2ra-1755/19 — anularea dispozitiilor, restabilirea la locul de muncă, încasarea salriului pentru absența forțată de la serviciu, repararea prejudiciului moral

2ra-1755/19 — anularea dispozitiilor, restabilirea la locul de muncă, încasarea salriului pentru absența forțată de la serviciu, repararea prejudiciului moral (Curtea Supremă de Justiție, 2019)

dosar nr. 2ra-1755/2019

prima instanță, Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani, judecător: (L. Ciubotaru)

instanța de apel, Curtea de Apel Chișinău judecători: (V. Buhnaci, L. Pruteanu, M. Guzun)

Î N C H E I E R E

25 septembrie 2019 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, judecătorul Tatiana Vieru

judecătorii Maria Ghervas

Nina Vascan

examinând admisibilitatea recursului declarat de Primăria mun. Chișinău,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Eleferii Haruța

împotriva Primăriei mun. Chișinău privind anularea dispozițiilor nr. 104/1-dc din

01 martie 2018 și nr. 125-dc din 13 martie 2018, restabilirea în funcție, calcularea

și achitarea salariului pentru absența forțată de la muncă, repararea prejudiciului

moral, compensarea cheltuielilor de judecată,

împotriva deciziei din 14 mai 2019 a Curții de Apel Chișinău, prin care s-a

respins apelul declarat de Primăria mun. Chișinău și s-a menținut hotărârea din

06 noiembrie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani,

c o n s t a t ă :

La 14 mai 2018, Eleferii Haruța, a depus cerere de chemare în judecată

împotriva Primăriei mun. Chișinău privind anularea dispozițiilor nr. 104/1-dc din

01 martie 2018 și nr. 125-dc din 13 martie 2018, restabilirea în funcție, calcularea

și achitarea salariului pentru absența forțată de la muncă, repararea prejudiciului

moral, compensarea cheltuielilor de judecată.

În motivarea acțiunii, reclamantul Eleferii Haruța a indicat că la 18 iunie 2007

a încheiat cu Primăria mun. Chișinău contractul de muncă nr. 40, potrivit căruia a

fost angajat în calitate de Șef al Întreprinderii Municipale „Asociația de

Gospodărire a Spațiilor Verzi”.

Reclamantul Eleferii Haruța a menționat că pe parcursul exercitării funcției de

conducere în cadrul asociației, a dat dovadă de un înalt profesionalism, a îndeplinit

în mod constant și conștiincios atribuțiile de serviciu.

Reclamantul Eleferii Haruța a afirmat că în ultima perioadă, sub influența

anumitor factori de natură politică, la 26 februarie 2018 a depus cerere privind

transferul din funcția de Șef al Î.M. „Asociația de Gospodărire a Spațiilor Verzi”,

1

în funcția de Șef-adjunct în cadrul aceleiași unități. În temeiul cererii depuse,

Primarul general-interimar al mun. Chișinău a emis dispoziția nr. 104/1-dc din

01 martie 2018, potrivit căreia a fost transferat din funcția de Șef al Î.M. „Asociația

de Gospodărire a Spațiilor Verzi” în funcția de Șef- adjunct al Î.M. „Asociația de

Gospodărire a Spațiilor Verzi”.

Reclamantul Eleferii Haruța a reținut că fără acordul său a fost modificată

durata contractului individual de muncă pe perioadă determinată de la 01 martie

2018 până la 12 martie 2018, iar prin dispoziția Primarului general-interimar al

mun. Chișinău nr. 125-dc din 13 martie 2018 s-a dispus desfacerea contractului

individual de muncă nr. 40 din 18 iunie 2007 în legătură cu expirarea termenului

contractului, cu care nu este de acord și le consideră ilegale. În acest context,

invocă prevederile art. 68 alin. (1) Codul muncii, potrivit cărora contractul

individual de muncă nu poate fi modificat decât printr-un acord suplimentar

semnat de părți, care se anexează la contract și este parte integrantă a acestuia.

