2ra-1724/19 — inlaturarea obstacolelor in folosirea proprietatii, instalarea in apartament

Dosarul nr.2ra-1724/2019 Prima instanță: Judecătoria Bălți, sediul Central (A. Donos) Instanța de apel: Curtea de Apel Bălți (Iu. Grosu, A. Garbuz, A. Ciobanu) Î N C H E I E R E 02 octombrie 2019 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, în componența: Președintele completului, judecătorul Oleg Sternioală judecătorii Galina Stratulat Victor Burduh examinând admisibilitatea recursului declarat de Nicolae Beregoi, reprezentat de avocatul Gaina Rodica și recursului declarat de Svetlana Railean, reprezentantul legal al minorului XXX, în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Nicolae Beregoi împotriva lui XXX, reprezentant legal Railean Svetlana, intervenient accesoriu Direcția Asistență Socială și Protecția Familiei din cadrul Primăriei mun.Bălți privind înlăturarea obstacolelor în folosirea proprietății, instalarea în apartament, rezoluțiunea antecontractului și, cererea reconvențională depusă de XXX împotriva lui Nicolae Beregoi cu privire la declararea valabilității dreptului de proprietate asupra imobilului care izvorăște din antecontract, împotriva deciziei din 23 aprilie 2019 a Curții de Apel Bălți, c o n s t a t ă : La 28 iulie 2017, Nicolae Beregoi a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui XXX, reprezentant legal Railean Svetlana, intervenient accesoriu Direcția Asistență Socială și Protecția Familiei din cadrul Primăriei mun.Bălți privind înlăturarea obstacolelor în folosirea proprietății, instalarea în apartament.

În motivarea cererii reclamantul a indicat că, deține cu drept de proprietate privată ½ din apartamentul situat în XXX, nr.cadastral XXX, în temeiul certificatului cu privire la dreptul de proprietate asupra cotei-părți din proprietate comună în devălmășie, conform contractului de vînzare-cumpărare, transmitere-primire a locuinței în proprietate privată nr.4-5949 din data de 26.10.1995. Acest imobil l-a deținut în cote egale cu Beregoi (Axentii) Galina, fosta lui soție, cu care s-a aflat în relații de căsătorie din XXX pînă la XXX, și care a decedat la data de XXX. După decesul fostei soții Beregoi (Axentii) Galina moștenitorul cotei din apartament a devenit fratele ei, Axentii Ion, în temeiul certificatului de moștenitor 1 legal nr.12806 din data de 16 septembrie 2016, înregistrînd după el cota-parte din apartament la OCT Bălți.

La 21 noiembrie 2016 Axentii Ion a donat cota-parte din apartament lui XXX, născut la 09 martie 2006, astfel, el devenind coproprietarul imobilului în litigiu. În prezent reprezentantul legal al minorului XXX a schimbat lăcatul la ușa de la intrare în apartament, îngrădindu-i accesul liber în apartamentul ce-i aparține cu drept de proprietate privată, el fiind în imposibilitate să dispună de apartament, să se folosească și să locuiască în apartament. Totodată alt imobil în proprietate el nu deține, fiind pus în situația de a-și căuta în locațiune alt imobil, suportînd cheltuieli suplimentare, cheltuieli pe care nu le mai poate suporta, deoarece situația financiară este grea, este pensionar, starea sănătății este foarte gravă și situația creată îi provoacă și mai mari probleme.

S-a adresat cu o plîngere organelor de drept în vederea atragerii la răspundere a reprezentanților legali ai minorului XXX, însă pînă la moment nu a primit răspuns la plîngerea depusă. Analizînd informația din certificatul privind bunul imobil eliberat de OCT Bălți la data de 21 decembrie 2016 și certificatul cu privire la dreptul de proprietate asupra cotelor-părți din proprietatea comună în devălmășie eliberat de notarul public Dimitriu Svetlana, a observat că XXX și Railean Svetlana locuiesc pe aceeași adresă în mun.Bălți, de aceea a indicat-o pe Railean Svetlana ca reprezentant legal al pîrîtului minor, considerînd că este o rudă a minorului. Reclamantul a solicitat, obligarea pîrîtului XXX, prin intermediul reprezentanților săi legali, să înlăture obstacolele în folosința imobilului ce-i aparține cu drept de proprietate privată pe cote-părți, imobil situat în XXX, instalarea lui în apartamentul nr. XXX, situat în XXX, cît și încasarea cheltuielilor de judecată.

