3ra-1111/19 — contestarea actului administrativ

Dosarul nr.3ra-1111/19

prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Ciocana (N.Lupașcu)

instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (A.Bostan, A.Pahopol, V.Negru)

Î N C H E I E R E

25 septembrie 2019 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție,

în componență:

Președintele completului, judecătorul Sveatoslav Moldovan

Judecătorii Maria Ghervas

Iurie Bejenaru

examinând admisibilitatea recursului depus de Toporaș Rodica,

în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată

depusă de Toporaș Rodica împotriva Direcției Generale Asistență Socială și

Sănătate mun. Chișinău privind anularea răspunsului, obligarea înregistrării cererii

tip scrisă în registrul de evidență și încasarea prejudiciului moral,

împotriva deciziei din 14 mai 2019 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost

respinsă cererea de apel declarată de Toporaș Rodica,

c o n s t a t ă

La 23 noiembrie 2017 Toporaș Rodica a depus cerere de chemare în judecată

împotriva Direcției Generale Asistență Socială și Sănătate mun. Chișinău solicitînd

anularea răspunsului, obligarea înregistrării cererii tip scrisă în registrul de evidență

și încasarea prejudiciului moral.

În motivarea acțiunii a indicat reclamanta că este o persoană cu dizabilitate

severă din copilărie și în temeiul prevederilor legale beneficiază odată la 3 ani de

bilet de reabilitare.

A menționat că pentru perioada anilor 2014-2017, nu a beneficiat de foaie de

reabilitare din motive necunoscute și acțiunilor ilegale ale autorităților publice, și ca

urmare Direcția Asistență Socială a fost obligată în baza hotărârii judecătorești să-i

elibereze bilet de reabilitare pentru perioada anilor 2014 -2017 în temeiul cererii

depuse la 08 aprilie 2014.

A considerat reclamanta că obligația Direcției Generale Asistență Socială și

Sănătate mun. Chișinău de eliberare a foii de reabilitare pentru 3 ani anteriori, nu

scutește pe aceștia din urmă s-o includă pe Toporaș Rodica în lista pentru perioada

anilor 2017-2020.

La data de 05 septembrie 2017 a fost emis răspunsul Direcției Asistență Socială

Ciocana prin care reclamantei i-a fost refuzată acordarea numărului de ordine pentru

a fi inclusă la rând, în listă, întru obținerea biletului de reabilitare pentru perioada

2017-2020.

Nefiind de acord cu răspunsul oferit, la data de 29 septembrie 2017 a depus

cerere prealabilă către Direcția Generală Asistență Socială mun. Chișinău pentru a

anula refuzul Direcției Asistență Socială Ciocana.

A solicitat reclamanta anularea răspunsului Direcției Generală Asistență Socială

mun. Chișinău din 27 octombrie 2017 ca ilegal, obligarea Direcției Generale

Asistență Socială și Sănătate mun. Chișinău prin intermediul instituției subordonate

să înregistreze cererea tip din 14.08.2017 scrisă de reclamantă în Registrul de

evidență a solicitărilor de bilete, cu atribuirea numărului de ordine pentru perioada

de 3 ani, anul 2017-2010, cu eliberarea biletului de reabilitare pentru perioada 2017

- 2020 și încasarea prejudiciului moral în mărime de 10 000 de lei.

Prin hotărârea din 01 noiembrie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana s-

a respins ca fiind neîntemeiată acțiunea.

Prin decizia din 14 mai 2019 a Curții de Apel Chișinău s-a respins cererea de

apel înaintată de Toporaș Rodica și s-a menținut hotărârea din 01 noiembrie 2018 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana.

La adoptarea soluției instanța de apel a invocat că evidența solicitanților de

bilete de reabilitare și ordinea consecutivă a înregistrării lor este reglementată prin

Regulamentul intern privind organizarea și funcționarea Serviciului protezare,

ortopedie și reabilitare, aprobat prin ordinul Direcției nr.l73/l-b din 27 noiembrie

2014.

Prin Ordinul Direcției Generale Asistență Socială a Consiliului municipal

Chișinău nr.173/l-b din 27.11.2014 a fost adoptat Regulamentul intern privind

organizarea si funcționarea Serviciului protezare, ortopedie și reabilitare (f.d.72-74).