Reclamantul Eleferii Haruța a menționat că în conformitate cu art. 74 alin. (1)

și (3) Codul muncii, transferul salariatului la o altă muncă permanentă în cadrul

aceleiași unități, cu modificarea contractului individual de muncă conform art. 68

Codul muncii, precum și angajarea prin transferare la o muncă permanentă la o altă

unitate ori transferarea într-o altă localitate împreună cu unitatea, se permit numai

cu acordul scris al părților. În caz de transfer în condițiile art. 74 alin. (1) Codul

muncii, părțile vor opera modificările necesare în contractul individual de muncă

conform art. 68, în temeiul ordinului (dispoziției, deciziei, hotărîrii), emis de

angajator, care se aduce la cunoștința salariatului, sub semnătură, în termen de 3

zile lucrătoare. Contrar dispozițiilor legale nominalizate, angajatorul fără acordul

scris al salariatului a modificat contractul individual de muncă, iar ulterior l-a

concediat.

Reclamantul Eleferii Haruța a mai menționat că conform pct. 18 al

contractului individual de muncă nr. 40 din 18 iunie 2007, contractul individual de

muncă nu poate fi modificat și completat decât printr-un acord suplimentar semnat

de pârți, care se anexează la contract și este parte integrantă a acestuia. Pentru

unele categorii de salariați, capitolul IV, art.258-266 Codul muncii stabilește

particularitățile de reglementare a relațiilor de muncă între conducătorii unităților

ce activează în baza unui contract individual de muncă, precum și Legea nr. 246

din 23 noiembrie 2017 cu privire la întreprinderile de stat și întreprinderea

municipală, Statutul Î.M. „Asociația de Gospodărire a Spațiilor Verzi”.

Reclamantul Eleferii Haruța a invocat prevederile art. 266 Codul muncii, în

care este indicat că legislația în vigoare și/sau documentele de constituire ale

unității pot fi prevăzute și alte particularități de reglementare a muncii

conducătorilor unităților, precum și particularitățile de reglementare a muncii

membrilor organului executiv colegial al unității, care activează în baza unui

contract individual de muncă. Conform art. 6 alin. (1) al Legii nr. 246 din 23

noiembrie 2017 cu privire la întreprinderile de stat și întreprinderea municipală,

Statutul Î.M. „Asociația de Gospodărire a Spațiilor Verzi”, organele de conducere

ale întreprinderii de stat/municipale sunt: fondatorul, consiliul de administrație;

administratorul - organul executiv, comisia de cenzori. Conform art. 7 alin. (3) al

2

Legii sus-menționate, fondatorul întreprinderii de stat desemnează și eliberează din

funcție administratorul întreprinderii de stat, la propunerea consiliului de

administrație. Fondatorul întreprinderii de stat transmite atribuțiile de administrare

a patrimoniului și de desfășurare a activității de întreprinzător administratorului în

baza contractului individual de muncă.

Reclamantul Eleferii Haruța a indicat că conform pct. 7 din statutul

Î.M. „Asociația de Gospodărire a Spațiilor Verzi”, fondatorul întreprinderii este

Consiliul mun. Chișinău, iar potrivit pct.25 și 26, administrarea întreprinderii este

efectuată în conformitate cu statutul ei, de către șeful acestuia. Șeful este numit și

eliberat din funcție prin Decizia fondatorului; Desemnarea în funcție a șefului este

legalizată de Primarul general al Primăriei mun. Chișinău, prin semnarea

contractului individual de muncă, aprobat prin Decizia fondatorului. Primarul mun.

Chișinău este doar o autoritate reprezentativă și executivă a Consiliului municipal

Chișinău, iar nașterea, modificarea și încetarea raporturilor de muncă cu șeful

unității ține în exclusivitate de competența fondatorului- Consiliul mun. Chișinău.

Reclamantul Eleferii Haruța a relatat că acțiunile inechitabile ale pârâtului i-

au cauzat mari suferințe psihice, un prejudiciul moral pe care îl evaluează în sumă

de 50000 lei.

