2ra-1939/19 — incasarea datoriei si cheltuielilor de judecata

Dosarul nr. 2ra-1939/19

Prima instanță: Judecătoria Comrat sediul Ceadîr-Lunga (jud. S. Pilipenco)

Instanța de apel: Curtea de Apel Comrat (jud. D. Fujenco, L. Caraianu, G. Colev)

ÎNCHEIERE

9 octombrie 2019 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu

Judecătorii Svetlana Filincova

Dumitru Mardari

examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de către Ilia

Șișcu

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată a Întreprinderii cu Capital

Străin „Easy Credit” împotriva lui Ilia Șișcu cu privire la încasarea datoriei și a

cheltuielilor de judecată

împotriva deciziei din 16 mai 2019 a Curții de Apel Comrat, prin care a fost

respins apelul declarat de Ilia Șișcu și menținută hotărârea din 23 noiembrie 2018 a

Judecătoriei Comrat sediul Ceadîr-Lunga

constată:

La 5 iunie 2017, ÎCS „Easy Credit” a depus cerere de chemare în judecată

împotriva lui Ilia Șișcu cu privire la încasarea datoriei și a cheltuielilor de judecată.

În motivarea acțiunii a indicat că ÎCS „Easy Credit” SRL a încheiat cu Ilia

Șișcu două contracte de împrumut.

Primul contract de împrumut a fost încheiat la 6 ianuarie 2016 cu

nr. 013300661, prin care compania s-a obligat să-i acorde un împrumut în mărime

de 7690 de lei care urma a fi rambursat în 12 rate lunare egale a câte 641 de lei,

începând cu data de 6 februarie 2016, iar Ilia Șișcu s-a obligat să restituie suma

împrumutului, comisionul și dobânzile aferente în conformitate cu prevederile

contractuale și cu graficul rambursării împrumutului.

Al doilea contract a fost încheiat la 8 iulie 2016 cu nr. 205855760, prin care

compania s-a obligat să-i acorde lui Ilia Șișcu un împrumut în mărime de 3000 de

lei, care urma a fi rambursat în 12 rate lunare egale a câte 343 de lei, începând cu

data de 15 august 2016, iar pârâtul s-a obligat să restituie suma împrumutului,

1

comisionul și dobânzile aferente în conformitate cu prevederile contractuale și cu

graficul rambursării împrumutului.

A menționat că ÎCS „Easy Credit” SRL a acordat împrumuturile în termenul

și condițiile stabilite în contract, astfel, îndeplinindu-și toate obligațiile asumate față

de debitor. Ilia Șișcu însă nu și-a onorat integral obligațiile de rambursare a

creditului.

În scopul soluționării amiabile a litigiului, ÎCS „Easy Credit” SRL, telefonic,

apoi la data de 4 noiembrie 2016 prin scrisoare recomandată a somat debitorul,

solicitând rambursarea ratelor scadente, dar neachitate, solicitările fiind ignorate de

pârât, acesta refuzând în continuare să achite împrumutul.

Și-a întemeiat pretențiile în baza prevederilor art. 867 alin. (1), 871 alin (1),

872 alin (2) Cod civil, art. 28 alin. (1), 83, 87, 89, 96, 166-167 CPC.

A solicitat admiterea acțiunii, încasarea de la Ilia Șișcu pentru primul

împrumut suma restantă în mărime de 2007 de lei, dobânda de întârziere în mărime

916 de lei, clauza penală în sumă de 975 de lei și suma ratelor lunare rămase a

împrumutului, în sumă totală de 641 de lei, iar în total pentru primul împrumut 4539

de lei și pentru al doilea împrumut suma restantă în mărime de 1073 de lei, dobânda

de întârziere în mărime 1606 de lei, clauza penală în sumă de 975 de lei și suma

ratelor lunare rămase a împrumutului în sumă totală de 2744 de lei, în total pentru

cel de al doilea împrumut - 6398 de lei, iar pentru ambele împrumuturi 10 937 de

lei, compensarea cheltuielilor de judecată.

Prin hotărârea din 23 noiembrie 2018 a Judecătoriei Comrat sediul Ceadîr-

Lunga, a fost admisă acțiunea, încasându-se de la Ilia Șișcu în beneficiul ÎCS „Easy

Credit” SRL suma datorată în baza contractului de împrumut nr. 013300661 din

6 ianuarie 2016 în mărime de 4539 de lei și în baza contractului de împrumut

nr. 205855760 din 8 iulie 2016 suma de 6398 de lei, iar în total suma de 10937 de

lei.

A fost încasată de la Ilia Șișcu în beneficiul ÎCS „Easy Credit” SRL suma de

328,11 de lei cu titlu de cheltuieli de judecată.

Prin decizia din 16 mai 2019 a Curții de Apel Comrat a fost respins apelul

declarat de Ilia Șișcu și menținută hotărârea primei instanțe.

Instanțele de judecată au conchis asupra temeiniciei acțiunii, constatând

neexecutarea obligațiilor contractuale ale lui Ilia Șișcu ce rezultă din contractele de

împrumut nr. 013300661 din 6 ianuarie 2016 și nr. 205855760 din 8 iulie 2016.