Astfel, pct.26 din Regulamentul sus indicat stabilește că nu se admite luarea

repetată la evidență a solicitantului în cazul în care acesta nu și-a valorificat dreptul

la asigurarea cu bilet de reabilitare/recuperare, conform cererii depuse anterior.

Conform pct.27 din Regulamentul intern privind organizarea și funcționarea

Serviciului protezare, ortopedie și reabilitare, solicitantul poate să depună o nouă

cerere pentru a fi luat la evidența direcțiilor asistență socială teritoriale, doar după

întoarcerea acestuia de la Centrul de reabilitare/recuperare, cu prezentarea

obligatorie a cuponului detașabil al bonului.

Totodată, pct.28 din Regulamentul intern privind organizarea și funcționarea

Serviciului protezare, ortopedie și reabilitare, prevede că în cazul asigurării cu bilet

de reabilitare/recuperare, toate numerele de ordine înregistrate ale beneficiarului

sunt radiate din Registrul de evidență a solicitanților de bilete și se consideră

valorificate cu excepția celor specificați în pct. 8 al Regulamentului cu privire la

modul de evidență și distribuire a biletelor de reabilitare/recuperare acordate

persoanelor în vîrstă și celor cu dezabilități, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.

372 din 06 mai 2010

Instanța de apel a relatat că Toporaș Rodica a beneficiat de bilet de reabilitare

în baza dreptului disputat în litigiu. Astfel, potrivit copiei talonului de retur seria

VIC nr.000248 eliberat de Centru Republican de Recuperare a Invalizilor și

2

Pensionarilor ’’Victoria” (f.d.71), Toporaș Rodica în perioada 22.01.2018 -

11.02.2018 a beneficiat de bilet la tratament în baza cererii din 08.04.2014 conform

ordinii de rând, valorificând astfel dreptul său la bilet de recuperare/reabilitare

perioada 2014-2017.

Totodată, după revenirea din Centru de reabilitare și prezentarea talonului de

retur, conformîndu-se cerințelor cadrului legal, la data de 23.02.2018 apelanta a fost

înregistrată cu numărul 141 pentru acordarea biletului de reabilitare/recuperare

pentru perioada anilor 2017-2020, fapt invocat de intimatul/pîrît și necontestat de

apelanta/reclamant în proces.

Instanța de apel a constatat că în ordinea consecutivității înscrierii în Registru,

apelanta Toporaș Rodica a beneficiat de dreptul său la bilet de reabilitare prevăzut

de lege, iar după revenirea din centrul de reabilitare aceasta a fost inclusă în ordine

pentru următoarea perioadă 2017 - 2020.

Cu referire la pretenția privind încasarea prejudiciului moral, instanța de apel a

concluzionat netemeinicia pretenției privind repararea pagubei morale.

Prin recursul depus la 12 iulie 2019 Toporaș Rodica a solicitat casarea

integrală a deciziei instanței de apel, cu restituirea cauzei spre rejudecare în instanța

de apel.

În motivarea recursului s-a indicat că instanța de apel nu a constatat și elucidat

toate circumstanțele necesare pentru examinarea obiectivă a cauzei, fiind aplicate

eronat normele de drept material și procedural și nu a fost aplicată legea care trebuia

să fie aplicată.

Examinând admisibilitatea cererii de recurs, completul specializat pentru

examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție menționează următoarele.

După cum rezultă din speță litigiul a fost inițiat în baza Legii contenciosului

administrativ nr. 793-XIV din data de 10 februarie 2000.

Prin Legea nr. 116 din 19 iulie 2018 a fost adoptat Codul administrativ al

Republicii Moldova.

În conformitate cu art. 257 alin. (1) din Codul administrativ, prezentul cod

intră în vigoare la 01 aprilie 2019, iar potrivit alin. (2), la data intrării în vigoare a

prezentului cod se abrogă Legea contenciosului administrativ nr. 793-XIV din data

de 10 februarie 2000.

În conformitate cu art. 258 alin. (3) din Codul administrativ, procedurile de

contencios administrativ inițiate până la intrarea în vigoare a prezentului cod se vor

examina în continuare, după intrarea în vigoare a prezentului cod, conform

prevederilor prezentului cod. Prin derogare, admisibilitatea unei astfel de acțiuni în

contenciosul administrativ se va face conform prevederilor în vigoare până la

intrarea în vigoare a prezentului cod. Prevederile prezentului alineat se vor aplica

corespunzător pentru procedurile de apel, de recurs și de contestare cu recurs a

încheierilor judecătorești.