Reclamantul Beregoi Nicolae, la 02 iulie 2017 a depus cerere suplimentară împotriva lui XXX, prin care solicită să fie rezolvit antecontractul nr.12930 din data de 20.09.2016, înregistrat la notarul public Dimitriu Svetlana, încheiat între Beregoi Nicolae și XXX, prin intermediul reprezentantului legal Railean Svetlana, din motivul neexecutării esențiale din partea lui XXX, reprezentantul legal Railean Svetlana, a obligațiilor asumate prin antecontractul încheiat la data de 20 septembrie 2016. În motivarea cererii suplimentare reclamantul a indicat că, la data de 20 septembrie 2016 între Beregoi Nicolae și XXX, prin intermediul reprezentantului legal Railean Svetlana, a fost încheiat un antecontract, înregistrat la notarul public Dimitriu Svetlana sub nr.12930.

A menționat faptul că, condiția de bază a antecontractului a fost: ambele părți contractante se obligă pînă la data de 30 noiembrie 2016 să încheie contractul de vînzare-cumpărare a 1/2 din imobilul din XXX nr.cadastral XXX imobil, ce-i aparține lui Beregoi Nicolae. Beregoi Nicolae s-a obligat să-l vîndă, iar XXX respectiv să-l cumpere, achitînd prețul de 10 000 euro. A susținut că, XXX nu și-a onorat obligația de a achita suma de 10000 euro lui Beregoi Nicolae, suma care urma să fie achitată cel tîrziu la data de 30 noiembrie 2016. A menționat faptul că, conform pct.6.2 din antecontractul nr.12930, este indicat că dacă una din părți contractante nu-și va onora obligația de bază de a încheia contractul de vînzare-cumpărare nemijlocit pînă la data de 30 noiembrie 2016, 2 cealaltă parte este în drept să se adreseze în instanța de judecată pentru a obliga să încheie contractul de vînzare-cumpărare nemijlocit.

A mai indicat că, nici una din părți nu solicita să fie obligată cealaltă parte să încheie contractul de bază. A susținut că, Beregoi Nicolae nu dorește acest fapt, deoarece XXX, prin intermediul reprezentantului legal Railean Svetlana, nu și-a onorat obligația de a achita suma de 10 000 euro, suma ce urma să fie achitată cel tîrziu la data de 30 noiembrie 2016, propunînd lui Beregoi Nicolae suma de 8 000 euro, cu ulterioară achitare a sumei de 2 000 euro în rate, fapt neacceptat de către Beregoi Nicolae, ce a servit ultimul să renunțe la antecontractul încheiat la data de 20 septembrie 2016. A menționat că, XXX, prin intermediul reprezentantului legal, Railean Svetlana, nu și-a onorat obligațiile prevazute în pct. 3.3.1., 3.3.2., 3.3.3., și anume să încheie contractul de bază de vînzare-cumpărare pînă la data de 30 noiembrie 2016, să achite suma de 10 000 euro pînă la data indicată în antecontract și să primească de la cumpărător imobilul cumpărat.

Nici una din obligații nu a fost executată corespunzător de către XXX, prin intermediul reprezentantului legal, Railean Svetlana. A susținut că, dovada, că XXX și-a executat obligațiile asumate prin antecontract lipsește, deoarece pînă în prezent Beregoi Nicolae este proprietarul a ½ din imobil, imobil de care nu se poate folosi din culpa lui XXX, fapt ce a servit temei juridic și legal de a se adresa cu acțiune în instanța de judecată pentru a fi înlăturate obstacolele în folosirea imobilului ce-i aparține, unicul imobil deținut de Beregoi Nicolae pe teritoriul Republicii Moldova, de care acesta, din culpa lui XXX – Railean Svetlana nu poate dispune, folosi și poseda.

A solicitat că, rezolvirea antecontractului nr.12930 din data de 20 septembrie 2016, pe motivul neexecutării esențiale din partea lui XXX, a obligațiilor asumate prin antecontractul încheiat la data de 20 septembrie 2016. La 06 noiembrie 2017 pîrîtul XXX prin intermediul reprezentantului său legal Railean Svetlana, a depus cerere reconvențională împotriva lui Beregoi Nicolae, solicitînd partajarea în natură a proprietății comune pe cote-părți din bunul imobil situat în XXX, între Beregoi Nicolae și XXX.

