2ra-1903/19 — cu privire la încasarea plății de arendă, recunoașterea nulității contractului de arendă, a înregistrării în Registrul bunurilor imobile a dreptului de arendă și recunoașterea imposibilității posesiei și folosinței terenului arendat

Dosarul nr. 2ra-1903/19 Prima instanță: Judecătoria Cahul sediul Cantemir (jud. S. Caitaz) Instanța de apel: Curtea de Apel Cahul (jud. G. Vavrin, T. Berdilă, I. Dănăilă) ÎNCHEIERE 9 octombrie 2019 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componența: Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu Judecătorii Svetlana Filincova Dumitru Mardari examinând chestiunea privind admisibilitatea recursurilor declarate de Stepanida Cîrlan, reprezentată de avocatul Eduard Barbarov și Cooperativa de Consum „Universalcoop” Cantemir în cauza civilă la cererea de chemare în judecată a Cooperativei de Consum „Universalcoop” Cantemir împotriva Stepanidei Cîrlan cu privire la încasarea plății de arendă și la cererea reconvențională a Stepanidei Cîrlan împotriva Cooperativei de Consum „Universalcoop” Cantemir și Oficiului Cadastral Teritorial Cantemir cu privire la recunoașterea nulității contractului de arendă, a înregistrării în Registrul bunurilor imobile a dreptului de arendă și recunoașterea imposibilității posesiei și folosinței terenului arendat împotriva deciziei din 10 iunie 2019 a Curții de Apel Cahul, prin care a fost admis apelul declarat de Stepanida Cîrlan, reprezentată de avocatul stagiar Nicolae Agachi și modificată hotărârea din 31 iulie 2018 a Judecătoriei Cahul sediul Cantemir constată: La 25 iulie 2016, Cooperativa de Consum „Universalcoop” Cantemir a depus cerere de chemare în judecată împotriva Stepanidei Cîrlan cu privire la încasarea plății de arendă.

În motivarea acțiunii a invocat că prin contractul de arendă nr. 15 din 1 ianuarie 2011 pârâta a arendat de la Cooperativa de Consum „Universalcoop” Cantemir terenul cu suprafața de 54,28 m2 situat în piața din or. Cantemir str. Ștefan Vodă 44. Conform prevederilor pct. 2 din contractul menționat, termenul arendării a fost stabilit până la 31 decembrie 2011, iar potrivit prevederilor pct. 3, arenda lunară stabilită în mărime de 922 de lei. 1 A precizat că potrivit certificatului de la contabilitate din 12 iulie 2016 pentru perioada 1 iunie 2014 – 1 iunie 2016 plata de arendă constituie 22 128 de lei, pârâta însă nu a achitat nimic din plata de arendă. Totodată, a comunicat că Stepanida Cîrlan a construit pe terenul arendat un pavilion comercial (construcție vremelnică) situat pe teritoriul pieții centrale din or.

Cantemir cu suprafața de 48 m2. Conform contractului de arendă din 1 aprilie 2005, Cooperativa de Consum „Universalcoop” Cantemir a dat în arendă Stepanidei Cîrlan un teren cu suprafața de 24 m2 pe teritoriul pieței din or. Cantemir ce aparține cooperativei, cu dreptul de a reconstrui pavilionul din cont propriu, construcție vremelnică-temporară (provizorie), deci acest pavilion nu este o construcție capitală, nu a fost primită în exploatare în baza procesului-verbal de recepție finală, respectiv, poate fi demontată de aceasta, cu eliberarea terenului arendat. A accentuat că pârâta până în ziua de astăzi nu a eliberat terenul și nici nu dorește să prelungească termenul contractului de arendă.