Din sensul normei de drept enunțate urmează că, legiuitorul a optat pentru

principiul aplicării imediate a noilor reglementări procedurale.

Prin urmare, completul specializat în cauze de contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție va aprecia condițiile de admisibilitate a recursului în conformitate cu

3

prevederile art. 258 alin. (3) din Codul administrativ, adică conform

reglementărilor anterioare intrării în vigoare a Codului administrativ.

În conformitate cu art. 245 alin. (1) Codul administrativ, recursul se depune la

instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel,

dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Instanța de apel transmite neîntârziat

Curții Supreme de Justiție recursul împreună cu dosarul judiciar.

Curtea de Apel Chișinău a emis decizia contestată la 14 mai 2019 și a fost

recepționată de Toporaș Rodica la 17 iunie 2019, conform avizului de recepție.

Astfel, cererea de recurs depusă la data de 12 iulie 2019, este în termen.

În conformitate cu art. 439 alin. (2, 3) Cod de procedură civilă, după

parvenirea dosarului, un complet din 3 judecători decide asupra admisibilității

recursului, dispune expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înștiințarea despre

necesitatea depunerii obligatorii a referinței timp de o lună de la data primirii

acesteia. În cazul neprezentării referinței în termenul stabilit, admisibilitatea

recursului se decide în lipsa acesteia. Judecătorul raportor verifică încadrarea în

prevederile legii a temeiurilor invocate în recurs și face un raport verbal în fața

completului de judecată instituit în conformitate cu alin.(2).

Examinând temeiurile recursului, completul specializat pentru examinarea

acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție reține următoarele.

Temeiurile de declarare a recursului sunt prevăzute la art. 432 alin. (2,3) și (4)

al Codului de procedură civilă.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) Cod de procedură civilă, părțile și alți

participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a

normelor de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau

aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate

la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în

care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul

în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța

judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la

încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

Conform prevederilor art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă, cererea de recurs

se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile

prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ

al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție consideră că recursul depus de Toporaș Rodica, nu se încadrează în

temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) Codul de procedură civilă.

Astfel, argumentele invocate în recursul declarat se referă la dezacordul

recurentului cu soluția pronunțată de către instanța de apel, însă nu relevă încălcarea

esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material, respectiv nu constituie

temei de casare a deciziei recurate.

4

Totodată, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție reține că recursul exercitat conform secțiunii II-a are caracter

devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se

doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.

În acest context, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că procedura

admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se

încadrează în cele prevăzute în art. 432. alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

În această ordine de idei, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ al Colegiului precizează că, în contextul normelor

procedurale din Secțiunea a II-a, Capitolul XXXVIII Cod de procedură civilă,

instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele de

fond și de apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe,

suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului

instanței de recurs.

Prin prisma art. 432 alin.(4) Cod de procedură civilă, instanța de recurs poate

interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă

că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod flagrant

regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 Cod de procedură civilă, însă,

din recursul declarat nu rezultă argumentul privind încălcarea flagrantă a regulilor

de apreciere a probelor.

În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în jurisprudența

sa constantă, rezultând din prevederile art. 6 § 1 al Convenției Europene pentru

Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, că nu se impune

motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs, întemeindu-se pe

dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva sentinței pronunțate

de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes (cauza Rebai și alții contra

Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie 1995,

nr.26561/1995).

În conformitate cu art. 440 alin. (1) Cod de procedură civilă, în cazul în care se

constată existența unuia din temeiurile prevăzute la art.433, completul din 3

judecători decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra

inadmisibilității recursului. Încheierea se emite conform prevederilor art.270 și nu

conține nicio referire cu privire la fondul recursului.

Având în vedere cele expuse, completul specializat pentru examinarea

acțiunilor în contenciosul administrativ al Colegiului consideră că recursul depus de

Toporaș Rodica, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2,3,4) al

Codului de procedură civilă și, drept urmare, este inadmisibil.

În conformitate cu art. 193, 195, 230, 258 alin. (3) ale Codului administrativ și

art. 433 lit. a) al Codului de procedură civilă, completul specializat pentru

examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

5

d i s p u n e:

Recursul depus de Toporaș Rodica se declară inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecător Sveatoslav Moldovan

Judecătorii Maria Ghervas

Iurie Bejenaru

6