Reclamantul Eleferii Haruța a solicitat admiterea acțiunii, anularea

dispozițiilor nr.104/1-dc din 01 martie 2018 și nr. 125-dc din 13 martie 2018,

restabilirea în funcție, calcularea și achitarea salariului pentru absența forțată de la

muncă, repararea prejudiciului moral în mărime de 50000 lei, compensarea

cheltuielilor de judecată.

Prin hotărîrea din 06 noiembrie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani,

s-a admis parțial cererea de chemare în judecată depusă de Eleferii Haruța

împotriva Primăriei mun. Chișinău privind anularea dispozițiilor nr. 104/1-dc din

01 martie 2018 și nr. 125-dc din 13 martie 2018, restabilirea în funcție, calcularea

și achitarea salariului pentru absența forțată de la muncă, repararea prejudiciului

moral, cheltuielilor de judecată, s-a anulat dispoziția nr. 104/1-dc din 01 martie

2018 cu privire la transferarea reclamantului Eleferii Haruța în funcția de Șef -

adjunct al ÎM „Asociația de Gospodărire a Spațiilor Verzi”, s-a anulat dispoziția nr.

125-dc din 13 martie 2018 cu privire la desfacerea contractului individual de

muncă încheiat cu Eleferii Haruța șef adjunct al ÎM „Asociația de Gospodărire a

Spațiilor Verzi” cu restabilirea acestuia în funcția deținută anterior, s-a obligat

Primăria mun. Chișinău să calculeze și să achite lui Eleferii Haruța salariul pentru

lipsa forțată de la locul de muncă pentru perioada 01 martie 2018 și până la

restabilirea în funcție, s-a încasat din contul Primăriei mun. Chișinău în beneficiul

lui Eleferii Haruța prejudicial moral în mărime de 30000 lei, s-a încasat din contul

Primăriei mun. Chișinău în beneficiul lui Eleferii Haruța cheltuielile pentru

asistența juridică în mărime de 3500 lei, în rest cerința cu privire la încasarea

prejudiciului moral s-a respins ca neîntemeiată.

Prin decizia din 14 mai 2019 a Curții de Apel Chișinău, s-a respins apelul

declarat de Primăria mun. Chișinău și s-a menținut hotărârea din 06 noiembrie

2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, în cauza civilă la cererea de chemare

în judecată depusă de Eleferii Haruța împotriva Primăriei mun. Chișinău privind

3

anularea dispozițiilor nr. 104/1-dc din 01 martie 2018 și nr. 125-dc din 13 martie

2018, restabilirea în funcție, calcularea și achitarea salariului pentru absența forțată

de la muncă, repararea prejudiciului moral, compensarea cheltuielilor de judecată.

În susținerea soluției adoptate, instanța de apel a reținut că la 18 iunie 2007

Primăria mun. Chișinău în calitate de angajator a încheiat cu Eleferii Haruța în

calitate de salariat contractul individual de muncă nr. 40 din 18 iunie 2007, potrivit

căruia ultimul a fost angajat în calitate de Șef la Întreprinderea Municipală

„Asociația de Gospodărire a Spațiilor Verzi” pe perioadă nedeterminată de la

18 iunie 2007. La data de 26 februarie 2018, Eleferii Haruța, prin cerere a solicitat

să fie transferat din funcția de Șef al Întreprinderii Municipale „Asociația de

Gospodărire a Spațiilor Verzi” în funcția de Șef-adjunct al aceleiași întreprinderi

de la 01 martie 2018. Prin acordul nr. 1 din 01 martie 2018 la contractul individual

de muncă nr. 40 din 18 iunie 2007, semnat doar de Primarul general interimar al

mun. Chișinău a fost modificat pct. 1 din contract și s-a expus în redacția 1.