La 24 iulie 2019, Ilia Șișcu a declarat recurs împotriva deciziei din 16 mai

2019 a Curții de Apel Comrat, solicitând admiterea acestuia, casarea deciziei

instanței de apel și hotărârii primei instanțe, cu remiterea cauzei spre rejudecare în

instanța de fond.

În motivarea recursului a indicat că atât instanța de fond, cât și cea de apel au

apreciat arbitrar probele cauzei, ajungând la o concluzie eronată.

A considerat că ÎCS „Easy Credit” SRL a dus în eroare instanțele de judecată

astfel a obținut o hotărâre în favoarea sa.

2

A menționat că a încheiat cu ÎCS „Easy Credit” SRL un contract de credit nr.

013300661 din 6 ianuarie 2016 și un contract de credit nr. 205855760 din 8 iulie

2016.

A susținut că este de acord să execute obligațiile contractuale, însă la moment,

fiind XXXXX nu poate lucra și nu are surse financiare pentru a stinge datoria, iar

pensia de invaliditate este una mizeră de 540 de lei care nu-i dă posibilitate nici

măcar să-și procure medicamentele necesare, având nevoie și de alimente, servicii

comunale etc.

De nenumărate ori a fost la sediul intimatului și verbal a rugat să-i fie permisă

suspendarea executării obligației pe un termen mai îndelungat, până ce SRL „LION

GRI PLUS” îi va restitui datoria în sumă de 11 127 lei, care a fost încasată prin

hotărâre judecătorească, însă până la moment executorul judecătoresc încă nu a

executat hotărârea judecătorească din 17 noiembrie 2011.

A mai indicat că examinarea cauzei în fond și în ordine de apel s-a petrecut în

absența sa, și instanțele neargumentat au indicat că a fost legal citat și nu s-a

comunicat instanței motivul lipsei în ședința de judecată, dânsul nefiind legal citat.

Astfel, instanța de fond a examinat cauza în absența sa, fiind lipsit de

posibilitatea să se apere și să prezinte probe în susținerea poziției sale.

Aceste argumente nu au fost luate în considerație de către instanța de apel,

care la fel, a examinat cauza în absenta sa, fiind lipsit de posibilitatea de a-și susține

cererea de apel și a prezenta probe suplimentare.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) CPC, recursul se declară în termen de

2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea nu prevede

altfel.

Din materialele dosarului rezultă că copia deciziei recurate a fost expediată în

adresa părților la 17 iunie 2019, recepționată de către recurent la 24 iunie 2019, fapt

confirmat prin avizul de recepție (f. d. 206).

Astfel, se constată că recurentul s-a conformat prevederilor legale și a declarat

recursul la 24 iulie 2019 în termenul legal.

Examinând temeiurile recursului declarat de Ilia Șișcu, completul Colegiului

civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

consideră recursul drept inadmisibil din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) CPC, părțile și alți participanți la proces

sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau

aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau

aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate

la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în

care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul

în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța

judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea

drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

3

Conform prevederilor art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră

inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.

432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Ilia Șișcu nu se încadrează în

temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Astfel, argumentele invocate în recursul declarat se referă la dezacordul

recurentului cu soluția pronunțată de către instanța de apel, însă nu relevă încălcarea

esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material, respectiv nu constituie

temei de casare a deciziei contestate.

Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție reține că recursul exercitat conform secțiunii a II-a are

caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural,

verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că procedura

admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se

încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Distinct de aceste constatări, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție precizează că, în contextul

normelor procedurale din Secțiunea a II-a, Capitolul XXXVIII CPC, instanța de

recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele de fond și de

apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența

probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului instanței

de recurs.

Prin prisma art. 432 alin. (4) CPC, instanța de recurs poate interveni în materia

probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă că instanța de apel a

apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod flagrant regulile de apreciere a

probelor stabilite în art. 130 CPC, însă, din recursul declarat nu rezultă argumentul

privind încălcarea flagrantă a regulilor de apreciere a probelor.

În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în

jurisprudența sa constantă, rezultând din prevederile art. 6 § 1 din Convenția

Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, că

nu se impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs,

întemeindu-se pe dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva

sentinței pronunțate de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes (cauza

Rebai și alții contra Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie

1995, nr. 26561/1995).

Este de menționat și faptul că argumentul invocat în recurs de către Ilia Șișcu

cu privire la examinarea cauzei în prima instanță și în instanța de apel în lipsa sa,

este neîntemeiat, or, Ilia Șișcu, fiind legal citat atât în cadrul primei instanțe, cât și

în instanța de apel, din motive necunoscute, nu s-a prezentat în ședințele de judecată.

În circumstanțele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție conchide că recursul declarat

de Ilia Șișcu urmează a fi considerat ca inadmisibil.

4

În conformitate cu art. 433 lit. a), 440 alin. (1) CPC, completul Colegiului

civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

dispune:

Se consideră inadmisibil recursul declarat de Ilia Șișcu împotriva deciziei din

16 mai 2019 a Curții de Apel Comrat.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Ala Cobăneanu

Judecătorii Svetlana Filincova

Dumitru Mardari

5