2ra-1810/19 — cu privire la obligarea examinării cererii, constatarea încălcării dreptului la justiție, a dreptului la un proces echitabil, a dreptului la un recurs efectiv și repararea prejudiciului moral

2ra-1810/19 — cu privire la obligarea examinării cererii, constatarea încălcării dreptului la justiție, a dreptului la un proces echitabil, a dreptului la un recurs efectiv și repararea prejudiciului moral (Curtea Supremă de Justiție, 2019)

Dosarul nr. 2ra-1810/19

Prima instanță: Judecătoria Chișinău sediul Centru (jud. O. Parfeni)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. N. Simciuc, M. Guzun, I. Cotruță)

ÎNCHEIERE

2 octombrie 2019 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu

Judecătorii Svetlana Filincova

Dumitru Mardari

examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de

Gheorghe Străisteanu

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată a lui Gheorghe Străisteanu

împotriva Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova și Procuraturii

municipiului Chișinău oficiul Centru cu privire la obligarea examinării cererii,

constatarea încălcării dreptului la justiție, a dreptului la un proces echitabil, a

dreptului la un recurs efectiv și repararea prejudiciului moral

împotriva deciziei din 19 iunie 2019 a Curții de Apel Chișinău, prin care a

fost admis apelul declarat de Ministerul Afacerilor Interne al Republicii Moldova,

casată hotărârea din 28 martie 2019 a Judecătoriei Chișinău sediul Centru, cu

încetarea procesului în legătură cu faptul că cauza nu urmează a fi judecată în

procedură civilă

constată:

La 1 octombrie 2018, Gheorghe Străisteanu a depus cerere de chemare în

judecată împotriva Ministerului Afacerilor Interne al RM și Procuraturii

municipiului Chișinău oficiul Centru cu privire la obligarea examinării cererii,

constatarea încălcării dreptului la justiție, a dreptului la un proces echitabil, a

dreptului la un recurs efectiv și repararea prejudiciului moral.

În motivarea acțiunii a invocat că la 27 iunie 2018, în temeiul art. 30, 71 și

400 Cod contravențional, a expediat în adresa Ministerului Afacerilor Interne al

RM o cerere, prin care a solicitat examinarea în termenul prevăzut de lege a cererii

în strictă conformitate cu prevederile Codului contravențional cu aplicarea în

privința persoanelor vinovate din cadrul ÎS „Poșta Moldovei” a dispozițiilor art. 71

Cod contravențional.

1

În conținutul cererii menționate, a indicat că la 10 octombrie 2017,

Judecătoria Buiucani mun. Chișinău a emis o hotărâre, prin care a constatat

încălcarea dreptului lui de acces la informație și a încasat din contul ÎS „Poșta

Moldovei” în beneficiul lui suma de 100 de lei cu titlu de prejudiciul moral,

hotărâre care a fost menținută prin decizia din 13 februarie 2018 a Curții de Apel

Chișinău și decizia din 27 iunie 2018 a Curții Supreme de Justiție. Astfel, s-a

constatat cu certitudine, printr-o hotărâre judecătorească irevocabilă că angajații

ÎS „Poșta Moldovei”, intenționat au încălcat grav prevederile Legii privind accesul

la informație. Prin urmare, acțiunile persoanelor cu funcție de răspundere din

cadrul ÎS „Poșta Moldovei” cad sub prevederile art. 71 Cod contravențional.

A mai notat reclamantul că la 17 august 2018, a primit un răspuns de la

Inspectoratul de Poliție Centru mun. Chișinău în care a fost indicat că în acțiunile

angajaților ÎS „Poșta Moldovei” nu se întrunesc semnele constitutive ale

componenței de contravenție sau infracțiune. La fel, a fost menționat că în caz de

dezacord cu răspunsul, este în drept să se adreseze în instanța de contencios

administrativ.

Totodată, la 21 august 2018, a depus plângere către Procuratura

mun. Chișinău oficiul Centru, iar la 11 septembrie 2018, a depus plângere către

Ministerul Afacerilor Interne al RM împotriva acțiunilor ilegale comise de agentul

constatator Timofei Storceac.

Drept urmare, la 19 septembrie 2018, a primit un alt răspuns de la Direcția

de Poliție mun. Chișinău, întocmit de Timofei Storceac, prin care repetat a fost

refuzată examinarea cererii din 27 iunie 2018 conform prevederilor Codului

contravențional.

