3ra-1107/18 — cu privire la constatarea încălcării dreptului de acces la informație,obligarea furnizării informației și repararea prejudiciului moral

Dosarul nr. 3ra-1107/18 Instanța de fond: Judecătoria Chișinău, sediul Ciocana – S. Suvac Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău –A. Bostan, A. Pahopol, V. Negru ÎNCHEIERE 22 august 2018 mun. Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componența: Președintele completului, judecătorul Tatiana Vieru judecătorii Nicolae Craiu Maria Ghervas examinând admisibilitatea recursului, declarat de către Rodica Toporaș, reprezentată de avocatul Vitalii Lazăr, în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Rodica Toporaș împotriva Direcției Generale Asistență Socială a Consiliului mun.

Chișinău cu privire la constatarea încălcării dreptului de acces la informație, obligarea furnizării informației și repararea prejudiciului moral, împotriva deciziei din 03 aprilie 2018 a Curții de Apel Chișinău, prin care s-a respins apelul declarat de către Rodica Toporaș, s-a menținut hotărârea din 14 decembrie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana, constată: La 30 noiembrie 2017 Rodica Toporaș a depus cerere de chemare în judecată împotriva Direcției Generale Asistență Socială a Consiliului mun. Chișinău cu privire la constatarea încălcării dreptului de acces la informație, obligarea furnizării informației și repararea prejudiciului moral în sumă de 3 000 lei. (f.d. 4-6) În motivarea acțiunii reclamanta a indicat, că la 27 octombrie 2017 s-a adresat la Direcția Generală Asistență Socială, mun.

Chișinău, în temeiul Legii privind accesul la informație cu solicitarea acordării în scris a informației cu privire la următoarele chestiuni: câte persoane cu dezabilități s-au adresat pentru bilet de reabilitare în perioada anilor 2013-2017, la câte dintre aceste persoane li s- a acordat bilet de reabilitare, lista completă de persoane care au fost înregistrate pentru bilet de reabilitare cu copia din registru și lista persoanelor cărora li s-a acordat efectiv bilet de tratament, în formă scrisă. La 14 noiembrie 2017 Direcția Generală Asistență Socială, mun. Chișinău a dat răspuns doar la primele două întrebări. La a treia întrebare s-a menționat că listele, care se solicită a fi eliberate, conțin date cu caracter personal.

Reclamanta a menționat că nu avea nevoie de informația cu caracter personal, iar copia listelor a fost solicitată pentru 1 confirmarea veridicității informației prezentate de pârât. Mai mult ca atât, răspunsul la a treia solicitare putea să fie prezentat cu blurarea oricărei informații cu caracter personal, așa cum prevede art.13 din Legea mr.982 din 11 mai 2000 privind accesul la informație. Prin hotărârea din 14 decembrie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana s-a admis parțial acțiunea înaintată de Rodica Toporaș, s-a constatat încălcarea dreptului Rodicăi Toporaș de acces la informație, s-a obligat Direcția Generală Asistență Socială a Consiliului mun. Chișinău să furnizeze informația solicitată prin cererea din 27 octombrie 2018, înregistrată cu nr.T-2232/17, prin prezentarea listei persoanelor cărora li s-a acordat efectiv bilet de tratament, cu ascunderea informației cu caracter personal.

În rest, pretențiile s-au respins ca fiind neîntemeiate. (f.d.19, 23-27) Respingând acțiunea în partea încasării prejudiciului moral, instanța a concluzionat că împrejurările cazului nu demonstrează că reclamantei i s-a cauzat un prejudiciu moral atât de grav încât pentru repararea acestuia să fie necesară acordarea de compensații bănești. Prin decizia din 03 aprilie 2018 a Curții de Apel Chișinău s-a respins apelul declarat de către Rodica Toporaș, s-a menținut hotărârea din 14 decembrie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana. (f.d. 59, 60-68) La 06 iulie 2018 Rodica Toporaș, reprezentată de avocatul Vitalii Lazăr, a declarat recurs împotriva deciziei din 03 aprilie 2018 a Curții de Apel Chișinău, solicitând casarea deciziei în partea ce ține de respingerea pretenției cu privire la repararea prejudiciului moral, cu emiterea unei noi decizii de admitere a acțiunii integral.

