2rhc-33/19 — cu privire la transmiterea silită în posesie

Dosarul nr. 2rhc-33/19 Prima instanță: Judecătoria Străleni sediul central (jud. I. Chiroșca) Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. N. Budăi, L. Pruteanu, I. Muruianu) Instanța de recurs: Curtea Supremă de Justiție (jud. A. Cobăneanu, S. Filincova, D. Mardari) ÎNCHEIERE 2 octombrie 2019 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componența: Președintele ședinței, judecătorul Ala Cobăneanu judecătorii Svetlana Filincova Dumitru Mardari examinând cererea de revizuire depusă de Societatea pe Acțiuni „Migdal-P” în cauza civilă la cererea de chemare în judecată a Băncii Comerciale „Banca Socială” Societate pe Acțiuni în proces de lichidare împotriva Societății pe Acțiuni „Migdal - P” cu privire la transmiterea silită în posesie a bunurilor ipotecate împotriva deciziei din 15 mai 2019 a Curții Supreme de Justiție, prin care a fost respins recursul declarat de Societatea pe Acțiuni „Migdal-P” și menținută încheierea din 12 martie 2019 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost respinsă ca fiind neîntemeiată cererea depusă de Societatea pe Acțiuni „Migdal-P” cu privire la corectarea greșelii constată: La 3 martie 2017, BC „Banca Socială” SA în proces de lichidare a depus cerere de chemare în judecată împotriva SA „Migdal - P” cu privire la transmiterea silită în posesie a bunurilor ipotecate.

Întemeindu-și pretențiile în baza dispozițiilor art. 30, 31, 33, 36 din Legea cu privire la ipotecă, art. 61, 69, 71 din Legea cu privire la gaj, art. 512, 572, 1146, 1156, 488-490 Cod civil, art. 32, 38, 86, 166-167 CPC, a solicitat admiterea acțiunii, transmiterea în posesia BC „Banca Socială” SA în proces de lichidare a bunurilor ipotecate, pentru comercializarea ulterioară întru stingerea datoriei, situate în r-nul Strășeni sat. Cojușna. La 25 octombrie 2018, SA „Migdal - P” a depus cerere privind strămutarea pricinii, solicitând admiterea acesteia și strămutarea cauzei spre examinare la o altă instanță de judecată. 1 Prin încheierea din 13 noiembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău, a fost respinsă ca neîntemeiată cererea SA „Migdal - P” privind strămutarea pricinii de la Judecătoria Strășeni sediul Central la o altă instanță egală în grad.

La 30 noiembrie 2018, SA „Migdal - P” a depus cerere de revizuire împotriva încheierii din 13 noiembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău, solicitând admiterea acesteia, casarea integrală a încheierii revizuirea căreia solicită și adoptarea unei noi încheieri de admitere a cererii de strămutare a pricinii. Prin încheierea din 22 ianuarie 2019 a Curții de Apel Chișinău, a fost respinsă ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire depusă de SA „Migdal - P”. La 31 ianuarie 2019, SA „Migdal - P” a declarat recurs împotriva încheierii din 22 ianuarie 2019 a Curții de Apel Chișinău, solicitând admiterea acestuia, casarea integrală a încheierii recurate și adoptarea unei noi încheieri prin care cererea de revizuire să fie admisă integral.

Prin încheierea din 27 februarie 2019 a Curții Supreme de Justiție, a fost restituit recursul declarat de SA „Migdal - P” împotriva încheierii din 22 ianuarie 2019 a Curții de Apel Chișinău. La 31 ianuarie 2019, SA „Migdal - P” a mai depus o cerere privind corectarea greșelilor din încheierea din 22 ianuarie 2019 a Curții de Apel Chișinău, prin care a solicitat admiterea cererii și corectarea greșelii comise de Curtea de Apel Chișinău în încheierea din 22 ianuarie 2019, referitor la modul de contestare a încheierii privind respingerea cererii de revizuire. Prin încheierea din 12 martie 2019 a Curții de Apel Chișinău, a fost respinsă ca fiind neîntemeiată cererea depusă de SA „Migdal-P” cu privire la corectarea greșelii din încheierea din 22 ianuarie 2019 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost respinsă ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire.

