Cîrlan în
beneficiul Cooperativei de Consum „Universalcoop” Cantemir și anume, suma
datoriei pentru arendă micșorată de la 22 128 de lei până la 13 830 de lei și
respectiv, cuantumul cheltuielilor de judecată legate de plata taxei de stat de la
663,80 de lei până la 414,90 de lei și pentru asistență juridică de la 2 500 de lei
până la 2 000 de lei.
În rest, a fost menținută hotărârea primei instanțe.
Au fost încasate de la Stepanida Cîrlan în beneficiul Cooperativei de
Consum „Universalcoop” Cantemir cheltuielile judiciare pentru asistență juridică
(în instanța de apel) în sumă de 500 de lei.
5
A fost încasată de la Cooperativa de Consum „Universalcoop” Cantemir în
beneficiul Stepanidei Cîrlan taxa de stat (pentru cererea de apel) în sumă de 249 de
lei.
Pentru a decide astfel, instanța de apel a constatat ca fiind justă concluzia
primei instanțe precum că Cooperativa de Consum „Universalcoop” Cantemir este
îndreptățită să pretindă încasarea pe cale judecătorească a plății de arendă pentru
durata întârzierii, conform art. 910 Cod civil, însă eronat a dispus încasarea sumei
de 22 128 de lei ca datorie la plata de arendă a terenului pentru perioada 1 iunie
2014 – 1 iunie 2016.
Astfel, instanța de apel a reținut că la 2 septembrie 2015, Stepanida Cîrlan a
înaintat o cerere OCT Cantemir potrivit căreia a solicitat radierea contractului de
arendă a bunului imobil nr. 15 din 1 ianuarie 2011, care a fost admisă și de către
OCT Cantemir au fost efectuate modificări în Registrul bunurilor imobile privind
radierea contractului.
Instanța de apel a precizat că de la data depunerii cererii – 2 septembrie
2015, prin renunțarea uneia din părți la prelungirea contractului de arendă,
încetează acțiunea și consecințele contractului de arendă, motiv pentru care
urmează de micșorat perioada datoriei pentru arendă până la 2 septembrie 2015.
Prin urmare, instanța de apel a considerat că necesită a fi încasată de la
Stepanida Cîrlan în beneficiul Cooperativei de Consum „Universalcoop” Cantemir
suma de 13 830 de lei cu titlu de datorie la plata de arendă a terenului pentru
perioada 1 iunie 2014 – 2 septembrie 2015, potrivit calculului 922 de lei x 15 luni
= 13 830 de lei.
La fel, instanța de apel, reieșind din mărimea sumei care urmează a fi
încasată de la Stepanida Cîrlan, a considerat necesar de a micșora cuantumul
cheltuielilor de judecată și anume, taxa de stat de la 663,80 de lei până la 414,90 de
lei și cheltuielile de asistență juridică de la 2500 de lei până la 2000 de lei.
La 7 august 2019, prin intermediul Oficiului Poștal, Stepanida Cîrlan,
reprezentată de avocatul Eduard Barbarov a declarat recurs împotriva deciziei din
din 10 iunie 2019 a Curții de Apel Cahul, solicitând admiterea acestuia, casarea
deciziei instanței de apel și a hotărârii primei instanțe, cu trimiterea cauzei spre
rejudecare în prima instanță.
În motivarea recursului a invocat dezacordul cu decizia recurată,
considerând-o ilegală, deoarece instanța de apel nu a luat în considerație faptul că
prima instanță a examinat superficial probele și înscrisurile anexate la materialele
cauzei, a lăsat fără apreciere împrejurările care denotă imposibilitatea posesiei și
folosinței terenului de pământ chipurile arendat, astfel, a interpretat în mod eronat
legea.
A obiectat că instanța de apel nu a luat în considerație nici faptul că actul
contestat nu cuprinde condițiile de valabilitate prevăzute de art. 913 alin. (1) Cod
civil.
Concluziile instanței în partea ce țin de edificarea unui pavilion comercial, în
scopuri comerciale sunt în afara conținutului actului de arendă și actului de
predare-primire, acestea fiind numai alegațiile intimatului, care au fost preluate
direct de prima instanță.
6
Cu privire la lipsa actului de predare-primire, a menționat că instanța a lăsat
în afara ariei sale de apreciere faptul că acesta din urmă nu certifică transmiterea
reală a bunului - terenul în arendă, or, înscrisul prezentat, care este deținut și de
OCT Cantemir, certifică lipsa transmiterii bunului imobil de către arendator către
arendaș.
