2ra-1872/19 — cu privire la repararea prejudiciului material

2ra-1872/19 — cu privire la repararea prejudiciului material (Curtea Supremă de Justiție, 2019)

Dosarul nr. 2ra-1872/19

Prima instanță: Judecătoria Anenii Noi sediul central (jud. G. Mîra)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. L. Bulgac, G. Dașchevici, A. Panov)

ÎNCHEIERE

2 octombrie 2019 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu

Judecătorii Svetlana Filincova

Dumitru Mardari

examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de Tatiana

Rotari, reprezentată de avocatul Teodor Guțu

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată a Tatianei Rotari împotriva

lui Victor Dmitriev cu privire la repararea prejudiciului material

împotriva deciziei din 16 mai 2019 a Curții de Apel Chișinău, prin care a

fost admis apelul declarat de Tatiana Rotari, reprezentată de avocatul Teodor Guțu,

casată parțial hotărârea din 7 noiembrie 2018 a Judecătoriei Anenii Noi și

pronunțată în această parte o nouă hotărâre

constată:

La 15 noiembrie 2017, Tatiana Rotari a depus cerere de chemare în judecată

împotriva lui Victor Dmitriev cu privire la repararea prejudiciului material.

În motivarea acțiunii a invocat că în perioada 29 aprilie 2009 – 29 decembrie

2010, judecătoria Anenii Noi a examinat cauza penală în privința lui Victor

Dmitriev de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 26, 145 alin. (3) lit. m) Cod

penal, în care dânsa a avut calitatea de parte vătămată (dosarul penal nr. 1-2/10).

Prin încheierea din 10 noiembrie 2009 a Judecătoriei Anenii Noi, în privința

lui Victor Dmitriev a fost schimbată măsura preventivă sub formă de arest cu

măsura preventivă obligarea de a nu părăsi localitatea unde-și avea domiciliul -

sat. XXXXX r-nul XXXXX, din care moment, ultimul a început să locuiască în

casa din str. XXXXX sat. XXXXX r-nul XXXXX, care aparține dânsei și lui

Victor Dmitriev cu drept de proprietate în devălmășie pe cote-părți a câte ½ cotă-

parte fiecăruia.

A comunicat că în locuința menționată, ea nu a avut acces până în luna

decembrie 2016, deoarece după ce a fost condamnat de către Curtea de Apel

Chișinău la privațiune de libertate, pârâtul a părăsit domiciliul și Republica

1

Moldova, lăsând în casa din sat. XXXXX r-nul XXXXX o persoană să locuiască și

să folosească imobilul.

A relatat că, în temeiul prevederilor art. 219 - 220 CPP, la 14 decembrie

2010, dânsa a înaintat o acțiune civilă în cadrul dosarului penal nr. 1-2/10,

solicitând încasarea de la Victor Dmitriev în beneficiul ei a prejudiciului material

și prejudiciului moral.

Astfel, prin sentința din 29 decembrie 2010 a Judecătoriei Anenii Noi,

Victor Dmitriev a fost achitat pe motivul că fapta nu întrunește elementele

constitutive ale infracțiunii imputate acestuia în baza art. 26, 145 alin. (3) lit. m)

Cod penal, iar acțiunea civilă înaintată de ea a fost lăsată fără examinare.

Drept urmare, la 9 aprilie 2014, Curtea de Apel Chișinău a admis apelurile

declarate de reprezentantul acuzării și reprezentantul ei, a casat sentința din

29 decembrie 2010 a Judecătoriei Anenii Noi în privința lui Victor Dmitriev în tot

și a pronunțat o nouă hotărâre, potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin

care Victor Dmitriev a fost recunoscut vinovat de săvârșirea infracțiunii prevăzută

de art. 26, 145 alin. (2) lit. p) Cod penal și prin aplicarea art. 81 alin. (2) Cod penal,

acestuia, i-a fost aplicată o pedeapsă sub formă de închisoare pe un termen de 10

ani, cu ispășirea pedepsei în penitenciar de tip închis.

