2ra-1790/19 — încasarea cheltuielilor de instruire

Dosarul nr. 2ra-1790/19 Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru (jud. V. Lastavețchi) Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. G. Dașchevici, A. Panov, L. Bulgac) ÎNCHEIERE 02 octombrie 2019 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, în componența: Președintele completului, judecătorul Oleg Sternioală judecătorii Victor Burduh Galina Stratulat examinând admisibilitatea recursului declarat de Olga Caluian, reprezentată de avocatul Marina Frecauțan, în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale împotriva Olgăi Caluian cu privire la încasarea cheltuielilor de instruire, împotriva deciziei din 30 mai 2019 a Curții de Apel Chișinău prin care a fost respins apelul declarat de Olga Caluian și menținută hotărârea din 13 septembrie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, c o n s t a t ă : La 05 iulie 2017 Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale a depus cerere de chemare în judecată împotriva Olgăi Caluian cu privire la încasarea cheltuielilor de instruire.

În motivarea acțiunii a fost invocat că la 15 noiembrie 2013 Ministerul Sănătății al Republicii Moldova și Olga Caluian au încheiat un contract de instruire, conform hotărârii Guvernului nr. 1396 din 24 noiembrie 2003 cu privire la instruirea medicilor și farmaciștilor rezidenți și plasarea în câmpul muncii a tinerilor specialiști. A relatat că conform prevederilor contractului menționat, statul Republica Moldova și-a asumat obligația de a asigura finanțarea studiilor de rezidențiat a pârâtei Olga Caluian, cu mijloace financiare din contul bugetului de stat alocat Ministerului Sănătății, iar Olga Caluian, la rândul său și-a asumat obligația de a activa un termen de 3 ani după finalizarea studiilor de rezidențiat conform îndreptării eliberate de către Ministerul Sănătății.

În urma rezultatelor examenului pentru efectuarea studiilor de rezidențiat, Olga Caluian a fost înscrisă la studii postuniversitare de rezidențiat cu specializarea dermatovenerologie. Reclamantul a specificat că la finalizarea rezidențiatului în domeniul dermatovenerologei, Ministerul Sănătății al Republicii Moldova a eliberat pârâtei Olga Caluian о îndreptare pentru a activa în conformitate cu prevederile contractului de instruire, însă, pârâta nu și-a onorat obligațiile asumate de a lucra un termen de 3 ani conform îndreptării eliberate de Ministerul Sănătății al 1 Republicii Moldova, fapt prin care a adus un prejudiciu bugetului de stat în cuantum de 235 000 lei. A solicitat încasarea din contul Olgăi Caluian a sumei de 235000 de lei ce reprezintă cheltuieli de instruire.

Pe parcursul examinării cauzei, Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale și-a concretizat cerințele, solicitând încasarea din contul Olgăi Caluian a cheltuielilor de instruire în sumă de 251586 de lei. Prin hotărârea din 13 septembrie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru s-a admis integral acțiunea și s-a încasat de la Olga Caluian în beneficiul Ministerului Sănătății, Muncii și Protecției Sociale cu titlu de cheltuieli pentru instruire suma de 251586 de lei și cheltuieli de judecată în mărime de 100 de lei; s-a încasat de la Olga Caluian în beneficiul statului taxa de stat de la care reclamantul a fost scutit prin efectul legii în mărime de 7547,58 de lei.

La 10 decembrie 2018 Olga Caluian reprezentată de avocatul Marina Frecauțan a declarat apel împotriva hotărârii din 13 septembrie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, solicitând admiterea acestuia, repunerea în termenul de declarare a apelului, scutirea parțială de la plata taxei de stat, casarea hotărârii primei instanțe cu remiterea cauzei la rejudecare. Prin încheierea din 17 ianuarie 2019 a Curții de Apel Chișinău a fost repusă Olga Caluian în termenul de declarare a apelului, a fost scutită parțial apelanta de la plata taxei de stat la depunerea apelului, fiind lăsat spre achitare suma de 2500 de lei deja achitați. Totodată nu s-a dat curs cererii de apel depusă de Olga Caluian, cu acordarea unui termen până la 11 februarie 2019 pentru prezentarea apelului motivat în limba de stat.

Prin decizia din 30 mai 2019 a Curții de Apel Chișinău a fost respins apelul declarat de Olga Caluian și a fost menținută hotărârea din 13 septembrie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru. Astfel, instanța de apel a conchis că instanța de fond a judecat cauza sub toate aspectele, a stabilit și elucidat toate circumstanțele importante ale cauzei, a apreciat corect probele administrate și a concluzionat just că cerințele înaintate de Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale sunt întemeiate.