Prin decizia din 15 mai 2019 a Curții Supreme de Justiție, a fost respins recursul declarat de SA „Migdal-P” și menținută încheierea din 12 martie 2019 a Curții de Apel Chișinău. La 17 mai 2019, SA „Migdal-P” a depus cerere de revizuire împotriva deciziei din 15 mai 2019 a Curții Supreme de Justiție, solicitând admiterea acesteia, casarea integrală a deciziei revizuirea căreia solicită, cu adoptarea unei noi decizii de admitere a recursului declarat de SA „Migdal-P” împotriva încheierii din 12 martie 2019 a Curții de Apel Chișinău. În motivarea cererii de revizuire a invocat dezacordul cu decizia din 15 mai 2019 a Curții Supreme de Justiție, considerând că la adoptarea acesteia au fost încălcate și aplicate eronat normele de drept material și procedural, iar concluziile acesteia sunt contradictorii.

A învederat că în încheierea din 22 ianuarie 2019 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost respinsă ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire înaintată de SA „Migdal-P” împotriva încheierii din 13 noiembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău, a fost indicat că aceasta nu se supune niciunei căi de atac. Cu referire la dispozițiile art. 446, 447 lit. a), 453 alin. (3) CPC, a remarcat că Curtea de Apel Chișinău a comis o greșeală prin indicarea în încheierea din 22 ianuarie 2019 precum că aceasta nu se supune niciunei căi de atac, pe care trebuie să o corecteze. 2 Ca rezultat, SA „Migdal-P” a depus cerere privind corectarea greșelii, care prin încheierea din 12 martie 2019 a fost respinsă ca neîntemeiată.

Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră cererea de revizuire neîntemeiată și care urmează a fi respinsă ca inadmisibilă din considerentele ce urmează. Conform art. 453 alin. (1) lit. a) CPC, după ce examinează cererea de revizuire, instanța poate emite încheierea de respingere a cererii de revizuire ca fiind inadmisibilă. În conformitate cu art. 451 alin. (1) CPC, cererea de revizuire se depune în scris de persoanele menționate la art. 447, indicându-se în mod obligatoriu temeiurile consemnate la art. 449 și anexându-se probele ce le confirmă. După cum rezultă din actele cauzei, revizuentul SA „Migdal-P”, cu referire la prevederile art. 449 lit. b) CPC, a invocat că instanța de recurs, la emiterea deciziei din 15 mai 2019, a cărei revizuire solicită, a încălcat și aplicat eronat normele de drept material și procedural, iar concluziile acesteia sunt contradictorii.

În conformitate cu art. 449 lit. b) CPC, revizuirea se declară în cazul în care au devenit cunoscute unele circumstanțe sau fapte esențiale ale cauzei care nu au fost și nu au putut fi cunoscute revizuentului, dacă acesta dovedește că a întreprins toate măsurile pentru a afla circumstanțele și faptele esențiale în timpul judecării anterioare a cauzei. În sensul normei enunțate este important de înțeles că circumstanțele sau faptele trebuiau să existe obiectiv până la data pronunțării deciziei, să aibă importanță esențială pentru justa soluționare a cauzei civile, adică să aibă putere decisivă asupra concluziei instanței de judecată, să fie descoperite după ce decizia judecătorească devine irevocabilă.

De altfel, art. 449 lit. b) CPC, indică asupra unor circumstanțe (fapte) necunoscute anterior petiționarului, dar întrucât examinarea fondului cauzei prezumă că instanța a constatat și elucidat pe deplin toate circumstanțele care au importanță pentru soluționarea pricinii, este evident că o condiție esențială pentru admiterea revizuirii este că și instanței nu i-au fost și nu au putut fi cunoscute aceste circumstanțe (fapte). Pentru acest motiv de revizuire esențial este ca revizuentul să probeze că nu a știut anterior pronunțării deciziei a cărei revizuire se cere despre aceste circumstanțe sau fapte și că nu a avut posibilitatea de a le cunoaște, în caz contrar ele nu pot servi ca temei de revizuire.