Acțiunea civilă, înaintată de ea, în partea prejudiciului material și a

cheltuielilor de judecată a fost admisă în principiu, urmând ca asupra cuantumului

despăgubirilor cuvenite să hotărască instanța civilă, fiind dispusă numai încasarea

de la Victor Dmitriev în beneficiul ei a prejudiciului moral în mărime de 50000 de

lei.

Iar prin decizia din 26 noiembrie 2014 a Curții Supreme de Justiție, Colegiul

penal al Curții Supreme de Justiție a decis inadmisibilitatea recursurilor ordinare

declarate de avocatul Valentin Chiriac în numele inculpatului, de inculpatul Victor

Dmitriev și de către ea împotriva deciziei din 9 aprilie 2014 a Curții de Apel

Chișinău, pronunțată la 8 mai 2014, în cauza penală în privința lui Victor Dmitriev,

ca fiind vădit neîntemeiate.

A precizat că la momentul depunerii acțiunii civile în cadrul dosarului penal,

la 14 decembrie 2010, prejudiciul material suportat de către ea a fost calculat

preventiv în sumă de 13922 de lei, nefiind incluse mai multe sume și prejudicii

cauzate și suportate pentru tratamentul de care a avut nevoie pentru reabilitare,

deplasările la organul de urmărire penală la petrecerea acțiunilor de urmărire

penală și în instanțele de judecată de toate nivelurile la ședințele de judecată,

cheltuieli pentru acordarea asistenței juridice și alte prejudicii materiale cauzate de

către Victor Dmitriev ei și imobilului lor comun.

Proprietatea comună în devălmășie pe cote-părți a fost stabilită prin

hotărârea din 18 august 2014 a Judecătoriei Bender, prin care a fost admisă cererea

lui Victor Dmitriev și recunoscută proprietate comună în devălmășie a câte ½ cotă-

parte (dânsei și pârâtului) din bunul imobil - teren pentru construcții cu suprafața

de 0,1297 ha, nr. cadastral XXXXX, casa de locuit individuală cu suprafața de

153,1 m2, nr. cadastral XXXXX, construcție accesorie cu suprafața de 56,0 m2,

nr. cadastral XXXXX, construcție accesorie cu suprafața de 17,9 m2, nr. cadastral

2

XXXXX și garaj cu suprafața de 46,6 m2, nr. cadastral XXXXX situate în

r-nul XXXXX sat. XXXXX, valoarea cărora, conform raportului de evaluare din

25 iulie 2017 constituie 560000 de lei și a bunului imobil - teren din extravilanul

sat. XXXXX r-nul XXXXX, nr. cadastral XXXXX cu suprafața de 0,3141 ha,

valoarea căruia, conform raportului de evaluare din 29 august 2017 constituie 3750

de lei, astfel, ambele bunuri imobile au o valoare totală de 563750 de lei.

La sfârșitul lunii noiembrie 2016, dânsa a depistat că imobilul comun din

str. XXXXX sat. XXXXX r-nul XXXXX a fost abandonat de către pârât și

persoanele care, cu acordul ultimului, au locuit în acest imobil, fiind demontat și

sustras sistemul de încălzire (microcentrala și toate caloriferele) al casei, toate ușile

(din lemn natural) din interiorul casei și alte instalații, astfel urmând a fi restabilite:

sistemul de încălzire - 77966,14 de lei, mobilierul de baie și ușa metalică -

20497,20 de lei, altă furnitură și instalații din baie - 36802,78 de lei, ușile din lemn

natural – 90090 de lei.

A remarcat că i-au fost cauzate și alte prejudicii materiale de către pârât.