Funcția - transferat în funcția de șef adjunct al întreprinderii municipale „Asociația

de gospodărire a spațiilor verzi” pe o perioadă determinată, de la data de 01 martie

2018 până la data de 12 martie 2018. Contractul de față este încheiat cu acordul

ambelor părți și anume: d-1 Eleferii Haruța, numit în continuare Șef-adjunct al

Întreprinderii Municipale „Asociația de Gospodărire a Spațiilor Verzi” de la

01 martie 2018.

Instanța de apel a constatat că în baza cererii reclamantului și acordul

adițional nr.1 din 01 martie 2018, Primarul general interimar al mun. Chișinău prin

dispoziția nr. 104/1-dc din 01 martie 2018 a dispus transferul cu acordul ambelor

părți, Eleferii Haruța din funcția de Șef al Întreprinderii Municipale „Asociația de

Gospodărire a Spațiilor Verzi” în funcția de Șef-adjunct al Întreprinderii

nominalizate, pe o perioadă determinată de la 01 martie până la 12 martie 2018,

conform prevederilor art. 74 alin. (1) și (3) din Codul muncii. Prin dispoziția

Primarului general interimar nr. 125-dc din 13 martie 2018 s-a desfăcut de la

13 martie 2018 contractul individual de muncă nr. 40 din 18 iunie 2007, încheiat

cu Eleferii Haruța, Șef-adjunct al Întreprinderii Municipale „Asociația de

gospodărire a spațiilor verzi”, conform prevederilor art. 82 lit. f) Codul muncii, în

legătură cu expirarea termenului contractului de muncă.

Instanța de apel a reținut că apelantul deși nu este de acord cu anularea

dispozițiilor nominalizate, nu invocă nici un temei legal de menținere a acestora,

nu prezintă nici o probă admisibilă și pertinentă în sensul art. 121 Cod de

procedură civilă, în pofida faptului ca sarcina de probațiune aparține angajatorului,

dar se expune în privința competenței de emitere a dispozițiilor nr.104/1-dc din

01 martie 2018 și nr. 125-dc din 13 martie 2018, nu neagă faptul modificării

contractului individual de muncă fără acordul salariatului, circumstanțe de fapt și

de drept, care denotă ilegalitatea dispozițiilor emise, ilegalitatea concedierii

reclamantului din funcția deținută, ceea ce justifică soluția instanței de fond de

anulare a dispozițiilor nr.104/1-dc din 01 martie 2018 și nr. 125-dc din 13 martie

2018, restabilirea salariatului în funcție, iar pe cale de consecință și achitarea

salariului pentru absență forțată de la muncă.

În acest context, instanța de apel a apreciat că contrar prevederilor legale,

4

Primarul general interimar al municipiului Chișinău în lipsa acordului

reclamantului Eleferii Haruța, prin acordul nr.1 din 01 martie 2018 a modificat

unilateral clauza 4 din contractul individual de muncă nr. 40 din 18 iunie 2007,

care prevede durata contractului “nedeterminată” în “determinate” de la data de

01 martie 2018 până la data de 12 martie 2018, or acordul nr. 1 din 01 martie 2018

la contractul individual de muncă nr. 40 din 18 iunie 2007 nu este semnat de

reclamantul Eleferii Haruța, ceea ce denotă lipsa acordului acestuia de a modifica

durata contractului individual de muncă. Prin urmare, Primarul general interimar la

emiterea dispoziției nr. 104/l-dc din 01 martie 2018, prin care a modificat durata

contractului individual de muncă nr. 40 din 18 iunie 2007 a încălcat prevederile art.

68 alin. (1) și (2), art. 49 alin. (1) lit. c) Codul muncii, ceea ce generează nulitatea

acesteia, iar pe cale de consecință și nulitatea dispoziției nr. 125-dc din 13 martie

2018, potrivit căreia s-a desfăcut contractul individual de muncă nr. 40 din 18 iunie

2007, încheiat cu Eleferii Haruța, Șef-adjunct al Întreprinderii Municipale

„Asociația de Gospodărire a Spațiilor Verzi” în temeiul art. 82 lit. f) din Codul

muncii, în legătură cu expirarea termenului contractului.