La 10 mai 2018 pîrîtul XXX prin intermediul reprezentantului său legal Railean Svetlana, a depus cerere de concretizare a cererii reconvenționale împotriva lui Beregoi Nicolae, solicitînd declararea valabilității dreptului de proprietate a lui XXX asupra 1/2 din imobilul din XXX, nr.cadastral XXX, care izvorăște din antecontractul nr. 12930 din data de 20 septembrie 2016; recunoașterea hotărîrii respective drept temei pentru înregistrarea la OCT Bălți a dreptului de proprietate a lui XXX asupra 1/2 din imobilul din XXX, nr.cadastral XXX, care izvorăște din antecontractul nr.12930 din data de 20 septembrie 2016. În cererea de concretizare a cererii reconvenționale a indicat că, pretențiile lui Beregoi Nicolae din cadrul acțiunii inițiale sunt neîntemeiate și abuzive, deoarece potrivit raportului de constatare a specialistului nr.24892 din data de 07 decembrie 2017, partajarea în natura a apartamentului în litigiu este imposibilă, iar stabilirea modului de folosință este posibilă doar prin încălcarea dreptului de proprietate a proprietarilor acestui apartament.

La 12 septembrie 2016 Beregoi Nicolae a încheiat cu XXX antecontractul nr.12930, potrivit căruia Beregoi Nicolae s-a obligat să înstrăineze către XXX ½ din imobilul din XXX, la prețul de 10 000 euro, însă pînă în prezent acest fapt nu s-a 3 produs. În rezultatul acordului de voință la care s-a ajuns în cadrul antecontractului cu Beregoi Nicolae în calitate de vînzător și XXX în calitate de cumpărător de bună- credință urmează că părțile să perfecteze și să autentifice contractul de vînzare- cumpărare respectiv și să-l înregistreze conform legislației în vigoare la OCT Bălți.

XXX este în imposibilitate de a perfecta și autentifica contractul respectiv de vînzare-cumpărare și de a-și înregistra dreptul de proprietate conform contractului dat, pe motiv că Beregoi Nicolae nu dorește să se prezinte la notar pentru perfectarea tranzacției, deși au îndeplinit integral cerințele din antecontract, fapt care le permite să considere că instanța de judecată este în drept să declare valabilitatea și dreptul de proprietate asupra acestui bun imobil după XXX.

Prin hotărârea din 16 noiembrie 2018 a Judecătoriei Bălți, sediul Central, s-a respins ca neîntemeiată cererea de chemare în judecată depusă de Nicolae Beregoi împotriva lui XXX, reprezentant legal Svetlana Railean, intervenient accesoriu Direcția Asistență Socială și Protecția Familiei din cadrul Primăriei mun.Bălți privind înlăturarea obstacolelor în folosirea proprietății, instalarea în apartament, rezoluțiunea antecontractului și încasarea cheltuielilor de judecată și cererea reconvențională depusă de XXX împotriva lui Nicolae Beregoi privind declararea valabilității dreptului de proprietate asupra imobilului care izvorăște din antecontract. Prin decizia din 23 aprilie 2019 a Curții de Apel Bălți, s-au respins apelurile declarate de avocatul Rodica Gaina în interesele lui Nicolae Beregoi și apelul declarat de Svetlana Railean, reprezentant legal al minorului XXX și s-a menținut hotărîrea din 16 noiembrie 2018 a Judecătoriei Bălți, sediul Central.

Pentru a decide astfel, instanța de apel a concluzionat că hotărîrea instanței de judecată este emisă cu examinarea tuturor circumstanțelor cauzei în ansamblu lor, cu aprecierea corectă a probelor prezentate, cu aplicarea corectă a normelor de drept material și procedural iar, apelanții nu au invocat circumstanțe de fapt și temeiuri de drept susceptibile de a afecta legalitatea și temeinicia soluției instanței de fond.

Instanța de apel a constatat temeinicia soluției primei instanțe privind respingerea acțiunii înaintate de către Beregoi Nicolae împotriva lui XXX, reprezentant legal Railean Svetlana, intervenient accesoriu Direcția Asistență Socială și Protecția Familiei din cadrul Primăriei mun.Bălți privind înlăturarea obstacolelor în folosirea proprietății, instalarea în apartament, or, reclamantul/apelant Beregoi Nicolae nu a prezentat probe pertinente și concludente care ar confirma faptul că pîrîtul/apelant XXX îi creează careva obstacole în folosirea proprietății, avînd un caracter declarativ. Instanța a precizat că atît în instanța de fond, cît și în instanța de apel nu au fost aduse probe de către Beregoi Nicolae că acestuia îi sunt create impedimente și obstacole în folosirea apartamentului, a cărui proprietar este și el.