Așadar, cheltuielile materiale calculate în acțiunea civilă, depusă în cadrul

dosarului penal, care a fost admisă și lăsată pentru a fi examinată în ordine civilă

constituie 13922 de lei, cheltuielile de asistență juridică – 12000 de lei, cheltuielile

de tratament în sanatoriul „Nufărul” (de 2 ori) – 10672,87 de lei, cheltuielile de

tratament în sanatoriul din Republica Belorus și transportul tur-retur Chișinău -

Moscova - Vitebsc în total 5947 de lei, cheltuielile de deplasare la Curtea de Apel

Chișinău și Curtea Supremă de Justiție (Taraclia – Chișinău) – 2622 de lei,

xerocopierea materialelor – 271 de lei, procurarea și schimbarea nevoită a lacătului

de la ușa intrării în casă – 420 de lei și lucrul meșterului 200 de lei, iar în total 620

de lei, plata pentru energia electrică folosită de pârât și găzdașii săi în lipsa ei –

1811,41 de lei.

La fel, i-au fost cauzate și prejudicii materiale legate de întreținerea

imobilelor, proprietate comună în devălmășie și anume, schimbarea contoarelor de

apă caldă și rece și a armăturii adiacentă lor - 1013,06 de lei, plata impozitelor pe

bunurile imobiliare (anii 2015 - 2016) - 672,24 de lei, cheltuieli legate de evaluarea

imobilelor menționate – 2200 de lei.

În total, prejudiciul material cauzat constituie 277724,46 de lei.

Conform rapoartelor de evaluare a bunurilor imobile menționate, din 25 iulie

2017 și 29 august 2017, valoarea nominală a acestora constituie 563750 de lei, iar

câte ½ cotă-parte ce-i revine ei și pârâtului constituie 281875 de lei.

Prin urmare, prejudiciul material cauzat ei de către pârâtul Victor Dmitriev

constituie 277724,46 de lei, care urmează a fi încasat din cota-parte de ½ din

imobilele menționate și evaluate în echivalent bănesc în sumă de 281875 de lei.

Și-a întemeiat pretențiile în baza dispozițiilor art. 1398 Cod civil, art. 5, 7,

33, 38 alin. (1), 166, 167 CPC.

A solicitat admiterea acțiunii, încasarea în beneficiul ei a prejudiciului

material cauzat în echivalent bănesc în sumă de 277724,46 de lei din contul averii

pârâtului, compusă din ½ cotă-parte a imobilului – teren pentru construcții cu

suprafața de 0,1297 ha, nr. cadastral XXXXX, casa de locuit individuală cu

3

suprafața de 153,1 m2, nr. cadastral XXXXX, construcție accesorie cu suprafața de

56,0 m2, nr. cadastral XXXXX, construcție accesorie cu suprafața de 17,9 m2,

nr. cadastral XXXXX și garaj cu suprafața de 46,6 m2, nr. cadastral XXXXX

situate în r-nul XXXXX sat. XXXXX, valoarea cărora, conform raportului de

evaluare din 25 iulie 2017 constituie 280000 de lei și din ½ cotă-parte a bunului

imobil - teren din extravilanul sat. XXXXX r-nul XXXXX, nr. cadastral XXXXX

cu suprafața de 0,3141 ha, valoarea căruia, conform raportului de evaluare din

29 august 2017 constituie 1850 de lei, precum și încasarea cheltuielilor suportate în

legătură cu examinarea prezentei cereri.

Prin cererea de concretizare a pretențiilor, Tatiana Rotari a solicitat încasarea

în beneficiul ei din contul averii pârâtului a prejudiciului material cauzat în sumă

de 85959,77 de lei.

Prin hotărârea din 7 noiembrie 2018 a Judecătoriei Anenii Noi, a fost admisă

acțiunea parțial.

A fost încasat de la Victor Dmitriev în beneficiul Tatianei Rotari prejudiciul

material cauzat prin infracțiune în mărime de 25914,60 de lei.

În rest, pretențiile au fost respinse ca neîntemeiate.

Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut că pe parcursul examinării

cauzei penale de învinuire a lui Victor Dmitriev în comiterea infracțiunii prevăzute

de art. 26, 145 alin. (2) lit. p) Cod penal, reclamanta a fost reprezentată de un

avocat, fiind achitate acestuia serviciile juridice pentru examinarea cauzei penale în

prima instanță, în instanța de apel și în instanța de recurs în mărime totală de 16000

de lei.

Având în vedere că la actele cauzei penale au fost anexate bonurile de

prestare a serviciilor juridice în original, prima instanță a considerat necesar de a

admite în această parte pretențiile din acțiune și a încasa cheltuielile respective de

la pârâtul Victor Dmitriev.

Totodată, prima instanță a precizat că la actele cauzei civile Tatiana Rotari a

anexat și înscrisuri ce confirmă cheltuieli în legătură cu deplasările la organul de

urmărire penală și instanța de judecată, precum și cheltuieli în legătură cu studierea

dosarului penal și anume, cheltuieli de deplasare la Curtea de Apel Chișinău și

Curtea Supremă de Justiție în sumă de 2428,80 de lei, cheltuieli de deplasare la

poliție, procuratură, judecătorie – 480 de lei, cheltuieli de deplasare în legătură cu

examinarea prezentei cauze civile – 734,80 de lei, cheltuieli pentru copia

materialelor anexate la dosar – 271 de lei, care urmează a fi încasate de la Victor

Dmitriev.

Cu referire la prevederile art. 96 alin. (1) CPC, instanța a considerat că și

suma de 6000 de lei achitată de Tatiana Rotari pentru serviciile juridice în prezenta

cauză civilă, la fel, urmează a fi încasată de la pârât.

Cât privește pretenția cu privire la încasarea sumei de 13922 de lei, prima

instanță a evidențiat că în acțiunea civilă înaintată în cadrul cauzei penale, care a

fost admisă, această sumă a fost parțial inclusă în cheltuielile de deplasare, în rest,

acțiunea civilă nu a fost probată în ședință de judecată.

4

Prima instanță a considerat neîntemeiate și pretențiile privind încasarea

cheltuielilor ce țin de tratament și deplasare la sanatoriu, precum și cheltuielilor

pentru serviciile comunale, cheltuielilor pentru evaluarea imobilelor, or, acestea nu

pot fi apreciate ca prejudicii cauzate în urma infracțiunii de pregătire de omor la

comandă, unde Tatiana Rotari avea calitatea de parte vătămată.

Prin decizia din 16 mai 2019 a Curții de Apel Chișinău, a fost admis apelul

declarat de Tatiana Rotari, reprezentată de avocatul Teodor Guțu, casată hotărârea

primei instanțe în partea respingerii cheltuielilor pentru audierea martorului în

cauza penală și pronunțată în această parte o nouă hotărâre, prin care a fost încasată

de la Victor Dmitriev în beneficiul Tatianei Rotari suma de 3842 de lei cu titlu de

cheltuieli legate de audierea martorului în cauza penală, suma de 150 de lei cu titlu

de taxă de stat și suma de 2000 de lei cu titlu de cheltuieli de asistență juridică.

În rest, a fost menținută hotărârea primei instanțe.

Instanța de apel a conchis că prima instanță în mod temeinic a constatat că

urmare a acțiunilor ilicite ale inculpatului Victor Dmitriev, partea vătămată Tatiana

Rotari a suportat prejudicii materiale ce urmează a fi reparate de către cel vinovat

și anume, Victor Dmitriev.

Totodată, instanța de apel a menționat că prima instanță nu a constatat pe

deplin toate cheltuielile și anume, cheltuielile pentru audierea martorului în cauza

penală, or, Tatiana Rotari a suportat cheltuieli privind transportul tur-retur în sumă

de 3842 de lei, proba de suportare a acestor cheltuieli fiind anexată la materialele

cauzei, astfel, aceste cheltuieli urmează a fi încasate de la Victor Dmitriev.