Instanța de apel a invocat prevederile art. 81 alin. (1) lit. a), art. 82 alin. (1)

lit. f) Codul muncii, contractul individual de muncă poate înceta în circumstanțe ce

nu depind de voința părților. Contractul individual de muncă încetează în

circumstanțe ce nu depind de voința părților în caz de expirare a termenului

contractului individual de muncă pe durată determinată - de la data prevăzută în

contract, cu excepția cazului când raporturile de muncă continuă de fapt și nici una

dintre părți nu a cerut încetarea lor, precum și a cazului prevăzut la art. 83 alin. (3).

Instanța de apel nu a reținut nici argumentul apelantei de aplicabilitate a

prevederilor art. 7 alin. (3) din Legea nr. 246 din 23 noiembrie 2017 cu privire la

întreprinderile de stat și întreprinderea municipală, în condițiile în care nu este

aplicabilă în speța dată, deoarece această normă se referă doar la întreprinderile de

stat. Respectiv, în condițiile în care dispozițiile a căror anulare se solicită sunt

contrare legislației muncii, acestea sunt pasibile anulării. Conform art. 89 alin. (1)

Codul muncii, salariatul transferat nelegitim la o altă muncă, sau eliberat nelegitim

din serviciu poate fi restabilit la locul de muncă prin negocieri directe cu

angajatorul, iar în caz de litigiu prin hotărâre a instanței de judecată. Dat fiind că

reclamantul Eleferii Haruța a fost eliberat nelegitim din serviciu, acesta urmează a

fi restabilit în funcția deținută anterior. Această stare de lucruri denotă că

argumentele apelantului sunt neîntemeiate și contravin circumstanțelor de fapt și

drept ale cauzei, ceea ce justifică soluția instanței de fond.

Totodată, instanța de apel a invocat prevederile art. 9 alin. (1) lit. n), art. 10

alin. (2) lit. p) Codul muncii în care este stipulat că salariatul are dreptul la

repararea prejudiciului material și a celui moral cauzat în legătură cu îndeplinirea

obligațiilor de muncă, în modul stabilit de prezentul cod și de alte acte normative.

Angajatorul este obligat să repare prejudiciul material și cel moral cauzat

salariaților în legătură cu îndeplinirea obligațiilor de muncă, în modul stabilit de

prezentul cod și de alte acte normative.

Instanța de apel a mai invocat prevederile art. 90 alin. (1), (2) lit. a) și c), alin.

(3) Codul muncii care prevede că, în cazul restabilirii la locul de muncă a

5

salariatului transferat sau eliberat nelegitim din serviciu, angajatorul este obligat să

repare prejudiciul cauzat acestuia. Repararea de către angajator a prejudiciului

cauzat salariatului constă în plata obligatorie a unei despăgubiri pentru întreaga

perioadă de absență forțată de la muncă într-o mărime nu mai mică decât salariul

mediu al salariatului pentru această perioadă; compensarea prejudiciului moral

cauzat salariatului. Mărimea reparării prejudiciului moral se determină de către

instanța de judecată, ținându-se cont de aprecierea dată acțiunilor angajatorului, dar

nu poate fi mai mică decât un salariu mediu lunar al salariatului.

În conformitate cu art. 329 alin. (1) și (2) și art. 330 alin.(1) lit. b) Codul

muncii, angajatorul este obligat să repare integral prejudiciul material și cel moral

cauzat salariatului în legătură cu îndeplinirea de către acesta a obligațiilor de

muncă, în cazul discriminării salariatului la locul de muncă sau ca rezultat al

privării ilegale de posibilitatea de a munci, dacă prezentul cod sau alte acte

normative nu prevăd altfel. Prejudiciul moral se repară în formă bănească sau într-

o altă formă materială determinată de părți. Litigiile și conflictele apărute în

legătură cu repararea prejudiciului moral se soluționează de instanța de judecată,

indiferent de mărimea prejudiciului material ce urmează a fi reparat. Angajatorul

este obligat să compenseze persoanei salariul pe care aceasta nu l-a primit, în toate

cazurile privării ilegale de posibilitatea de a munci. Această obligație survine, în

caz de eliberare ilegală din serviciu sau transfer ilegal la o altă muncă. În acest

context, este justificată legal soluția instanței de fond referitor la încasarea

prejudiciului material și moral în cuantumul admis de instanța de fond.

