3ra-1061/19 — contestarea actului administrativ

Dosarul nr.3ra-1061/19

prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru (V.Lastavețchi)

instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (A.Bostan, A.Pahopol, V.Negru)

Î N C H E I E R E

25 septembrie 2019 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție,

în componență:

Președintele completului, judecătorul Sveatoslav Moldovan

Judecătorii Maria Ghervas

Iurie Bejenaru

examinând admisibilitatea recursului depus de Dogaru Gheorghe și Dogaru

Octavian,

în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată

depusă de Dogaru Gheorghe și Dogaru Octavian împotriva Asociația proprietarilor

privatizare 50/14, intervenient accesoriu Plăcintă Ana și Dogaru Patricia cu privire

la contestarea actului administrativ și repararea prejudiciului moral,

împotriva deciziei din 04 iunie 2019 a Curții de Apel Chișinău

c o n s t a t ă

La 17 aprilie 2018 Dogaru Gheorghe și Dogaru Octavian au depus cerere de

chemare în judecată împotriva APLP 50/14 prin care au solicitat efectuarea

recalculării plăților pentru serviciile comunale transportul deșeurilor, deservirea

tehnică a liftului ca pentru două persoane și nu patru începînd cu luna martie 2017

cu plata compensației pentru cauzarea prejudiciului moral.

Ulterior, la 07 noiembrie 2018, reclamanții și-au concretizat pretențiile,

solicitînd în final efectuarea recalculării plăților pentru serviciile comunale

transportul deșeurilor, deservirea tehnică a liftului ca pentru două persoane și nu

patru începînd cu luna martie 2017, efectuarea recalculării plăților pentru serviciul

comunal alimentare cu apă și canalizare ca pentru două persoane și nu patru

începînd cu luna martie 2018, cu plata compensației pentru cauzarea prejudiciului

moral în sumă de 2000 lei.

În motivarea acțiunii, au invocat că la 19 aprilie 2017, au primit factura pentru

luna martie, unde pentru serviciile comunale transportarea deșeurilor, lift-deservire

tehnică și apă-canalizare, la calcularea plății în loc de 2 persoane, au fost calculată

pentru 4 persoane.

Au declarat că, deși au informat pârâtul despre faptul că în apartamentul nr.62

din XXXXX locuiește doar Dogaru Octavian împreună cu soția Plăcintă Ana,

administrația APLP nu a rectificat înscrierile în facturi.

Au menționat că plata pentru serviciul energiei electrice pentru folosirea liftului

nu trebuie să fie calculată și pentru copilul sub vârsta de 3 ani a soților Dogaru

Octavian și Plăcintă Ana.

Prin încheierea protocolară a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru ca

intervenienți accesorii au fost atrași Plăcintă Ana și Dogaru Patricia (f.d. 27).

Prin hotărârea din 05 februarie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru a

fost admisă parțial acțiunea. S-a obligat APLP nr. 50/14 să efectueze, începând cu

luna martie 2018, recalcularea plăților pentru serviciile comunale, oferite locatarilor

apartamentului nr.62 din XXXXX la transportul deșeurilor, deservirea tehnică a

liftului și alimentare cu apă și canalizare. Recalcularea plăților și costul serviciilor

vor fi raportate la domicilierea și consumul serviciilor comunale menționate de către

trei persoane. S-a încasat de la APLP nr. 50/14 în beneficiul lui Dogaru Gheorghe și

lui Dogaru Octavian, câte 250 (două sute cincizeci) lei cu titlu de compensație a

prejudiciului moral. În rest, pretențiile reclamanților au fost respinse ca fiind

neîntemeiate.

Prin decizia din 04 iunie 2019 a Curții de Apel Chișinău s-a admis apelul

declarat de APLP nr. 50/14. S-a casat hotărârea din 05 februarie 2019 a Judecătoriei

Chișinău, sediul Centru și s-a emis o nouă decizie de respingere a acțiunii ca

neântemeiată.