La fel, cu referire la încasarea cheltuielilor ce țin de tratament la sanatorii,

precum și cheltuielile pentru zborul avia spre Belarus, deplasările la sanatorii,

cheltuieli pentru servicii comunale și cheltuieli pentru evaluarea imobililor,

instanța de apel a conchis că nu există legătură de cauzalitate, nefiind demonstrat

că în urma tentativei de omor a Tatianei Rotari a intervenit necesitatea de a se trata

sanatorial, iar evaluarea imobilelor a avut loc pentru a fi prezentate probe în

prezenta cauză, dar instanța nu a avut asemenea cerințe invocate.

La 7 august 2019, Tatiana Rotari, reprezentată de avocatul Teodor Guțu a

declarat recurs împotriva deciziei din 16 mai 2019 a Curții de Apel Chișinău,

solicitând admiterea acestuia, casarea hotărârii primei instanțe și a deciziei

instanței de apel în partea respingerii acțiunii, rejudecarea cauzei și pronunțarea

unei noi hotărâri de admitere integrală a acțiunii.

În motivarea recursului a invocat dezacordul cu decizia recurată în partea

contestată, considerând-o neîntemeiată și ilegală, deoarece instanța de apel a

examinat superficial apelul declarat și a dat o apreciere greșită probelor prezentate,

încălcând în așa mod regulile de apreciere a probelor, stabilite în art. 130 CPC.

A evidențiat că potrivit devizului de cheltuieli (care conține mai multe

înscrisuri), care au fost atașate la acțiunea civilă în cadrul dosarului penal și care se

regăsesc anexate în copii confirmate și la prezenta acțiune civilă, în acțiunea civilă

depusă în cadrul dosarului penal a fost prezentat și devizul de cheltuieli, suportate

de ea în legătură cu aducerea din or. XXXXX, XXXXX în fața instanței a

martorului Iurie Rotari, care a fost interogat în ședința de judecată la 4 septembrie

5

2009, iar cheltuielile (documentar confirmate) au constituit 9041,39 de lei (pentru

deplasarea tur-retur), deoarece Iurie Rotari permanent locuiește în or. XXXXX,

XXXXX, unde de mai mulți ani, permanent, locuiește și intimatul Victor Dmitriev.

Așadar, instanța de apel eronat a încasat doar suma de 3842 de lei cu titlu de

cheltuieli legate de audierea martorului Iurie Rotari în cauza penală, cheltuielile

reale fiind confirmate prin biletele de călătorie AVIA XXXXX - XXXXX-

XXXXX, tur-retur, în sumă de 9041,39 de lei.

Totodată, a considerat că prima instanță greșit și eronat a apreciat și a dispus

că suma de 13922 de lei a fost parțial inclusă în cheltuielile de deplasare, care au

fost admise de instanță, iar în rest, acțiunea civilă nu a fost probată.

Or, toate probele care confirmă cheltuielile solicitate de ea se regăsesc în

copii certificate și în materialele prezentei cauzei civile, cărora instanțele de

judecată ierarhic inferioare le-au dat o apreciere greșită sau eronată.

A obiectat că examinarea dosarului în instanțele superioare a durat încă patru

ani și toate acele cheltuieli de deplasare la Curtea de Apel Chișinău și Curtea

Supremă de Justiție, nu au fost incluse în suma de 13922 de lei în cadrul acțiunii

civile înaintate în cadrul dosarului penal, dar sunt cheltuielile suportate de către ea

în perioada premergătoare de examinare a cauzei penale în instanțele superioare.

Referitor la cheltuielile suportate pentru tratamentul la sanatoriile Nufărul și

în Republica Belorus, deplasările tur-retur la aceste sanatorii, a afirmat că acestea

sunt în legătură cauzală cu starea sănătății ei care s-a înrăutățit brusc din momentul

când a aflat despre pregătirea asasinării sale.

Cheltuielile menționate în legătură cu aceste tratamente sunt probate, iar

probele sunt atașate la materialele prezentei cauze civile.