Astfel, prin hotărârea din 23 decembrie 2015 a Judecătoriei Cantemir, a fost încasată plata de arendă pentru perioada 1 ianuarie 2013 – 1 iunie 2014 în sumă de 15674 de lei, care a fost menținută prin decizia din 21 aprilie 2016 a Curții de Apel Cahul. A relatat că la 14 iunie 2016, pârâtei a fost înaintată o cerere prealabilă prin care a fost solicitată achitarea datoriei la plata de arendă, ultima fiind preîntâmpinată că în caz de neprezentare se vor adresa în instanța de judecată, dar Stepanida Cîrlan nu s-a prezentat, nu a predat terenul, datoria nu a achitat, iar prin răspunsul din 21 iunie 2016, cererea prealabilă a fost respinsă din cauza că pârâta a achitat careva impozite pentru obiectul comercial cu nr. cadastral XXXXX, ceea ce nu are nimic cu obiectul litigiului care este terenul cu suprafața de 54,28 m2.

Și-a întemeiat pretențiile în baza dispozițiilor art. 908, 910 Cod civil, art. 2, 5, 7, 166 CPC. A solicitat încasarea din contul pârâtei a plății de arendă în sumă de 22 128 de lei pentru arenda terenului cu suprafața de 54,28 m2 situat în piața din or. Cantemir ce aparține Cooperativei de Consum „Universalcoop” Cantemir. La 20 decembrie 2016, Stepanida Cîrlan a depus cerere reconvențională împotriva Cooperativei de Consum „Universalcoop” Cantemir cu privire la recunoașterea nulității contractului de arendă și încasarea cheltuielilor de judecată.

În motivarea acțiunii reconvenționale a invocat că la 1 ianuarie 2011, între Cooperativa de Consum „Universalcoop” Cantemir, în calitate de arendator, și dânsa, în calitate de arendaș, a fost încheiat contractul de arendă nr. 15 privind darea în arendă a terenului de pământ din piața Cooperativei de Consum „Universalcoop” Cantemir pe un termen până la 31 decembrie 2011, plata lunară de arendă fiind stabilită în mărime de 922 de lei. A menționat că potrivit actului de predare-primire din 1 ianuarie 2011, Cooperativa de Consum „Universalcoop” Cantemir a transmit, iar dânsa a primit în arendă terenul de pământ cu suprafața de 11,8 * 4,6 m2, care este amplasat conform schemei. 2 Atât la actul de predare-primire, cât și la contractul de arendă nu există nicio schemă de amplasare a lotului de teren care urmează a fi sau a fost transmis în arendă.

A remarcat că contractul de arendă menționat a fost încheiat contrar prevederilor legislației în vigoare și urmează a fi declarat nul în temeiul art. 217, 219 și 220 Cod civil. Având în vedere prevederile art. 195, 514, 679, 913 alin. (1), 914, 875 și 911 Cod civil, a evidențiat că contractul de arendă încheiat de părți nu cuprinde clauzele esențiale ale contractului de arendă și anume, nu este statuat și determinat bunul - terenul care a fost transmis în arendă, or, așa numita schemă la care se face referire nu este întărită de părți și prin urmare, nici nu există. Din conținutul contractului de arendă, precum și din actul de predare-primire a lotului nu rezultă clauza esențială a bunului transmis în arendă și anume, exploatarea terenului arendat.

A relatat că prin hotărârea din 18 octombrie 2010 a Judecătoriei Cantemir, i-a fost recunoscut dreptul de proprietate asupra construcției amplasată pe terenul de pământ cu suprafața de 48 m2, iar prin decizia din 31 octombrie 2013 a Curții de Apel Cahul și din 13 martie 2014 a Curții Supreme de Justiție, s-a constatat că pe terenul de pământ cu suprafața de 48 m2 de fapt este efectuată o construcție provizorie începând cu anul 2004. Așadar, a precizat că dânsa nu a primit și nu a recepționat în posesie în realitate bunul arendat, or, terenul de pământ nici nu putea fi transmis, dat fiind că acest teren deja avea grevare prin construcția amplasată pe acesta din urmă, deci exploatarea lotului de teren conform destinației nu putea avea loc.