Așadar, ca o condiție obligatorie de redeschidere a procesului pe acest temei este ca circumstanțele (faptele) să fi existat obiectiv până la data pronunțării deciziei, ele urmând a fi diferențiate de faptele noi apărute după pronunțarea acesteia. Faptele noi apărute după emiterea deciziei pot servi temei de adresare cu o nouă cerere în judecată, dar nu ca temei de revizuire. În același timp, revizuentul trebuie să probeze că a întreprins toate măsurile pentru a afla circumstanțele și faptele esențiale în timpul judecării anterioare a pricinii. Or, lipsa acestui suport probatoriu, ca element indispensabil al temeiului prevăzut la art. 449 lit. b) CPC, decade sau lipsește revizuentul de posibilitatea invocării unui atare temei.

3 Astfel, cu referire la prevederile enunțate, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție remarcă că cele invocate de SA „Migdal-P”, în susținerea cererii de revizuire nu se încadrează în temeiurile prevăzute de art. 449 lit. b) CPC, or, revizuentul nu a invocat careva circumstanțe noi ale cauzei, care i-au devenit cunoscute după pronunțarea deciziei revizuirea căreia se solicită, condiție însă care este direct impusă prin lege.

Așadar, argumentele revizuentului din cererea de revizuire sunt analogice celor invocate și în cererea de recurs declarată împotriva încheierii din 12 martie 2019 a Curții de Apel Chișinău, care au fost apreciate de Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în cadrul examinării recursului și emiterii deciziei din 15 mai 2019. Situația dată impune de a remarca că revizuirea este o cale de atac de retractare și nu de reformare prin intermediul căreia se poate obține anularea unei hotărâri sau încheieri judecătorești irevocabile și reînnoirea judecății în cazurile expres determinate de lege, iar retractarea neîntemeiată a încheierii contestate poate duce la încălcarea principiului stabilității raporturilor juridice.

De aceea, legea admite revizuirea numai în cazuri strict determinate, care sunt prevăzute în mod limitativ în art. 449 CPC. În consecință, sub aspectul analizat, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție conchide că revizuentul SA „Migdal-P” în cererea de revizuire nu a invocat niciun temei, care s-ar încadra în prevederile art. 449 CPC, în baza căruia se poate solicita revizuirea încheierii. Totodată, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează că posibilitatea reinițierii procesului de judecată urmează să fie examinată prin prisma principiului securității raporturilor juridice. Securitatea raporturilor juridice presupune respectarea principiului res judecata, adică principiul caracterului irevocabil al hotărârilor judecătorești.

Acest principiu cere ca nici o parte să nu aibă dreptul să solicite revizuirea unei hotărâri irevocabile și obligatorii, doar cu scopul de a obține o reexaminare și o nouă determinare a cauzei. Revizuirea nu trebuie considerată un apel camuflat, iar simpla existență a două opinii diferite cu privire la aceeași chestiune nu este un temei de reexaminare. O derogare de la acest principiu este justificată doar atunci când este necesară, datorită unor circumstanțe esențiale și convingătoare (Roșca v. Moldova, § 25, Popov nr. 2 vs. Moldova). Din considerentele menționate și având în vedere că cererea de revizuire nu indică careva temeiuri prevăzute de art. 449 CPC, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a respinge cererea de revizuire depusă de SA „Migdal-P” ca fiind inadmisibilă.

În conformitate cu art. art. 269-270, art. 453 alin. (1) lit. a) CPC, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție dispune: Se respinge ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire depusă de Societatea pe Acțiuni „Migdal-P” împotriva deciziei din 15 mai 2019 a Curții Supreme de Justiție, în cauza civilă la cererea de chemare în judecată a Băncii Comerciale „Banca 4 Socială” Societate pe Acțiuni în proces de lichidare împotriva Societății pe Acțiuni „Migdal - P” cu privire la transmiterea silită în posesie a bunurilor ipotecate. Încheierea nu se supune niciunei căi de atac. Președintele ședinței, judecătorul Ala Cobăneanu judecătorii Svetlana Filincova Dumitru Mardari 5