Instanța de apel a constatat că este justificată și cerința de compensare a

cheltuielilor de asistență juridică, în mărime de 3500 lei în condițiile în care

acțiunea s-a admis parțial, reclamantul a fost asistat de un avocat, a probat

suportarea acestor cheltuieli, iar suma încasată de instanță este una necesară, reală

și rezonabilă.

Instanța de apel a stabilit că hotărârea primei instanțe este legală și

întemeiată, iar argumentele apelantului sunt neîntemeiate, instanța de apel

ajungând la concluzia de a respinge apelul declarat și a menține hotărârea primei

instanțe.

La 18 iulie 2019, Primăria mun. Chișinău, a declarat prin intermediul

oficiului postal, recurs împotriva deciziei din 14 mai 2019 a Curții de Apel

Chișinău, prin care a solicitat admiterea recursului, casarea deciziei instanței de

apel și hotărârii primei instanțe cu emiterea unei noi hotărârii de respingere a

cererii de chemare în judecată depusă de Eleferii Haruța.

În motivarea cererii de recurs recurenta Primăria mun. Chișinău, a indicat că

nu este de acord cu decizia instanței de apel și hotărârea primei instanțe, le

consideră vădit ilegale și neîntemeiate, deoarece instanța de apel la pronunțarea

deciziei a interpretat în mod eronat legea, a aplicat în mod eronat analogia legii sau

analogia dreptului.

Recurenta Primăria mun. Chișinău a invocat că în calitatea sa de autoritate

publică locală executivă, Primarul general al municipiului Chișinău, exercită

atribuții prevăzute de legislația în vigoare sau încredințate de Consiliul municipal

Chișinău. Conform art. 29, lit. c) al Legii nr. 436-XVI din 28 decembrie 2006

6

privind administrația publică locală primarul numește, stabilește atribuțiile și

încetează raporturile de serviciu sau de muncă cu șefii de subdiviziuni, de servicii,

de întreprinderi municipale din subordinea autorității administrației publice locale

respective, personalul primăriei, conduce și controlează activitatea acestora,

contribuie la formarea și reciclarea profesională. Legea nr. 136 din 17 iunie 2016

privind statutul municipiului Chișinău, la art. 15 alin. (1) pct. 1) lit. b) la fel

stabilește expres că primarul numește, modifică, suspendă și încetează raporturile

de serviciu sau de muncă, în condițiile legii, cu personalul primăriei, pretorii,

vicepretorii și secretarii preturilor de sector, conducătorii subdiviziunilor

administrației publice municipale (direcții generale, direcții, servicii etc.),

conducătorii de servicii publice, conducătorii instituțiilor publice municipale,

conducătorii întreprinderilor municipale; stabilește atribuțiile de bază ale acestora;

conduce și controlează activitatea acestora, contribuie la formarea profesională

continuă.

Recurenta a indicat că întru exercitarea atribuțiilor sale, conform prevederilor

stabilite în legislația citată supra, primarul emite dispoziții cu caracter normativ și

individual. Astfel, primarul conform competenței și atribuțiilor sale este în drept să

emită astfel de acte. Deci, autoritatea publică locală la emiterea actului

administrativ contestat nu a încălcat careva prevederi legale, ci a acționat conform

normelor stabilite și necesităților curente, iar orice pretenție înaintată de reclamant

este total neîntemeiată.

În conformitate cu prevederile art. 434 alin. (1) Cod de procedură civilă,

recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a

deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel.