Cu referire la prevederile art. 206 alin. (1), (2), 2017 alin. (1) – (3), 666 și 670 Cod civil, a menționat că de fapt și de drept, arendatorul nu avea posibilitate reală de a transmite în arendă terenul de pământ stipulat în actul de predare primire având în vedere imposibilitatea utilizării acestuia ca obiect al unui contract de arendă și prin urmare, această prestație a arendatorului fiind una imposibilă. A mai notat că contractul de arendă încheiat nu corespunde dispoziției art. 878 Cod civil, deoarece terenul pe care este amplasată construcția deja nu poate constitui obiect al contractului de arendă. A învederat că bunul arendat nefiind determinat, individualizat, caracterizat și pe care este amplasată o construcție inclusiv vremelnică este supus unui viciu material după cum prevede art. 878 alin. (4) Cod civil.

Astfel, contractul de arendă contravine direct normelor legale imperative și nu întrunește condițiile de valabilitate a acestuia, or, din conținutul pct. 1 din contract nu poate fi identificat care teren anume a constituit obiectul contractului de arendă, deoarece terenul din piața Cooperativei de Consum „Universalcoop” Cantemir nu este identificat prin număr cadastral, locul amplasării, schema amplasării lotului și caracteristicile acestuia, fiind individualizată doar mărimea plății de arendă - 922 de lei lunar. Și-a întemeiat pretențiile în baza dispozițiilor art. 217, 220 Cod civil, art. 166-167, 173, 238-241 CPC.

A solicitat admiterea acțiunii reconvenționale, recunoașterea nulității absolute a contractului de arendă nr. 15 din 1 ianuarie 2011 privind transmiterea în 3 posesie și folosință pentru exploatare a terenului de pământ neidentificat, cu efectele stabilite de art. 219 Cod civil, precum și încasarea din contul Cooperativei de Consum „Universalcoop” Cantemir în beneficiul ei a cheltuielilor de judecată.

La 11 ianuarie 2017, Stepanida Cîrlan a depus cerere reconvențională de concretizare împotriva Cooperativei de Consum „Universalcoop” Cantemir și OCT Cantemir, prin care a solicitat recunoașterea nulității absolute a contractului de arendă nr. 15 din 1 ianuarie 2011 privind transmiterea în posesie și folosință pentru exploatare a terenului de pământ neidentificat, cu efectele stabilite de art. 219 Cod civil, recunoașterea nulă a înregistrării în Registrul bunurilor imobile a dreptului de arendă în beneficiul ei în temeiul contractului de arendă nr. 15 din 1 ianuarie 2011 realizată de OCT Cantemir, precum și încasarea din contul Cooperativei de Consum „Universalcoop” Cantemir în beneficiul ei a cheltuielilor de judecată.

Cu referire la înregistrarea dreptului de arendă în Registrul bunurilor imobile în temeiul contractului de arendă nr. 15 din 1 ianuarie 2011, a menționat că OCT Cantemir abuziv a efectuat înregistrarea acestui drept, or, acest drept nici nu a fost solicitat spre înregistrare de către dânsa. Astfel, OCT Cantemir a decis înregistrarea dreptului de arendă anume asupra lotului de teren pe care era construit bunul imobil ce aparținea dânsei cu drept de proprietate, or, cum poate fi înregistrat un drept asupra lotului de teren dacă există actul judecătoresc privind înregistrarea dreptului de proprietate asupra construcției.

La 21 februarie 2017 și 27 martie 2017, Stepanida Cîrlan a mai depus cereri reconvenționale de concretizare împotriva Cooperativei de Consum „Universalcoop” Cantemir și OCT Cantemir, intervenienți accesorii ÎS „Cadastru” și ÎI „Vist Cîrlan”, prin care a solicitat recunoașterea nulității absolute a contractului de arendă nr. 15 din 1 ianuarie 2011 privind transmiterea în posesie și folosință pentru exploatare a terenului de pământ neidentificat, cu efectele stabilite de art. 219 Cod civil, recunoașterea imposibilității posesiei și folosinței terenului arendat conform contractului de arendă nr. 15 din 1 ianuarie 2011, recunoașterea nulă a înregistrării în Registrul bunurilor imobile a dreptului de arendă în beneficiul ei în temeiul contractului de arendă nr. 15 din 1 ianuarie 2011 realizată de OCT Cantemir, precum și încasarea din contul Cooperativei de Consum „Universalcoop” Cantemir în beneficiul ei a cheltuielilor de judecată.