La adoptarea soluției sale instanța de apel a invocat că conform pct. 9 al anexei

nr.5 la Regulamentul cu privire la modul de prestare și achitare a serviciilor

locative, comunale și necomunale pentru fondul locativ, contorizarea

apartamentelor și condițiile deconectării acestora de la/reconectării la sistemele de

încălzire și alimentare cu apă, evidența volumelor de apă potabilă și de ape uzate,

facturarea și plata pentru serviciile publice de alimentare cu apă și de canalizare

furnizate consumatorilor se efectuează în condițiile art. 26 al Legii nr.303 din 13

decembrie 2013 privind serviciul public de alimentare cu apă și de canalizare.

Conform art. 26 alin. (1), (2) al Legii privind serviciul public de alimentare cu

apă și de canalizare nr. 303 din 13.12.2013, (1) Volumul de apă furnizat

consumatorului și volumul de apă uzată evacuată în sistemul de canalizare și

recepționate de către operator se determină în baza indicilor înregistrați de contorul

de branșament. (2) În lipsa contorului, volumul de apă consumată se calculează în

corespundere cu normele de consum aprobate în modul stabilit, conform

prevederilor actelor normative în vigoare.

Instanța de apel a menționat că Dogaru Gheorghe deși susține că nu mai

locuiește în apartamentul nr. 62 din XXXXX, ultimul nu a informat în scris APLP

50/14 despre data plecării/sosirii/durata absenței din apartamentul nr. XXXXX, nu a

prezentat acte ce ar confirma lipsa sa de la domiciliul- apartamentul nr. XXXXX -

obligațiune ce rezultă din reglementările pct. l)-2) anexei nr.4 la Regulamentul cu

privire la modul de prestare și achitare a serviciilor locative, comunale și

necomunale pentru fondul locativ, contorizarea apartamentelor și condițiile

deconectării acestora de la/reconectării la sistemele de încălzire și alimentare cu

apă.

Instanța de apel a relatat că copii până la vârsta de 3 ani, conform punctului 12

alin. (5) din Regulamentul citat mai sus, nu urmează a fi incluși în facturile care

prevăd plata energiei electrice utilizate pentru funcționarea ascensoarelor, acestea

însă nu sunt excluși de la plata pentru deservirea tehnică a ascensorului, precum și

2

nu sunt excluși de la plata pentru serviciile comunale transportul deșeurilor și

alimentare cu apă și canalizare.

Prin recursul nemotivat depus la 15 iulie 2019 și recursul motivat depus la 16

august 2019 Dogaru Gheorghe și Dogaru Octavian a solicitat casarea deciziei

instanței de apel și remiterea cauzei la rejudecare in instanța de apel în alt complet

de judecată.

În motivarea recursului s-a indicat că instanța de apel nu a constatat și elucidat

toate circumstanțele necesare pentru examinarea obiectivă a cauzei, fiind aplicate

eronat normele de drept material și procedural și nu a fost aplicată legea care trebuia

să fie aplicată.

Examinând admisibilitatea cererii de recurs, completul specializat pentru

examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție menționează următoarele.

După cum rezultă din speță litigiul a fost inițiat în baza Legii contenciosului

administrativ nr. 793-XIV din data de 10 februarie 2000.

Prin Legea nr. 116 din 19 iulie 2018 a fost adoptat Codul administrativ al

Republicii Moldova.

În conformitate cu art. 257 alin. (1) din Codul administrativ, prezentul cod

intră în vigoare la 01 aprilie 2019, iar potrivit alin. (2), la data intrării în vigoare a

prezentului cod se abrogă Legea contenciosului administrativ nr. 793-XIV din data

de 10 februarie 2000.

În conformitate cu art. 258 alin. (3) din Codul administrativ, procedurile de

contencios administrativ inițiate până la intrarea în vigoare a prezentului cod se vor

examina în continuare, după intrarea în vigoare a prezentului cod, conform

prevederilor prezentului cod. Prin derogare, admisibilitatea unei astfel de acțiuni în

contenciosul administrativ se va face conform prevederilor în vigoare până la

intrarea în vigoare a prezentului cod. Prevederile prezentului alineat se vor aplica

corespunzător pentru procedurile de apel, de recurs și de contestare cu recurs a

încheierilor judecătorești.

Din sensul normei de drept enunțate urmează că, legiuitorul a optat pentru

principiul aplicării imediate a noilor reglementări procedurale.