După cum denotă materialele cauzei, copia deciziei motivate din

14 mai 2019 a Curții de Apel Chișinău, a fost expediată participanților la proces la

data de 19 iunie 2019, prin scrisoarea de expediere nr. 6317 (f.d. 106), fiind

recepționată de recurenta Primăria mun. Chișinău la 24 iunie 2019, ce se confirmă

prin copia plicului anexat la materialele cauzei (f.d.111).

În aceste circumstanțe, instanța de recurs precizează că recursul, a fost depus,

prin intermediul oficiului poștal, de Primăria mun. Chișinău la data de 18 iulie

2019, cu respectarea termenului prevăzut la art. 434 Cod de procedură civilă.

La 06 august 2019, în adresa intimatului Eleferii Haruța a fost expediată

copia recursului declarat de Primăria mun. Chișinău, cu înștiințarea despre

necesitatea depunerii referinței.

Intimatul Eleferii Haruța nu și-a valorificat dreptul procedural respectiv și nu

a depus referință în termenul stabilit.

Examinând temeiurile recursului declarat de Primăria mun. Chișinău, în

raport cu materialele cauzei civile, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul este

inadmisibil.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) Cod de procedură civilă, părțile și alți

participanți la proces sînt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a

normelor de drept procedural.

7

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate

sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele

indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în

măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii

sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către

instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la

încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

Conform prevederilor art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă, cererea de

recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul, nu se încadrează în

temeiurile prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Primăria mun. Chișinău, nu

se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) Cod de

procedură civilă.

Astfel, argumentele invocate în recursul declarat de Primăria mun. Chișinău,

se referă la dezacordul recurentei cu soluția pronunțată de către instanța de apel,

însă nu relevă încălcarea esențială, sau aplicarea eronată a normelor de drept

material, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție reține că recursul, exercitat conform

secțiunii a II-a, are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material

și procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în

fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție, reiterează și faptul că procedura

admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se

încadrează în cele prevăzute la art. 432. alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

În această ordine de idei, Completul Colegiului precizează că, în contextul

normelor procedurale din Secțiunea a II-a, Capitolul XXXVIII Cod de procedură

civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către

instanțele de fond și de apel.

Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența

probelor și concluziile făcute în urma probațiunii, sunt în afara controlului instanței

de recurs.

Prin prisma art. 432 alin. (4) Cod de procedură civilă, instanța de recurs poate

interveni în materia probațiunii, doar sub aspect procedural și anume dacă se

invocă că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod

flagrant regulile de apreciere a probelor, stabilite în art. 130 Cod de procedură

civilă. Din recursul declarat de Primăria mun. Chișinău, nu rezultă că instanța a

apreciat arbitrar probele.

În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului, a relevat în

jurisprudența sa constantă, rezultând din prevederile art. 6 § 1 al Convenției

Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, că

nu se impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs,

8

întemeindu-se pe dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva

sentinței pronunțate de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes

(cauza Rebai și alții contra Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului,

25 februarie 1995, nr.26561/1995).

În circumstanțele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

considera inadmisibil recursul declarat de Primăria mun. Chișinău.

În conformitate cu art. art. 269-270, 433 lit. a), 440 alin. 1 Cod de procedură

civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție

d i s p u n e :

Se consideră inadmisibil recursul declarat de Primăria mun. Chișinău,

împotriva deciziei din 14 mai 2019 a Curții de Apel Chișinău, în cauza civilă la

cererea de chemare în judecată depusă de Eleferii Haruța împotriva Primăriei mun.

Chișinău privind anularea dispozițiilor nr. 104/1-dc din 01 martie 2018 si nr. 125-

dc din 13 martie 2018, restabilirea în funcție, calcularea și achitarea salariului

pentru absența forțată de la muncă, repararea prejudiciului moral, compensarea

cheltuielilor de judecată.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Tatiana Vieru

Judecătorii Maria Ghervas

Nina Vascan

9