Suplimentar a menționat că construcția edificată de către dânsa pe terenul litigios constată faptul imposibilității realizării dreptului de folosință asupra terenului, or, pe terenul dat deja era amplasată construcția formată din suprafețele de 48 m2 de tip închis și utilizată ca magazin de vânzare. A precizat că comercializarea mărfurilor în încăperile menționate a fost realizată de către ÎI „Vist Cîrlan” și nu de către dânsa, împrejurări certificate și prin autorizațiile de desfășurare a activității comerciale eliberate de UTA Cantemir. A relatat că începând cu anul 2012, ÎI „Vist Cîrlan” a fost în imposibilitate să utilizeze încăperile întru realizarea activității comerciale, deoarece Cooperativa de Consum „Universalcoop” Cantemir a interzis accesul la aceste încăperi, inclusiv de încărcare descărcare mărfuri.

Prin hotărârea din 31 iulie 2018 a Judecătoriei Cahul sediul Cantemir, a fost admisă acțiunea Cooperativei de Consum „Universalcoop” Cantemir. 4 A fost încasată de la Stepanida Cîrlan în beneficiul Cooperativei de Consum „Universalcoop” Cantemir suma de 22 128 de lei cu titlu de datorie la plata de arendă a terenului pentru perioada 1 iunie 2014 – 1 iunie 2016, suma de 663,80 de lei cu titlu de cheltuieli legate de achitarea taxei de stat la depunerea cererii de chemare în judecată și suma de 2 500 de lei cu titlu de cheltuieli de asistență juridică, iar în total 25 291,80 de lei. A fost respinsă cererea reconvențională depusă de Stepanida Cîrlan ca neîntemeiată.

Pentru a hotărî astfel, prima instanță a conchis că Stepanida Cîrlan nu a restituit terenul arendat Cooperativei de Consum „Universalcoop” Cantemir, continuând să se folosească de acest teren prin exploatarea construcției comerciale amplasată pe acest teren și nici nu a achitat benevol plata de arendă pentru perioada 1 iunie 2014 – 1 iunie 2016, acumulând pentru această perioadă o datoriei în mărime de 22 128 de lei. Prin urmare, prima instanță a reiterat că Cooperativa de Consum „Universalcoop” Cantemir este îndreptățită să pretindă încasarea pe cale judecătorească a plății de arendă pentru toată durata întârzierii, conform art. 910 Cod civil.

Cu referire la netemeinicia cererii reconvenționale depusă de Stepanida Cîrlan, prima instanță a constatat că obiectul contractului de arendă este identificat, destinația acestuia este evidentă – pentru amplasarea obiectului comercial, iar susținerile Stepanidei Cîrlan precum că nu ar fi primit în posesie terenul arendat, nu corespund realității. Totodată, instanța de judecată a constatat că temeiurile de nulitate a contractului de arendă invocate de către Stepanida Cîrlan nu și-au găsit confirmare în ședința de judecată, motiv pentru care pretențiile acesteia în acest sens urmează a fi respinse ca neîntemeiate. Pe cale de consecință, prima instanță a considerat că urmează a fi respinse ca nefondate și pretențiile Stepanidei Cîrlan privind anularea înregistrării dreptului de arendă asupra terenului și privind constatarea imposibilității posesiei și folosinței terenului arendat conform contractului de arendă.

Prin decizia din 10 iunie 2019 a Curții de Apel Cahul, a fost admis apelul declarat de Stepanida Cîrlan, reprezentată de avocatul stagiar Nicolae Agachi, modificată hotărârea primei instanțe în partea acțiunii Cooperativei de Consum „Universalcoop” Cantemir și micșorate sumele încasate de la Stepanida Cîrlan în beneficiul Cooperativei de Consum „Universalcoop” Cantemir și anume, suma datoriei pentru arendă micșorată de la 22 128 de lei până la 13 830 de lei și respectiv, cuantumul cheltuielilor de judecată legate de plata taxei de stat de la 663,80 de lei până la 414,90 de lei și pentru asistență juridică de la 2 500 de lei până la 2 000 de lei. În rest, a fost menținută hotărârea primei instanțe.