La 24 septembrie 2018, a primit un răspuns de la Procuratura mun. Chișinău

oficiul Centru, prin care a fost refuzat în examinarea plângerii, fiind indicat, la fel,

că acțiunea poate fi înaintată nemijlocit instanței de contencios administrativ.

Astfel, a obiectat că îi este încălcat grav dreptul la justiție, iar angajații

Ministerului Afacerilor Interne al RM și ai Procuraturii, intenționat, vădit ilegal,

eronat, au făcut trimitere la Legea cu privire la petiționare și Legea contenciosului

administrativ.

A învederat că prejudiciul material și moral este în directă legătură cu

acțiunea ilegală a angajaților Ministerului Afacerilor Interne al RM.

Prin comportamentul abuziv, ilegal, contrar tuturor prevederilor legislației în

vigoare, angajații Ministerului Afacerilor Interne al RM au trecut peste toate

limitele legale, iar circumstanțele în care au refuzat să aplice legea, au provocat

daune materiale irecuperabile.

Așadar, mărimea prejudiciului moral cauzat o estimează în suma de 10000

de lei care este cu mult mai mică decât mărimea sumelor oferite de Curtea

Europeană pentru Drepturile Omului în cauze similare decise împotriva Moldovei.

A precizat că prejudiciul cauzat se manifestă prin sentimente de frustrare ca

urmare a caracterului ilegal al acțiunilor angajaților Ministerului Afacerilor Interne

al RM, comise vădit contrar legislației, suferințe continue din cauza nenumăratelor

ilegalități comise în privința lui de către angajații Ministerului Afacerilor Interne al

2

RM, fabricarea dosarelor penale, contravenționale, refuzul examinării plângerilor,

cererilor, distrugerea dosarelor și falsificarea documentelor, suferințe psihice și

fizice, dureri, stresuri, nervi, griji, afectare sufletească și spirituală, oboseală,

dificultăți, demoralizare, descurajare, hedonisit - limitarea de a se bucura de

plăcerea vieții, de satisfacții spirituale și materiale, anxietate cauzată de

incertitudinea creată de angajații Ministerului Afacerilor Interne al RM.

Și-a întemeiat pretențiile în baza dispozițiilor art. 3 din Legea cu privire la

petiționare, art. 2, 6, 7, 8, 10, 30, 71, 369, 400, 425, 440 Cod contravențional,

art. 2, 4, 5 CPC, art. 8, 10, 14, 1398, 1416 Cod civil.

A solicitat admiterea acțiunii, anularea scrisorii nr. 18758 din 17 august

2018 întocmită vădit ilegal de agentul constatator Timofei Storceac din cadrul

Inspectoratului de Poliție sect. Centru mun. Chișinău, a scrisorii nr. S-1416 din

19 septembrie 2018 întocmită vădit ilegal, tot de agentul constatator Timofei

Storceac din cadrul Inspectoratului de Poliție sect. Centru mun. Chișinău și

semnată de Corneliu Groza din cadrul Direcției de Poliție Chișinău, a scrisorii

nr. 9505 din 24 septembrie 2018 întocmită vădit ilegal de procurorul în Procuratura

mun. Chișinău oficiul Centru, Roman Eremciuc, obligarea Ministerului Afacerilor

Interne al RM să examineze cererea din 27 iunie 2018 despre comiterea de către

angajații ÎS „Poșta Moldovei” a contravenției prevăzută de art. 71 Cod

contravențional, în strictă conformitate cu prevederile Codului contravențional,

constatarea încălcării drepturilor lui prevăzute de Constituția Republicii Moldova

și Convenția Europenă - dreptul la justiție, dreptul la un proces echitabil și dreptul

la un recurs efectiv, încasarea din contul Ministerului Afacerilor Interne al RM în

beneficiul lui a sumei de 10000 de lei cu titlu de prejudiciu moral cauzat prin

încălcarea dreptului la justiție, dreptului la un proces echitabil și dreptului la un

recurs efectiv.

Prin încheierea din 18 decembrie 2018 a Judecătoriei Chișinău sediul

Buiucani, a fost atras în proces în calitate de intervenient accesoriu Inspectoratul

General al Poliției al MAI al RM.

Prin hotărârea din 28 martie 2019 a Judecătoriei Chișinău sediul Centru, a

fost admisă parțial acțiunea.

