2ra-1575/19 — Partajarea proprietătii comune în devălmăsie
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- Partajarea proprietătii comune în devălmăsie
- Temei legal
- Temeiurile declararii recursului
2ra-1575/19 — Partajarea proprietătii comune în devălmăsie (Curtea Supremă de Justiție, 2019)
Dosarul nr.2ra-1575/19 Prima instanță: Judecătoria Soroca, sediul Central, judecător: Gh. Mîțu Instanța de apel: Curtea de Apel Bălți, judecători: Iu. Grosu, A. Ciobanu, A. Garbuz ÎNCHEIERE 09 octombrie 2019 mun.
Chișinău Colegiul Civil, Comercial și de Contencios Administrativ al Curții Supreme de Justiție în componența: Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu Judecătorii Dumitru Mardari Svetlana Filincova examinând admisibilitatea recursului declarat de avocatul Nicolae Leșan în interesele lui Gheorghii Țenti, în cauza civilă la cererea de chemare în judecată a lui Gheorghii Țenti către Eugenia Țenti cu privire la partajarea bunurilor, împotriva deciziei din 14 martie 2019 a Curții de Apel Bălți, prin care a fost admis apelul declarat de avocatul Nicolae Leșanu în interesele lui Gheorghii Țenti și casată parțial hotărârea din 21 octombrie 2015 a Judecătoriei Soroca, sediul Central, prin care acțiunea a fost admisă parțial, c o n s t a t ă: La 25 ianuarie 2015, Gheorghii Țenti s-a adresat cu cerere de chemare în judecată către Eugenia Țenti, privind partajarea bunurilor imobile.
În motivarea acțiunii, a indicat că, la 21.05.2001, a încheiat căsătoria cu Țenti Eugenia. Prin hotărârea Judecătoriei Soroca căsătoria a fost desfăcută. Astfel, solicită partajarea averii - proprietate comună în devălmășie în două părți egale, după cum urmează: casa de locuit cu teren aferent și cu toate bunurile mobile aflate în casa din XXX și automobilul de model XXX cu nr.XXX să se atribuie în proprietate Eugeniei Țenti, iar lui Gheorghii Țenti casa de locuit din or. XXX.
Prin cererea de concretizare a cerințelor, reprezentantul Țenti Gheorghii a solicitat să fie emisă o hotărâre privind partajarea averii - proprietate comună în devălmășie în două cote egale: casa de locuit situată în XXX, mobilă, aparataj de uz casnic; emiterea unei hotărâri privind încasarea din contul Eugeniei Țenti în beneficiul lui Țenti Gheorghe prețul a ½ cotă parte din bunul imobil din XXX și prețul a ½ cotă parte din automobilul de model XXX cu ni/î XXX, cu încasarea cheltuielilor judiciare suportate. Prin hotărârea din 21 octombrie 2015 a Judecătoriei Soroca, acțiunea înaintată de Țenti Gheorghii către Țenti Eugenia s-a admis parțial. S-a partajat bunul imobil, proprietate în devălmășie, cu nr. cadastral XXX situat în XXX, în două cote părți 1 după cum urmează: lui Țenti Gheorghii - ½ cotă parte, Eugeniei Țenti - ½ cotă parte, în rest acțiunea s-a respins ca nefondată.
La 18 noiembrie 2015, avocatul Nicolae Leșan în interesele lui Țenti Gheorghii a depus cerere de apel, prin care a solicitat admiterea apelului, casarea hotărârii instanței de fond cu pronunțarea unei noi hotărâri, prin care să fie admisă cererea înaintată integral. Prin decizia din 14 martie 2019 a Curții de Apel Bălți, apelul declarat împotriva hotărârii primei instanțe a fost admis și s-a casat hotărârea instanței din 21 octombrie din 2015, în partea respingerii pretențiilor privind partajarea banilor obținuți din vânzarea automobilului, cu emiterea unei noi hotărâri privind partajează banilor obținuți din vânzarea automobilului de model XXX cu numere de înmatriculare XXX (500 de Euro) și s-a încasat din contul Eugeniei Țenti în beneficiul lui Țenti Gheorghii costul a ½ cotă parte din banii obținuți, în sumă de 250 de Euro sau echivalentul în lei moldovenești la momentul executării.