Au fost încasate de la Stepanida Cîrlan în beneficiul Cooperativei de Consum „Universalcoop” Cantemir cheltuielile judiciare pentru asistență juridică (în instanța de apel) în sumă de 500 de lei. 5 A fost încasată de la Cooperativa de Consum „Universalcoop” Cantemir în beneficiul Stepanidei Cîrlan taxa de stat (pentru cererea de apel) în sumă de 249 de lei.

Pentru a decide astfel, instanța de apel a constatat ca fiind justă concluzia primei instanțe precum că Cooperativa de Consum „Universalcoop” Cantemir este îndreptățită să pretindă încasarea pe cale judecătorească a plății de arendă pentru durata întârzierii, conform art. 910 Cod civil, însă eronat a dispus încasarea sumei de 22 128 de lei ca datorie la plata de arendă a terenului pentru perioada 1 iunie 2014 – 1 iunie 2016. Astfel, instanța de apel a reținut că la 2 septembrie 2015, Stepanida Cîrlan a înaintat o cerere OCT Cantemir potrivit căreia a solicitat radierea contractului de arendă a bunului imobil nr. 15 din 1 ianuarie 2011, care a fost admisă și de către OCT Cantemir au fost efectuate modificări în Registrul bunurilor imobile privind radierea contractului.

Instanța de apel a precizat că de la data depunerii cererii – 2 septembrie 2015, prin renunțarea uneia din părți la prelungirea contractului de arendă, încetează acțiunea și consecințele contractului de arendă, motiv pentru care urmează de micșorat perioada datoriei pentru arendă până la 2 septembrie 2015. Prin urmare, instanța de apel a considerat că necesită a fi încasată de la Stepanida Cîrlan în beneficiul Cooperativei de Consum „Universalcoop” Cantemir suma de 13 830 de lei cu titlu de datorie la plata de arendă a terenului pentru perioada 1 iunie 2014 – 2 septembrie 2015, potrivit calculului 922 de lei x 15 luni = 13 830 de lei. La fel, instanța de apel, reieșind din mărimea sumei care urmează a fi încasată de la Stepanida Cîrlan, a considerat necesar de a micșora cuantumul cheltuielilor de judecată și anume, taxa de stat de la 663,80 de lei până la 414,90 de lei și cheltuielile de asistență juridică de la 2500 de lei până la 2000 de lei.

La 7 august 2019, prin intermediul Oficiului Poștal, Stepanida Cîrlan, reprezentată de avocatul Eduard Barbarov a declarat recurs împotriva deciziei din din 10 iunie 2019 a Curții de Apel Cahul, solicitând admiterea acestuia, casarea deciziei instanței de apel și a hotărârii primei instanțe, cu trimiterea cauzei spre rejudecare în prima instanță. În motivarea recursului a invocat dezacordul cu decizia recurată, considerând-o ilegală, deoarece instanța de apel nu a luat în considerație faptul că prima instanță a examinat superficial probele și înscrisurile anexate la materialele cauzei, a lăsat fără apreciere împrejurările care denotă imposibilitatea posesiei și folosinței terenului de pământ chipurile arendat, astfel, a interpretat în mod eronat legea.

A obiectat că instanța de apel nu a luat în considerație nici faptul că actul contestat nu cuprinde condițiile de valabilitate prevăzute de art. 913 alin. (1) Cod civil. Concluziile instanței în partea ce țin de edificarea unui pavilion comercial, în scopuri comerciale sunt în afara conținutului actului de arendă și actului de predare-primire, acestea fiind numai alegațiile intimatului, care au fost preluate direct de prima instanță. 6 Cu privire la lipsa actului de predare-primire, a menționat că instanța a lăsat în afara ariei sale de apreciere faptul că acesta din urmă nu certifică transmiterea reală a bunului - terenul în arendă, or, înscrisul prezentat, care este deținut și de OCT Cantemir, certifică lipsa transmiterii bunului imobil de către arendator către arendaș.