Concomitent, în lipsa actului de predare-primire a bunului în arendă, practica
judiciară deja s-a expus și anume, că este în prezența unui act fără efecte juridice,
afectat de nulitate absolută.
Astfel, a învederat că la încheierea contractului de arendă, părțile
contractuale nu s-au conformat prevederilor art. 195, 206, 2017, 666, 670, 878, 911
și 913 Cod civil.
A mai notat că instanța de apel nu a luat în considerație faptul că la 10 iulie
2015, dânsa în calitate de vânzător a vândut, iar Maria Căpățînă în calitate de
cumpărător a cumpărat bunul imobil situată pe teritoriul pieței centrale din
or. Cantemir, act juridic înregistrat în Registrul bunurilor imobile la 13 iulie 2015,
ceea ce se confirmă prin extrasul anexat la materialele cauzei, deci instanța a
soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost implicate în proces.
Totodată, a obiectat că cauza a fost judecată de un judecător care nu avea
dreptul să participe la judecarea ei.
În acest context, a evidențiat că Curtea de Apel Cahul nu a luat în
considerație faptul că la 14 mai 2019, de către reprezentantul ei, avocatul Eduard
Barbarov a fost depusă o cerere de recuzare a judecătorului conform art. 50 lit. d)
CPC, invocând că judecătorul T. Berdilă nu poate participa pentru examinarea
cauzei și urmează a fi recuzat.
La 29 august 2019, prin intermediul Oficiului Poștal, Cooperativa de
Consum „Universalcoop” Cantemir a declarat recurs împotriva deciziei din 10
iunie 2019 a Curții de Apel Cahul, solicitând admiterea acestuia, casarea deciziei
instanței de apel, cu emiterea unei noi decizii de menținere a hotărârii primei
instanțe, precum și încasarea din contul intimatei a cheltuielilor de judecată
suportate în instanța de apel și în instanța de recurs.
A obiectat că instanța de apel nu a aplicat legea care trebuia aplicată și
anume, art. 910 Cod civil (redacția anului 2002) și a interpretat eronat art. 910 Cod
civil (redacția anului 2002) la încasarea plății de întârziere și a dat o apreciere
greșită probelor examinate în ședințele de judecată.
A precizat că potrivit certificatului eliberat de Cooperativa de Consum
„Universalcoop” Cantemir din 12 iulie 2016 se atestă că Stepanida Cîrlan nu a
restituit terenul arendat cooperativei, continuând să se folosească de acest teren
prin exploatarea construcției comerciale amplasate pe acesta și nici nu a achitat
benevol plata de arendă pentru perioada 1 iunie 2014 - 1 iunie 2016, acumulând
pentru această perioadă o datorie de 22 128 de lei.
A comunicat că hotărârea din 23 decembrie 2015 a Judecătoriei Cantemir, a
fost pusă în executare și la materialele cauzei a fost anexată adeverința eliberată de
executorul judecătoresc Vera Arseni din 12 martie 2019, prin care se atestă că la
executarea acesteia se află titlul executoriu nr. 2-672/1014 din 23 decembrie 2015
emis de Judecătoria Cantemir privind obligativitatea Stepanidei Cîrlan să restituie
Cooperativei de Consum „Universalcoop” Cantemir bunul arendat cu suprafața de
7
54,28 m2. Debitorul nu se prezintă și nu execută cerințele legale ale executorului
judecătoresc, eschivându-se cu rea-voință de la executare hotărârii.
A considerat că nu este relevantă trimiterea la prevederile art. 903 lit. a) Cod
civil (în vigoare până la 1 martie 2019), care prevede că la expirarea termenului
contractului, locațiunea încetează, deoarece a fost cerută plata de arendă după
expirarea termenului contractului, așa cum este prevăzut la art. 910 Cod civil.
A mai notat că este greșită și concluzia instanței de apel cu referire la faptul
că de la data depunerii cererii de către Stepanida Cîrlan la OCT Cantemir privind
radierea contractului de arendă, la 2 septembrie 2015, prin renunțarea uneia din
părți la prelungirea contractului de arendă, încetează acțiunea și consecințele
contractului de arendă.
A evidențiat că nu are nimic comun cu litigiul în cauză radierea contractului
din Registrul bunurilor imobile și renunțarea unei părți la prelungirea contractului
de arendă, deoarece nu era obligatoriu înregistrarea în Registrul bunurilor imobile
a contractului încheiat pe un termen de un an, iar încă la 31 decembrie 2011,
intimata nu a prelungit contractul de arendă, însă a prelungit benevol să achite
plata de arendă folosindu-se de obiectul arendat, dar când a încetat achitarea plății
de arendă prin hotărârea din 23 decembrie 2015 a Judecătoriei Cantemir, plata a
fost încasată forțat.