De aceia, este justă hotărîrea primei instanțe în partea respingerii acțiunii reclamantului Beregoi Nicolae privind obligarea lui XXX și reprezentant legal Railean Svetlana de a nu-i crea obstacole în folosirea apartamentului. Totodată, fiind justă și soluția instanței de fond privind rezolvirea antecontractului nr.12930 din data de 20.09.2016, încheiat între Beregoi Nicolae și XXX. Colegiul a reținut că, nu a fost dovedit faptul că XXX nu și-ar fi executat obligațiile asumate prin antecontract, în măsura în care a fost invocat de către Beregoi Nicolae or, niciuna din părți nu s-au adresat după expirarea termenului invocat, în instanța de judecată privind obligarea încheierii contractului potrivit 4 pct.6.2 al antecontractului nr.12930 din data de 20 septembrie 2016, fapt ce stabilește lipsa de intenție a ambelor părți la încheierea contractului de bază.

Cum rezultă din materialele cauzei civile, Beregoi Nicolae a înaintat o declarație scrisă de rezoluțiune a antecontractului către XXX, care a fost recepționată de către acesta la 26 iunie 2018. Respectiv, reieșind din normele legale, această declarație de rezoluțiune produce efecte juridice, iar declararea antecontractului rezolvit nu este necesară prin hotărîre judecătorească, ori, în situația menționată, instanța de fond just a respins acțiunea lui Beregoi Nicolae privind rezolvirea antecontractului. În ceea ce privește cererea reconvențională înaintată de către pîrîtul XXX, cum s-a menționat, acest antecontract a fost rezolvit prin declarația scrisă a unei părți, a produs efecte juridice conform legii, și nu mai poate servi ca act juridic legal care ar conferi dreptul uneia dintre păți de a-și dobîndi dreptul de proprietate.

La 11 iulie 2019 Nicolae Beregoi, reprezentat de avocatul Rodica Gaina au declarat recurs solicitând casarea deciziei instanței de apel cu emiterea unei hotărîri noi de admitere integrală a acțiunii. În susținerea recursului a invocat prevederile art. 432 alin. (2) lit.c) Cod de procedură civilă. În motivarea recursului au indicat că instanța de apel a aplicat normele de drept civil raportate la materialele cauzei fără a argumenta și motiva aplicabilitatea normelor nemijlocit la cazul dat și fără a face o analiză a materialelor cauzei în coraport cu normele de drept civil. Nu a fost argumentată poziția cu referire la temeinicia sau netemeinicia acțiunii depuse de Nicolae Beregoi. Astfel, instanța de apel, exhaustiv a aplicat normele de drept civil ce se referă la dreptul de proprietate fără a specifica care din aceste norme în coraport cu care materiale ale cauzei duc la emiterea soluției de respingere a acțiunii.

A menționat că în cadrul examinării cauzei reprezentantul legal al intimatului minor, nu a negat faptul că îngrădește lui Nicolae Beregoi drepturile de proprietar și nici faptul că lacătul de la ușă este schimbat și că ei se folosesc de imobil. Astfel, consideră că prin acțiunile lui XXX prin intermediul reprezentantului său legal Svetlana Railean se încalcă dreptul la proprietate, drept ce este apărat de CEDO și Constituția Republicii Moldova. La 17 iulie 2019 Svetlana Railean, reprezentantul legal al minorului XXX, a declarat recurs solicitând casarea parțială a deciziei instanței de apel cu emiterea unei hotărîri noi de admitere a cererii reconvenționale. În susținerea recursului a invocat prevederile art. 432 alin. (2) Cod de procedură civilă.

În motivarea recursului a indicat că instanța de apel eronat a aplicat normele de drept material, greșit a apreciat circumstanțele cauzei fără a da o apreciere corespunzătoare probelor și a stabilit natura raportului juridic litigios, aplicînd o lege care nu trebuia să fie aplicată. A menționat atît în cadrul examinării cauzei cît și din declarațiile martorilor, se denotă cu certitudine că Svetlana Railean, în interesele lui XXX, a avut și are intenția de a executa obligațiile antecontractului nr.12930, înregistrat la notarul public Dimitriu Svetlana. A susținut că realizarea antecontractului nr.12930, nu a avut loc din cauza lui Nicolae Beregoi, care urma să se prezinte la notar și să semneze un eventual contract de vînzare-cumpărare a apartamentului, și doar ulterior să primească costul 5 cotei-părți în mărime de 10 000 euro.

Consideră că prin emiterea unei hotărîri superficiale de către instanța de judecată, i s-a lezat dreptul la un proces echitabil garantat de art. 6 CEDO, prerogativă care prezumă dreptul la o hotărîre motivată, instanța de fond la emiterea unei hotărîri era obligată să se expună asupra tuturor pretențiilor invocate de către aceasta în cererea de chemare în judecată. În conformitate cu art. 434 alin. (1) Cod de procedură civilă, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel. Materialele dosarului confirmă faptul că decizia din 23 aprilie 2019 a Curții de Apel Bălți a fost expediată pentru cunoștință părților la proces la 28 mai 2019 (f.d.