Concomitent, în lipsa actului de predare-primire a bunului în arendă, practica judiciară deja s-a expus și anume, că este în prezența unui act fără efecte juridice, afectat de nulitate absolută. Astfel, a învederat că la încheierea contractului de arendă, părțile contractuale nu s-au conformat prevederilor art. 195, 206, 2017, 666, 670, 878, 911 și 913 Cod civil. A mai notat că instanța de apel nu a luat în considerație faptul că la 10 iulie 2015, dânsa în calitate de vânzător a vândut, iar Maria Căpățînă în calitate de cumpărător a cumpărat bunul imobil situată pe teritoriul pieței centrale din or. Cantemir, act juridic înregistrat în Registrul bunurilor imobile la 13 iulie 2015, ceea ce se confirmă prin extrasul anexat la materialele cauzei, deci instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost implicate în proces.

Totodată, a obiectat că cauza a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la judecarea ei. În acest context, a evidențiat că Curtea de Apel Cahul nu a luat în considerație faptul că la 14 mai 2019, de către reprezentantul ei, avocatul Eduard Barbarov a fost depusă o cerere de recuzare a judecătorului conform art. 50 lit. d) CPC, invocând că judecătorul T. Berdilă nu poate participa pentru examinarea cauzei și urmează a fi recuzat. La 29 august 2019, prin intermediul Oficiului Poștal, Cooperativa de Consum „Universalcoop” Cantemir a declarat recurs împotriva deciziei din 10 iunie 2019 a Curții de Apel Cahul, solicitând admiterea acestuia, casarea deciziei instanței de apel, cu emiterea unei noi decizii de menținere a hotărârii primei instanțe, precum și încasarea din contul intimatei a cheltuielilor de judecată suportate în instanța de apel și în instanța de recurs.

A obiectat că instanța de apel nu a aplicat legea care trebuia aplicată și anume, art. 910 Cod civil (redacția anului 2002) și a interpretat eronat art. 910 Cod civil (redacția anului 2002) la încasarea plății de întârziere și a dat o apreciere greșită probelor examinate în ședințele de judecată. A precizat că potrivit certificatului eliberat de Cooperativa de Consum „Universalcoop” Cantemir din 12 iulie 2016 se atestă că Stepanida Cîrlan nu a restituit terenul arendat cooperativei, continuând să se folosească de acest teren prin exploatarea construcției comerciale amplasate pe acesta și nici nu a achitat benevol plata de arendă pentru perioada 1 iunie 2014 - 1 iunie 2016, acumulând pentru această perioadă o datorie de 22 128 de lei.

A comunicat că hotărârea din 23 decembrie 2015 a Judecătoriei Cantemir, a fost pusă în executare și la materialele cauzei a fost anexată adeverința eliberată de executorul judecătoresc Vera Arseni din 12 martie 2019, prin care se atestă că la executarea acesteia se află titlul executoriu nr. 2-672/1014 din 23 decembrie 2015 emis de Judecătoria Cantemir privind obligativitatea Stepanidei Cîrlan să restituie Cooperativei de Consum „Universalcoop” Cantemir bunul arendat cu suprafața de 7 54,28 m2. Debitorul nu se prezintă și nu execută cerințele legale ale executorului judecătoresc, eschivându-se cu rea-voință de la executare hotărârii. A considerat că nu este relevantă trimiterea la prevederile art. 903 lit. a) Cod civil (în vigoare până la 1 martie 2019), care prevede că la expirarea termenului contractului, locațiunea încetează, deoarece a fost cerută plata de arendă după expirarea termenului contractului, așa cum este prevăzut la art. 910 Cod civil.