Au fost anulate ca ilegale scrisoarea IP sect. Centru mun. Chișinău nr. 18758

din 17 august 2018, scrisoarea DP mun. Chișinău nr. S-1416 din 19 septembrie

2018 și scrisoarea Procuraturii mun. Chișinău oficiul Centru nr. 15-183 pet/18-

9505 din 24 septembrie 2018.

A fost obligat Ministerul Afacerilor Interne al RM să examineze cererea lui

Gheorghe Străisteanu din 27 iunie 2018 în strictă conformitate cu prevederile

Codului contravențional.

A fost încasată din contul Ministerului Afacerilor Interne al RM în

beneficiul lui Gheorghe Străisteanu cu titlu de prejudiciu moral suma de 200 de lei.

În rest, a fost respinsă acțiunea ca neîntemeiată.

Pentru a hotărî astfel, prima instanță, cu referire la prevederile art. 440-441

Cod contravențional, a conchis că agentul constatator pe marginea sesizării

reclamantului privind săvârșirea contravenției de către persoanele din cadrul

3

ÎS „Poșta Moldovei” în baza art. 71 Cod contravențional, urma să o examineze în

conformitate cu prevederile Codului contravențional, iar concluzia cu privire la

lipsa competenței de contravenție urma să fie expusă și materializată printr-o

decizie/încheiere care se contestă în condițiile Codului contravențional, dar

nicidecum prin scrisori cu drept de contestare în instanța de contencios

administrativ.

Prin urmare, scrisoarea IP sect. Centru mun. Chișinău nr. 18758 din

17 august 2018, scrisoarea DP mun. Chișinău nr. S-1416 din 19 septembrie 2018 și

scrisoarea Procuraturii mun. Chișinău oficiul Centru nr. 15-183 pet/18-9505 din

24 septembrie 2018 nu au fost emise în conformitate cu prevederile legale, deci

urmează a fi anulate ca fiind ilegale, cu obligarea Ministerului Afacerilor Interne al

RM să examineze cererea lui Gheorghe Străisteanu din 27 iunie 2018 în strictă

conformitate cu prevederile Codului contravențional.

Ținând cont de erorile admise la examinarea sesizării reclamantului de către

reprezentanții Ministerului Afacerilor Interne al RM, prima instanță a evidențiat că

lui Gheorghe Străisteanu i-a fost cauzat un prejudiciu moral.

Totodată, instanța a precizat că suma de 10000 de lei solicitată de reclamant

cu titlu de prejudiciu moral este excesivă și disproporțională principiilor

compensării echitabile și rezonabile a prejudiciului moral, deci suma de 200 de lei

pentru suferințele cauzate reprezintă o satisfacție echitabilă.

Cu referire la netemeinicia pretenției din acțiune privind constatarea

încălcării dreptului la justiție, a dreptului la un proces echitabil și a dreptului la un

recurs efectiv, prima instanță a accentuat că reclamantul pe marginea scrisorilor

pârâților le-a putut contesta în instanță și s-a adresat în acest sens în instanța de

judecată, beneficiind de un proces echitabil, în cadrul căruia a avut posibilitatea să

depună cereri, demersuri, să dea explicații și să-și apere drepturile și interesele sale

încălcate prin scrisorile contestate.

Prin decizia din 19 iunie 2019 a Curții de Apel Chișinău, a fost admis apelul

declarat de Ministerul Afacerilor Interne al RM, casată hotărârea primei instanțe,

cu încetarea procesului în legătură cu faptul că cauza nu urmează a fi judecată în

procedură civilă.

Pentru a decide astfel, instanța de apel a conchis că cererea lui Gheorghe

Străisteanu din 27 iunie 2018 urmează a fi examinată în strictă conformitate cu

prevederile Codului contravențional și nu poate constitui obiectul de examinare în

procedură civilă.

Astfel, instanța de apel a accentuat că contestația împotriva deciziei emise

asupra cauzei contravenționale se depune la autoritatea din care face parte agentul

constatator, conform competenței teritoriale, iar agentul constatator expediază

contestația și dosarul cauzei contravenționale în instanța de judecată competentă.

Or, Gheorghe Străisteanu a sesizat Ministerul Afacerilor Interne al RM

privind săvârșirea contravenției de către persoanele din cadrul ÎS „Poșta Moldovei”

în baza art. 71 Cod contravențional, astfel concluzia cu privire la lipsa competenței

de contravenție urma a fi expusă și materializată printr-o decizie/încheiere care se

contestă în condițiile Codului contravențional, iar contestația împotriva deciziei

4

emise asupra cauzei contravenționale nu se examinează de instanța de judecată în

procedură civilă, ci de instanța de judecată competentă.