205, vol.I), prin urmare, recursul declarat de Nicolae Beregoi, reprezentat de avocatul Rodica Gaina la 11 iulie 2019 și recursul declarat de Svetlana Railean, reprezentantul legal al minorului XXX la 17 iulie 2019, au fost depuse în termenul prevăzut de lege. În conformitate cu art. 439 alin. (2), (3) Cod de procedură civilă, după parvenirea dosarului, un complet din 3 judecători decide asupra admisibilității recursului, dispune expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înștiințarea despre necesitatea depunerii obligatorii a referinței timp de o lună de la data primirii acesteia. În cazul neprezentării referinței în termenul stabilit, admisibilitatea recursului se decide în lipsa acesteia.

Judecătorul raportor verifică încadrarea în prevederile legii a temeiurilor invocate în recurs și face un raport verbal în fața completului de judecată instituit în conformitate cu alin.(2). Examinând admisibilitatea recursurilor în raport cu materialele cauzei civile, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Nicolae Beregoi, reprezentat de avocatul Galina Rodica și recursul declarat de Svetlana Railean, reprezentantul legal al minorului XXX, sunt inadmisibile din următoarele considerente. În conformitate cu art. 432 Cod de procedură civilă, părțile și alți participanți la proces sînt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care instanța judecătorească: a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată; b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată; b1) a aplicat o lege care a fost declarată neconstituțională; c) a interpretat în mod eronat legea; d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.

Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care: a) cauza a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la judecarea ei; b) cauza a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a comunicat locul, data și ora ședinței de judecată; c) în judecarea cauzei au fost încălcate regulile privind limba de desfășurare a procesului; 6 d) instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost implicate în proces; e) în dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată; f) hotărîrea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.

Săvîrșirea altor încălcări decît cele indicate la alin.(3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului. Conform prevederilor art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Nicolae Beregoi, reprezentat de avocatul Galina Rodica și recursul declarat de Svetlana Railean, reprezentantul legal al minorului XXX, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) Cod de procedură civilă. Or, argumentele invocate în recurs se referă la dezacordul recurenților cu soluția pronunțată de către instanțele ierarhic inferioare și nu redă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau de drept procedural, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate și urmează a fi respinse.

Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reține că recursul exercitat conform Secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt. În acest context, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează că procedura admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) Cod de procedură civilă. În această ordine de idei se precizează că, în contextul normelor procedurale din Secțiunea a II-a, Capitolul XXXVIII Cod de procedură civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele de fond și de apel.

Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului instanței de recurs. Prin prisma art. 432 alin. (4) Cod de procedură civilă, instanța de recurs poate interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă faptul că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod flagrant regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 Cod de procedură civilă, însă din recursul declarat nu rezultă încălcarea flagrantă a regulilor de apreciere a probelor.

Cît privește dreptul justițiabilului „de a fi auzit de o instanță”, garantat de art. 6 § 1 al Convenției Europene a Drepturilor Omului, instanța notează că obligația de a motiva o hotărîre judecătorească poate varia în funcție de natura deciziei în cauză (a se vedea inter alia, Helle vs Finlanda, 19 decembrie 1997, parag.55; Hansen vs Norvegia, 2 octombrie 2014, parag.71-74). De fapt în concepția instanței europene, articolul 6 § 1 nu impune motivarea detaliată a deciziei unei instanțe de recurs, care întemeindu-se pe dispozițiile legale 7 specificate, respinge un recurs ca fiind „lipsit de șanse de succes”, ceea ce s-a constatat în cazul de față (a se vedea, mutatis mutandis, Kukkonen vs Finlanda (nr.2), 13 ianuarie 2009, parag.24; Baydar vs Olanda, 24 aprilie 2018, parag.46).

În circumstanțele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera inadmisibil recursul declarat de Nicolae Beregoi, reprezentat de avocatul Galina Rodica și recursului declarat de Svetlana Railean, reprezentantul legal al minorului XXX. În conformitate cu art. 270, 433 lit. a), 440 alin. (1) Cod de procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție d i s p u n e : Se consideră inadmisibil recursul declarat de Nicolae Beregoi, reprezentat de avocatul Galina Rodica și recursul declarat de Svetlana Railean, reprezentantul legal al minorului XXX.

Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecătorul Oleg Sternioală judecătorii Galina Stratulat Victor Burduh 8