Prin urmare, completul specializat în cauze de contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție va aprecia condițiile de admisibilitate a recursului în conformitate cu

prevederile art. 258 alin. (3) din Codul administrativ, adică conform

reglementărilor anterioare intrării în vigoare a Codului administrativ.

În conformitate cu art. 245 alin. (1) Codul administrativ, recursul se depune la

instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel,

dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Instanța de apel transmite neîntârziat

Curții Supreme de Justiție recursul împreună cu dosarul judiciar.

Curtea de Apel Chișinău a emis decizia contestată la 04 iunie 2019 și a fost

expediată participanților la proces la 21 iunie 2019, însă la materialele dosarului

lipsește dovada recepționării deciziei recurate.

Astfel, cererea de recurs depusă la data de 15 iulie 2019, este în termen.

În conformitate cu art. 439 alin. (2, 3) Cod de procedură civilă, după

parvenirea dosarului, un complet din 3 judecători decide asupra admisibilității

recursului, dispune expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înștiințarea despre

3

necesitatea depunerii obligatorii a referinței timp de o lună de la data primirii

acesteia. În cazul neprezentării referinței în termenul stabilit, admisibilitatea

recursului se decide în lipsa acesteia. Judecătorul raportor verifică încadrarea în

prevederile legii a temeiurilor invocate în recurs și face un raport verbal în fața

completului de judecată instituit în conformitate cu alin.(2).

Examinând temeiurile recursului, completul specializat pentru examinarea

acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție reține următoarele.

Temeiurile de declarare a recursului sunt prevăzute la art. 432 alin. (2,3) și (4)

al Codului de procedură civilă.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) Cod de procedură civilă, părțile și alți

participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a

normelor de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau

aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate

la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în

care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul

în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța

judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la

încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

Conform prevederilor art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă, cererea de recurs

se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile

prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ

al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție consideră că recursul depus de Dogaru Gheorghe și Dogaru Octavian, nu se

încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) Codul de procedură

civilă.

Astfel, argumentele invocate în recursul declarat se referă la dezacordul

recurentului cu soluția pronunțată de către instanța de apel, însă nu relevă încălcarea

esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material, respectiv nu constituie

temei de casare a deciziei recurate.

Totodată, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție reține că recursul exercitat conform secțiunii II-a are caracter

devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se

doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.

În acest context, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că procedura

admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se

încadrează în cele prevăzute în art. 432. alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

În această ordine de idei, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ al Colegiului precizează că, în contextul normelor

procedurale din Secțiunea a II-a, Capitolul XXXVIII Cod de procedură civilă,

4

instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele de

fond și de apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe,

suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului

instanței de recurs.

Prin prisma art. 432 alin.(4) Cod de procedură civilă, instanța de recurs poate

interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă

că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod flagrant

regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 Cod de procedură civilă, însă,

din recursul declarat nu rezultă argumentul privind încălcarea flagrantă a regulilor

de apreciere a probelor.

În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în jurisprudența

sa constantă, rezultând din prevederile art. 6 § 1 al Convenției Europene pentru

Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, că nu se impune

motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs, întemeindu-se pe

dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva sentinței pronunțate

de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes (cauza Rebai și alții contra

Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie 1995,

nr.26561/1995).

În conformitate cu art. 440 alin. (1) Cod de procedură civilă, în cazul în care se

constată existența unuia din temeiurile prevăzute la art.433, completul din 3

judecători decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra

inadmisibilității recursului. Încheierea se emite conform prevederilor art.270 și nu

conține nicio referire cu privire la fondul recursului.

Având în vedere cele expuse, completul specializat pentru examinarea

acțiunilor în contenciosul administrativ al Colegiului consideră că recursul depus de

Dogaru Gheorghe și Dogaru Octavian, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la

art. 432 alin. (2,3,4) al Codului de procedură civilă și, drept urmare, este

inadmisibil.

În conformitate cu art. 193, 195, 230, 258 alin. (3) ale Codului administrativ și

art. 433 lit. a) al Codului de procedură civilă, completul specializat pentru

examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Recursul depus de Dogaru Gheorghe și Dogaru Octavian se declară

inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecător Sveatoslav Moldovan

Judecătorii Maria Ghervas

Iurie Bejenaru

5