A considerat că este întemeiată și cerința referitor la încasarea cheltuielilor

suportate de către ea pentru achitarea energiei electrice în sumă de 1811,41 de lei,

energie de care s-au folosit intimatul și găzdașii lui în perioada examinării cauzei

penale în privința lui Victor Dmitriev, care au locuit în imobilul comun din

str. XXXXX sat. XXXXX r-nul XXXXX și nu au achitat energia consumată, iar

după condamnare la închisoare, intimatul este anunțat în căutare internațională,

fiindu-i cauzate în acest sens prejudicii materiale.

A accentuat că instanțele de judecată ierarhic inferioare în prezenta cauză nu

au făcut o cercetare multiaspectuală, completă, nepărtinitoare și nemijlocită a

tuturor probelor din dosar în ansamblul și interconexiunea lor cu celelalte probe și

la motivarea hotărârilor adoptate nu s-au călăuzit de prevederile legii.

La fel, instanțele nu au dat probelor cercetate o apreciere, privitor la

pertinența, admisibilitatea, veridicitatea lor, iar tuturor probelor în ansamblu,

privitor la legătura lor reciprocă și suficientă pentru soluționarea justă și corectă a

cauzei.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) CPC, recursul se declară în termen de

2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea nu

prevede altfel.

Din materialele dosarului rezultă că copia deciziei recurate a fost expediată

în adresa părților la 10 iunie 2019, fapt ce se confirmă prin scrisoarea de însoțire

6

(f. d. 41 vol. II), însă careva date care ar confirma recepționarea acesteia de către

recurentă la materialele dosarului lipsesc.

Astfel, se constată că recurenta s-a conformat prevederilor legale și a

declarat recursul la 7 august 2019 în termenul legal.

Examinând temeiurile recursului declarat de Tatiana Rotari, reprezentată de

avocatul Teodor Guțu, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră recursul drept inadmisibil din

următoarele considerente.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) CPC, părțile și alți participanți la proces

sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau

aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate

sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele

indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în

măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei

sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către

instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la

încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

Conform prevederilor art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră

inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la

art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Tatiana Rotari,

reprezentată de avocatul Teodor Guțu, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la

art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Astfel, argumentele invocate în recursul declarat se referă la dezacordul

recurentei cu soluția pronunțată de către instanța de apel, însă nu relevă încălcarea

esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material, respectiv nu constituie

temei de casare a deciziei contestate.

Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție reține că recursul exercitat conform

secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și

procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că procedura

admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se

încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Distinct de aceste constatări, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție precizează că, în contextul

normelor procedurale din Secțiunea a II-a, Capitolul XXXVIII CPC, instanța de

recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele de fond și de

apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența

7

probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului instanței

de recurs.

Prin prisma art. 432 alin. (4) CPC, instanța de recurs poate interveni în

materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă că instanța

de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod flagrant regulile de

apreciere a probelor stabilite în art. 130 CPC, însă, din recursul declarat nu rezultă

argumentul privind încălcarea flagrantă a regulilor de apreciere a probelor.

În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în

jurisprudența sa constantă, rezultând din prevederile art. 6 § 1 din Convenția

Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, că

nu se impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs,

întemeindu-se pe dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva

sentinței pronunțate de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes

(cauza Rebai și alții contra Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului,

25 februarie 1995, nr. 26561/1995).

În circumstanțele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție conchide că recursul declarat

de Tatiana Rotari, reprezentată de avocatul Teodor Guțu urmează a fi considerat ca

inadmisibil.

În conformitate cu art. 433 lit. a), 440 alin. (1) CPC, completul Colegiului

civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

dispune:

Se consideră inadmisibil recursul declarat de Tatiana Rotari, reprezentată de

avocatul Teodor Guțu împotriva deciziei din 16 mai 2019 a Curții de Apel

Chișinău.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Ala Cobăneanu

Judecătorii Svetlana Filincova

Dumitru Mardari

8