A invocat dezacordul și cu argumentul instanței de apel în sensul că
Cooperativa de Consum „Universalcoop” Cantemir nu este limitată de dreptul de a
solicita încasarea prejudiciului material de la persoane vinovate cauzat prin
ocuparea ilegală a terenului, or, în afară de Stepanida Cîrlan nu a ocupat ilegal
nimeni terenul ca să fie cauzat prejudiciu, cu atât mai mult art. 910 Cod civil,
prevede că în afară de chiria pentru toată durata întârzierii, se poate cere repararea
prejudiciului în partea neacoperită de chirie.
În conformitate cu art. 434 alin. (1) CPC, recursul se declară în termen de
2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea nu
prevede altfel.
Din materialele dosarului rezultă că copia deciziei recurate a fost expediată
în adresa părților la 26 iunie 2019, fapt ce se confirmă prin scrisoarea de însoțire
(f. d. 279 vol. I), fiind recepționată de Cooperativa de Consum „Universalcoop”
Cantemir la 1 iulie 2019 și de reprezentantul Stepanidei Cîrlan, avocatul Eduard
Barbaroș la 2 iulie 2019, ceea ce se atestă prin avizele de recepție anexate la
materialele cauzei (f. d. 282, 282a vol. I).
Astfel, se constată că recurenții s-au conformat prevederilor legale și au
declarat recursuri la 7 august 2019 și respectiv, la 29 august 2019 în termenul
legal.
Examinând temeiurile recursurilor declarate de Stepanida Cîrlan,
reprezentată de avocatul Eduard Barbarov și Cooperativa de Consum
„Universalcoop” Cantemir, completul Colegiului civil, comercial și de contencios
administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră recursurile drept inadmisibile
din următoarele considerente.
În conformitate cu art. 432 alin. (1) CPC, părțile și alți participanți la proces
sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau
aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.
8
Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se
consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate
sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele
indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în
măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei
sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către
instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la
încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.
Conform prevederilor art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră
inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la
art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.
Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al
Curții Supreme de Justiție consideră că recursurile declarate de Stepanida Cîrlan,
reprezentată de avocatul Eduard Barbarov și Cooperativa de Consum
„Universalcoop” Cantemir, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432
alin. (2), (3) și (4) CPC.
Astfel, argumentele invocate în recursurile declarate se referă la dezacordul
recurenților cu soluția pronunțată de către instanța de apel, însă nu relevă
încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material, respectiv
nu constituie temei de casare a deciziei contestate.
Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios
administrativ al Curții Supreme de Justiție reține că recursul exercitat conform
secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și
procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.
În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios
administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că procedura
admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se
încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.
Distinct de aceste constatări, completul Colegiului civil, comercial și de
contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție precizează că, în contextul
normelor procedurale din Secțiunea a II-a, Capitolul XXXVIII CPC, instanța de
recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele de fond și de
apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența
probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului instanței
de recurs.
Prin prisma art. 432 alin. (4) CPC, instanța de recurs poate interveni în
materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă că instanța
de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod flagrant regulile de
apreciere a probelor stabilite în art. 130 CPC, însă, din recursul declarat nu rezultă
argumentul privind încălcarea flagrantă a regulilor de apreciere a probelor.
În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în
jurisprudența sa constantă, rezultând din prevederile art. 6 § 1 din Convenția
Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, că
nu se impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs,
întemeindu-se pe dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva
sentinței pronunțate de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes
9
(cauza Rebai și alții contra Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului,
25 februarie 1995, nr. 26561/1995).
În circumstanțele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de
contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție conchide că recursurile
declarate de Stepanida Cîrlan, reprezentată de avocatul Eduard Barbarov și
Cooperativa de Consum „Universalcoop” Cantemir urmează a fi considerate ca
inadmisibile.
În conformitate cu art. 433 lit. a), 440 alin. (1) CPC, completul Colegiului
civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție
dispune:
Se consideră inadmisibile recursurile declarate de Stepanida Cîrlan,
reprezentată de avocatul Eduard Barbarov și Cooperativa de Consum
„Universalcoop” Cantemir împotriva deciziei din 10 iunie 2019 a Curții de Apel
Cahul.
Încheierea este irevocabilă.
Președintele completului,
judecătorul Ala Cobăneanu
Judecătorii Svetlana Filincova
Dumitru Mardari
10