În rest hotărârea din 21 octombrie 2015 a Judecătoriei Soroca s-a menținut. Pentru a decide astfel, instanța de apel a indicat că, soluția instanței de fond în latura partajării bunurilor imobile din XXX nu a fost contestată de părți, de aceia instanța de apel se va expune doar în latura pretențiilor reclamantului privind partajarea banilor proveniți din vânzarea bunului imobil cu nr. cadastral XXX, situat în XXX și bunului mobil - automobilul de model XXX, cu n/î XXX. Din materialele cauzei rezultă că, Țenti Eugenia a fost încredințată, în temeiul procurii nr. 238 din 15.01.2007, de către Țenti Gheorghii să vândă casa de locuit și terenul aferent casei situate în XXX.
Astfel, acționând în calitate de reprezentant în numele lui Țenti Gheorghii, în temeiul procurii nr.238 din 15.01.2007, prin contractul de vânzare-cumpărare din 18.11.2009, autentificat de notarul privat Radu Iulian, Țenti Eugenia a vândut lui Dichii Valentin casa de locuit împreună cu terenul pentru construcții, situate în or. XXX cu nr. cadastrale XXX, XXX, XXX, XXX, la preț stabilit de părți de comun acord (f.d.84, vol. l). Țenti Gheorghii s-a adresat cu cerere de chemare în judecată cu privire la declararea nulă a contractului de vânzare-cumpărare din 18.11.2009, încheiat între Țenti Eugenia și Dichii Valentin, a bunului imobil amplasat în XXX.
Prin hotărârea Judecătoriei Soroca din 17.09.2012, acțiunea civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de Țenti Gheorghii către Țenti Eugenia și Dichii Valentin, intervenient accesoriu notarul Radu Iulian, privind declararea nulității contractului de vânzare-cumpărare a bunului imobil a fost respinsă ca neîntemeiată. Prin Decizia Curții de Apel Bălți din 22.01.2013 a fost respins apelul înaintat de Țenti Gheorghii și menținută hotărârea instanței de fond, iar prin încheierea Curții Supreme de Justiție din 07.08.2013 s-a dispus inadmisibilitatea recursului declarat de Țenti Gheorghii.
Astfel, corect de către prima instanță a fost respinsă cerința înaintată de către Țenti Gheorghii cu privire la partajarea mijloacelor bănești realizate din vânzarea casei de locuit din XXX pentru procurarea casei din XXX, acest fapt fiind confirmat de însăși Țenti Gheorghii în ședința instanței de judecată, și neîntemeiat au fost respinse pretențiile reclamantului privind partajarea mijloacelor bănești provenite din realizarea automobilului. 2 Prin urmare, instanța de fond corect a partajat casa de locuit din XXX, bunul imobil fiind dobândit în timpul căsătoriei, însă nemotivat a respins pretențiile lui Țenti Gheorghii privind partajarea banilor proveniți din vânzarea automobilului. La stabilirea cuantumului sumei ce urmează să-i fie acordată lui Țenti Gheorghii din vânzarea automobilului, instanța de apel a reieșit din declarațiile Eugeniei Țenti, că automobilul e fost vândut cu 500 euro, deoarece era avariat.
La 18.06.2019, avocatul Nicolae Leșan în interesele lui Gheorghii Țenti, a declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel, solicitând admiterea recursului, casarea actelor judecătorești de dispoziție în partea respingerii cererii de chemare în judecată, cu pronunțarea unei hotărâri judecătorești privind admiterea integrală a acțiunii. În motivarea recursului a indicat că, actele judecătorești contestate sunt lipsite de o motivație necesară, concluziile sunt neîntemeiate, iar decizia instanței de apel reprezintă expunerea normelor de drept și concluzia de a susține argumentele instanței de fond în lipsa unei analize necesare. La 06.08.2019, avocatul Valentin Ciuhrii în interesele Eugeniei Țenti, a depus referință la cererea de recurs prin care a solicitat ca recursul declarat să fie considerat inadmisibil.
În conformitate cu art. 434 alin. (1) al Codului de procedură civilă, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale. Din materialele dosarului rezultă că decizia recurată a fost pronunțată la 14 martie 2019 și expediată pentru comunicare participanților la proces la 17 aprilie 2019 (f. d. 182), date despre recepționarea acesteia la materialele dosarului lipsesc. Astfel, se constată că recurentul s-a conformat prevederilor legale și a declarat recursul împotriva deciziei din 14 martie 2019 a Curții de Apel Chișinău, în termen. Examinând temeiurile invocate în cererea de recurs în raport cu materialele cauzei și prevederile legale, Completul Colegiului Civil, Comercial și de Contencios Administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră recursul declarat de către avocatul Nicolae Leșan în interesele lui Gheorghii Țenti, neîntemeiat și care urmează a fi declarat inadmisibil, din considerentele ce urmează.