A mai notat că este greșită și concluzia instanței de apel cu referire la faptul că de la data depunerii cererii de către Stepanida Cîrlan la OCT Cantemir privind radierea contractului de arendă, la 2 septembrie 2015, prin renunțarea uneia din părți la prelungirea contractului de arendă, încetează acțiunea și consecințele contractului de arendă. A evidențiat că nu are nimic comun cu litigiul în cauză radierea contractului din Registrul bunurilor imobile și renunțarea unei părți la prelungirea contractului de arendă, deoarece nu era obligatoriu înregistrarea în Registrul bunurilor imobile a contractului încheiat pe un termen de un an, iar încă la 31 decembrie 2011, intimata nu a prelungit contractul de arendă, însă a prelungit benevol să achite plata de arendă folosindu-se de obiectul arendat, dar când a încetat achitarea plății de arendă prin hotărârea din 23 decembrie 2015 a Judecătoriei Cantemir, plata a fost încasată forțat.

A invocat dezacordul și cu argumentul instanței de apel în sensul că Cooperativa de Consum „Universalcoop” Cantemir nu este limitată de dreptul de a solicita încasarea prejudiciului material de la persoane vinovate cauzat prin ocuparea ilegală a terenului, or, în afară de Stepanida Cîrlan nu a ocupat ilegal nimeni terenul ca să fie cauzat prejudiciu, cu atât mai mult art. 910 Cod civil, prevede că în afară de chiria pentru toată durata întârzierii, se poate cere repararea prejudiciului în partea neacoperită de chirie. În conformitate cu art. 434 alin. (1) CPC, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel.

Din materialele dosarului rezultă că copia deciziei recurate a fost expediată în adresa părților la 26 iunie 2019, fapt ce se confirmă prin scrisoarea de însoțire (f. d. 279 vol. I), fiind recepționată de Cooperativa de Consum „Universalcoop” Cantemir la 1 iulie 2019 și de reprezentantul Stepanidei Cîrlan, avocatul Eduard Barbaroș la 2 iulie 2019, ceea ce se atestă prin avizele de recepție anexate la materialele cauzei (f. d. 282, 282a vol. I). Astfel, se constată că recurenții s-au conformat prevederilor legale și au declarat recursuri la 7 august 2019 și respectiv, la 29 august 2019 în termenul legal. Examinând temeiurile recursurilor declarate de Stepanida Cîrlan, reprezentată de avocatul Eduard Barbarov și Cooperativa de Consum „Universalcoop” Cantemir, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră recursurile drept inadmisibile din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) CPC, părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural. 8 Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

Conform prevederilor art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC. Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursurile declarate de Stepanida Cîrlan, reprezentată de avocatul Eduard Barbarov și Cooperativa de Consum „Universalcoop” Cantemir, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC. Astfel, argumentele invocate în recursurile declarate se referă la dezacordul recurenților cu soluția pronunțată de către instanța de apel, însă nu relevă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei contestate.

Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reține că recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt. În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că procedura admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC. Distinct de aceste constatări, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție precizează că, în contextul normelor procedurale din Secțiunea a II-a, Capitolul XXXVIII CPC, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele de fond și de apel.

Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului instanței de recurs. Prin prisma art. 432 alin. (4) CPC, instanța de recurs poate interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod flagrant regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 CPC, însă, din recursul declarat nu rezultă argumentul privind încălcarea flagrantă a regulilor de apreciere a probelor.

În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în jurisprudența sa constantă, rezultând din prevederile art. 6 § 1 din Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, că nu se impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs, întemeindu-se pe dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva sentinței pronunțate de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes 9 (cauza Rebai și alții contra Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie 1995, nr. 26561/1995). În circumstanțele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție conchide că recursurile declarate de Stepanida Cîrlan, reprezentată de avocatul Eduard Barbarov și Cooperativa de Consum „Universalcoop” Cantemir urmează a fi considerate ca inadmisibile.

În conformitate cu art. 433 lit. a), 440 alin. (1) CPC, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție dispune: Se consideră inadmisibile recursurile declarate de Stepanida Cîrlan, reprezentată de avocatul Eduard Barbarov și Cooperativa de Consum „Universalcoop” Cantemir împotriva deciziei din 10 iunie 2019 a Curții de Apel Cahul. Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu Judecătorii Svetlana Filincova Dumitru Mardari 10