(f.d. 74-76) În motivarea cererii de recurs recurenta a invocat, că instanța de apel a aplicat eronat normele de drept material. Instanța de apel, constatând încălcarea dreptului la acces la informație, urma să constate și existența unui prejudiciu moral, fapt ce nu a fost făcut. Recurenta accentuează că nu este deacord cu faptul că simpla constatare a încălcării dreptului la acces la informație este o satisfacție echitabilă suficientă, ori încasarea unei sume de bani de la pârât ar arăta reclamantei că aceasta a fost auzită de instanța de judecată. La 14 august 2018 Direcția Generală Asistență Socială a Consiliului mun. Chișinău a depus referință, solicitând ca cererea de recurs declarată de Rodica Toporaș, să fie respinsă ca fiind nefondată.

(f.d.81-82) În conformitate cu art. 434 alin. (1) Cod de procedură civilă recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel. Materialele cauzei atestă că decizia Curții de Apel Chișinău a fost pronunțată la 03 aprilie 2018, expediată participanților la proces prin intermediul oficiului poștal la data de 04 iunie 2018, confirmare privind recepționarea acesteia la materialele dosarului lipsește. (f.d.69). În aceste circumstanțe recursul, declarat la 06 iulie 2018, se consideră depus în termen. Examinând temeiurile de admisibilitate ale recursului în raport cu materialele cauzei civile, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia, că recursul 2 declarat de către Rodica Toporaș, reprezentată de avocatul Vitalii Lazăr, este inadmisibil din următoarele considerente.

Verificând motivele de casare, invocate în recurs, completul Colegiului atestă, că Rodica Toporaș, reprezentată de avocatul Vitalii Lazăr, indică argumente ce țin de dezacordul cu felul în care instanța de apel a apreciat înscrisurile probatorii și a constatat circumstanțele cauzei. Nu pot fi reținute ca temei de admisibilitate aceste argumente, deoarece țin de reaprecierea probelor, fapt inadmisibil în recurs. Conform regulilor din Secțiunea a 2-a din Capitolul XXXVIII al Codului de procedură civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele de fond și de apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului instanței de recurs.

Recursul exercitat conform secțiunii a 2 - a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procesual, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia în fapt. Astfel, completul Colegiului constată că argumentele invocate în recurs nu pot constitui temei de casare a deciziei recurate, or, acesta nu se încadrează în cele expres stabilite la art. 432, alin. (2), (3) și (4) al Codului de procedură civilă. În conformitate cu prevederilor art. 432, alin. (1) al Codului de procedură civilă părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declarare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procesual.

Aliniatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcare sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

În conformitate cu art. 433, lit. a) al Codului de procedură civilă cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432, alin. (2), (3) și (4). Totodată, potrivit jurisprudenței CEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri, pe când în recursul declarat de către Rodica Toporaș, reprezentată de avocatul Vitalii Lazăr, asemenea aspecte nu se regăsesc. În speță, completul Colegiului menționează, că recursul în cauză conține obiecții de fapt și de drept, care deja au fost studiate și verificate de către instanța de apel, primind o apreciere corespunzătoare.

În consecință, nu există aparența unei încălcări a dreptului recurentei la soluționarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei în apel, în modul în care este garantat de art. 6 § 1 al Convenției. Drept urmare, se reține că argumentele invocate în recurs nu pot constitui temei de admisibilitate a recursului, deoarece nu denotă încălcarea esențială sau 3 aplicarea eronată a normei de drept material sau a normei de drept procesual, așa cum formal invocă recurenta și, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate. Din considerentele menționate instanța de recurs ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de către Rodica Toporaș, reprezentată de avocatul Vitalii Lazăr, inadmisibil.

Conform celor expuse, în temeiul art. 431, alin. (1) și (2), art. 433, lit. a), 440, alin. (1) și (11) ale Codului de procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție dispune: Recursul, declarat de către Rodica Toporaș, reprezentată de avocatul Vitalii Lazăr, se consideră inadmisibil. Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecătorul Tatiana Vieru judecătorii Nicolae Craiu Maria Ghervas 4