În conformitate cu art. 432 alin. (1) al Codului de procedură civilă, părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural prevăzute de art. 432 alin. (2), (3) și (4) al Codului de procedură civilă. În conformitate cu art. 433 lit. a) al Codului de procedură civilă, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) al Codului de procedură civilă. În conformitate cu art. 440 alin. (1) al Codului de procedură civilă, în cazul în care se constată existența unuia din temeiurile prevăzute la art. 433, completul din 3 judecători decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra inadmisibilității recursului.
Încheierea se emite conform prevederilor art. 270 și nu conține nici o referire cu privire la fondul recursului. Dat fiind faptul că temeiurile de declarare a recursului împotriva deciziei curții de apel, prin prisma prevederilor secțiunii a 2-a a capitolului XXXVIII al 3 Codului de procedură civilă, sunt strict delimitate de art. 432, Completul reține că reieșind din prevederile art. 437 alin.(1) lit. f) al Codului de procedură civilă, în sarcina recurentului este impusă obligația delimitării esenței, temeiului și argumentării acelei/acelor încălcări esențiale și/sau a acelor circumstanțe ce indică la aplicarea eronată a normelor de drept material sau procedural, și care ar dicta necesitatea declarării recursului ca fiind admisibil.
În speță, însă criticile invocate de avocatul Nicolae Leșan în interesele lui Gheorghii Țenti, nu pot duce la admisibilitatea recursurilor, ori acestea nu pot fi reținute prin prisma art. 432 al Codului de procedură civilă, în condițiile în care se insistă în mod exclusiv asupra reaprecierii circumstanțelor cauzei, în detrimentul evidențierii ilegalității soluției instanței de apel. Acest fapt denotă caracterul declarativ al recursului, fiind lipsite de esență, care evidențiază simplul fapt al dezacordului recurentului cu soluția dată de instanța de apel, precum și lipsa temeiurilor legale de declarare a recursului, având în vedere faptul că, rolul exclusiv al recursului este de a asigura efectuarea unui control de legalitate a deciziei atacate în baza temeiurilor legale de declarare a recursului strict prevăzute de art. 432 alin. (2), (3) și (4) al Codului de procedură civilă.
Or, nu este suficientă simpla expunere a circumstanțelor faptice ale cauzei, fiind necesară motivarea recursului cu indicarea amănunțită a motivelor de nelegalitate pe care se întemeiază, precum și dezvoltarea lor. Motivarea recursului înseamnă nu doar exprimarea nemulțumirii față de actul de dispoziție pronunțat în apel, ci expunerea tuturor motivelor pentru care, din punctul de vedere al părții, instanța a pronunțat o hotărâre neîntemeiată. Aderent, recursul nu se poate limita la o simplă indicare a textelor de lege, condiția legală a dezvoltării motivelor de recurs implicând determinarea greșelilor anume imputate instanței de apel, o minimă argumentare a criticii în fapt și în drept, precum și indicarea probelor pe care se bazează.
Abordarea recurentului, în speță, însă evidențiază în mod clar dezacordul acestuia cu soluția dată de instanța de apel, iar argumentele recursului nu permit identificarea omisiunilor sau erorilor care ar impune declararea recursului ca fiind admisibil. Prin prisma jurisprudenței CtEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri, trăsătură distinctivă care nu este evidențiată în cererea de recurs depusă de către avocatul Nicolae Leșan în interesele lui Gheorghii Țenti. Astfel, Completul Colegiului Civil, Comercial și de Contencios Administrativ al Curții Supreme de Justiție constată lipsa temeiurilor care ar dicta necesitatea declarării recursului ca fiind admisibil.
În conformitate cu art. 270, 431 alin. (2), art. 433 lit. a) și art. 440 alin. (1) ale Codului de procedură civilă, Completul Colegiului Civil, Comercial și de Contencios Administrativ al Curții Supreme de Justiție d i s p u n e: 4 Se consideră inadmisibil recursul declarat de către avocatul Nicolae Leșan în interesele lui Gheorghii Țenti. Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu Judecătorii Dumitru Mardari Svetlana Filincova 5
Grupate prin similitudine semantică
Caută în toată jurisprudența, nu doar în această hotărâre.
Contul gratuit ridică limita la 40 de căutări pe zi, deschide căutarea semantică în română, rusă și engleză și 3 întrebări zilnice către asistentul AI. Fără card.