La 16 iulie 2019, prin intermediul Oficiului Poștal, Gheorghe Străisteanu a

declarat recurs împotriva deciziei din 19 iunie 2019 a Curții de Apel Chișinău,

solicitând admiterea acestuia, casarea integrală a deciziei instanței de apel,

rejudecarea cauzei în instanța supremă, cu emiterea unei noi hotărâri de menținere

a hotărârii primei instanțe.

În motivarea recursului a invocat dezacordul cu decizia recurată,

considerând-o ilegală, emisă contrar tuturor prevederilor legislației naționale și

internaționale, cât și practicii Curții Supreme de Justiție în cazuri cu situații

similare.

A evidențiat că dânsul a demonstrat că cererea din 27 iunie 2018 nu a fost

examinată în strictă conformitate cu prevederile Codului contravențional, nu a fost

emisă nicio decizie, încheiere, proces-verbal cu privire la contravenție care ar putea

fi contestate în conformitate cu prevederile Codului contravențional.

Astfel, agentul constatator nu a emis nicio decizie potrivit Codului

contravențional, fiind întocmită doar o scrisoare, un răspuns, prin urmare, nu există

temei pentru a contesta în procedura contravențională.

În concluzie, a menționat că instanța de apel nu a aplicat legea care trebuia

să fie aplicată și a interpretat în mod eronat legea.

La 20 august 2019, Inspectoratul General al Poliției al MAI al RM a depus

referință la recursul declarat de Gheorghe Străisteanu, solicitând declararea

recursului ca fiind inadmisibil.

La 5 septembrie 2019, Ministerul Afacerilor Interne al RM a depus referință

la recursul declarat de Gheorghe Străisteanu, solicitând declararea recursului ca

fiind inadmisibil.

La 13 septembrie 2019, Procuratura municipiului Chișinău Oficiul Centru a

depus referință la recursul de Gheorghe Străisteanu, solicitând declararea

recursului ca fiind inadmisibil.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) CPC, recursul se declară în termen de

2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea nu

prevede altfel.

Astfel, se constată că recurentul s-a conformat prevederilor legale și a

declarat recursul la 16 iulie 2019 împotriva deciziei din 19 iunie 2019 a Curții de

Apel Chișinău în termenul legal.

Examinând temeiurile recursului declarat de Gheorghe Străisteanu,

completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră recursul drept inadmisibil din următoarele

considerente.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) CPC, părțile și alți participanți la proces

sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau

aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate

5

sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele

indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în

măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei

sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către

instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la

încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

Conform prevederilor art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră

inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la

art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Gheorghe Străisteanu,

nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Astfel, argumentele invocate în recursul declarat se referă la dezacordul

recurentului cu soluția pronunțată de către instanța de apel, însă nu relevă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material, respectiv

nu constituie temei de casare a deciziei contestate.

Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție reține că recursul exercitat conform

secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și

procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că procedura

admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se

încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Distinct de aceste constatări, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție precizează că, în contextul

normelor procedurale din Secțiunea a II-a, Capitolul XXXVIII CPC, instanța de

recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele de fond și de

apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența

probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului instanței

de recurs.

Prin prisma art. 432 alin. (4) CPC, instanța de recurs poate interveni în

materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă că instanța

de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod flagrant regulile de

apreciere a probelor stabilite în art. 130 CPC, însă, din recursul declarat nu rezultă

argumentul privind încălcarea flagrantă a regulilor de apreciere a probelor.

În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în

jurisprudența sa constantă, rezultând din prevederile art. 6 § 1 din Convenția

Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, că

nu se impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs,

întemeindu-se pe dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva

sentinței pronunțate de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes

(cauza Rebai și alții contra Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului,

25 februarie 1995, nr. 26561/1995).

6

În circumstanțele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție conchide că recursul declarat

de Gheorghe Străisteanu urmează a fi considerat ca inadmisibil.

În conformitate cu art. 433 lit. a), 440 alin. (1) CPC, completul Colegiului

civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

dispune:

Se consideră inadmisibil recursul declarat de Gheorghe Străisteanu

împotriva deciziei din 19 iunie 2019 a Curții de Apel Chișinău.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Ala Cobăneanu

Judecătorii Svetlana Filincova

Dumitru Mardari

7