În acest sens, a fost indicat că din raționamentul clauzelor contractului nr.568, încheiat între Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale și Olga Caluian, se desprinde concluzia clară că perioada studiilor de rezidențiat este de la 15 noiembrie 2013 până la 15 noiembrie 2019, concluzie fundamentată și pe scrisoarea Ministerului Sănătății al Republicii Moldova nr.01-4/22-999 din 30 decembrie 2016, prin care pârâta a fost atenționată asupra faptului că urmează să se prezinte la minister pentru a fi plasată în câmpul muncii (f.d.7), în caz contrar va fi acționată în instanța de judecată. Circumstanțele menționate supra denota cronologia declanșării la caz a circumstanțelor de fapt și anume că începând cu luna decembrie 2016, Ministerului Sănătății al Republicii Moldova a încercat să о plaseze pe pârâtă în câmpul muncii, însă nu cunoștea motivele din care ultima nu se prezenta la minister pentru a primi îndreptare, pârâta nereacționând la această invitație.

Totodată instanța de apel a menționat că găsește inexplicabil faptul cum a fost posibil ca pârâta în luna ianuarie 2016, adică până a finisa studiile de instruire în rezidențiat, studii care se prezumă că urmau a fi finalizate în luna noiembrie 2 2016, să se prezinte la locul de muncă unde a fost îndreptată prin îndreptarea/certificatul nr.01-MDE/16 (f.d.6), îndreptare care se prezumă cu nu putea fi eliberată până în luna noiembrie 2016. În așa situație Colegiul a considerat că certificatul eliberat de Spitalul raional Criuleni la data de 26 ianuarie 2016 (f.d.l09), prin care se atest faptul că Olga Caluian s-a prezentat în instituția respectivă pentru a fi angajată în serviciu în baza îndreptării nr.01-MDE/16, eliberată сu circa 10 luni mai târziu, nu are nici о putere probatorie, deoarece conține informație neclară, prezumând-se a fi și neveridică.

Mai mult Olga Caluian nici nu insista asupra faptului că a comunicat Ministerului Sănătății despre imposibilitatea angajării în funcția pentru cât i-а fost eliberată îndreptarea sau că a cerut о altă îndreptare. Instanța de apel a mai conchis că din certificatul eliberat de SRL „Olnia Trade” la 05 decembrie 2018 (f.d.89) rezultă că Olga Caluian este angajată a acestei întreprinderi, începând cu data de 01 iulie 2016, adică la momentul când i- а fost eliberată de către minister îndreptarea, dânsa deja era angajată în câmpul muncii. Faptul că la moment, Olga Caluian se află în concediu pentru îngrijirea copilului, nu justifică acțiunile acesteia descrise mai sus.

La 26 iunie 2019 Olga Caluian, reprezentată de avocatul Marina Frecauțan, a declarat recurs împotriva deciziei din 30 mai 2019 a Curții de Apel Chișinău, prin care a solicitat admiterea acestuia, casarea deciziei instanței de apel și a hotărârii primei instanțe cu pronunțarea unei noi hotărâri de respingere a acțiunii. În motivarea recursului a invocat că instanțele de judecată nu au constatat și elucidat pe deplin circumstanțele ce au importanță pentru soluționarea cauzei, au aplicat eronat normele de drept material și procedural. În contextul prevederilor art. 434 alin.(1) Cod de procedură civilă, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel.

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la data de 30 mai 2019. Materialele cauzei atestă că decizia instanței de apel a fost expediată părților la data de 10 iunie 2019. Astfel, recursul declarat la data de 26 iunie 2019, este în termen. Examinând temeiurile recursului declarat de Olga Caluian, reprezentată de avocatul Marina Frecauțan, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră recursul drept inadmisibil din următoarele considerente. În conformitate cu art. 432 alin. (1) Cod de procedură civilă, părțile și alți participanți la proces sânt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către 3 instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului. Conform prevederilor art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Olga Caluian, reprezentată de avocatul Marina Frecauțan, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă. Astfel, argumentele invocate în recursul declarat se referă la dezacordul recurentului cu soluția pronunțată de către instanța de apel, însă nu relevă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei contestate. Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reține că recursul exercitat conform secțiunii II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează că procedura admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 432. alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă. În această ordine de idei, completul Colegiului precizează că, în contextul normelor procedurale din Secțiunea a II-a, Capitolul XXXVIII Cod de procedură civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele de fond și de apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului instanței de recurs.

Prin prisma art. 432 alin.(4) Cod de procedură civilă, instanța de recurs poate interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod flagrant regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 Cod de procedură civilă, însă, din recursul declarat nu rezultă argumentul privind încălcarea flagrantă a regulilor de apreciere a probelor.

În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în jurisprudența sa constantă, rezultând din prevederile art. 6 § 1 al Convenției Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, că nu se impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs, întemeindu-se pe dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva sentinței pronunțate de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes (cauza Rebai și alții contra Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie 1995, nr.26561/1995). În circumstanțele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a recunoaște recursul declarat de Olga Caluian, reprezentată de avocatul Marina Frecauțan, ca fiind inadmisibil.

4 În conformitate cu art. 433 lit. a), 440 alin. (1) Cod de procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție d i s p u n e : Se consideră inadmisibil recursul declarat de Olga Caluian, reprezentată de avocatul Marina Frecauțan împotriva deciziei din 30 mai 2019 a Curții de Apel Chișinău. Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecătorul Oleg Sternioală judecătorii Victor Burduh Galina Stratulat 5