2ra-1692/19 — Cu privire la încasarea sumelor

2ra-1692/19 — Cu privire la încasarea sumelor (Curtea Supremă de Justiție, 2019)

Dosar nr. 2ra-1692/19

Prima instanță: Judecătoria Soroca, sediul Florești (M. Nicorici)

Instanța de apel: Curtea de Apel Bălți (S. Procopciuc, E. Grumeza, N. Chircu)

Î N C H E I E R E

25 septembrie 2019 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, judecătorul Tatiana Vieru

judecătorii Maria Ghervas

Nina Vascan

examinând admisibilitatea recursului declarat de Dumitru Condrea,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Dumitru Condrea

împotriva Primăriei com. Ghindești, r-nul Florești cu privire la încasarea sumelor,

împotriva deciziei din 14 mai 2019 a Curții de Apel Bălți, prin care a fost admis

apelul declarat de Primăria com. Ghindești, r-nul Florești, a fost casată hotărârea din

05 decembrie 2018 a Judecătoriei Soroca, sediul Florești și a fost emisă o nouă hotărâre

de respingere a acțiunii,

c o n s t a t ă:

La 02 septembrie 2015 Dumitru Condrea a depus cerere de chemare în judecată

împotriva Primăriei com. Ghindești, r-nul Florești cu privire la încasarea sumei în

mărime de 150000 de lei (f.d. 3).

În motivarea acțiunii reclamantul Dumitru Condrea a indicat că, la 03 septembrie

2012 a participat la licitația cu strigare privind vânzarea a 0,10 ha de pământ cu

destinația pentru construcții, organizată de Primăria com. Ghindești, r-nul Florești.

Reclamantul Dumitru Condrea a susținut că, fiind câștigătorul licitației a încheiat

cu pîrîta contractul de vânzare-cumpărare din 25 septembrie 2012.

Reclamantul Dumitru Condrea a punctat că ulterior a perfectat toate actele

necesare pentru construcții, însă Oficiul Teritorial Cadastral Fălești a refuzat

înregistrarea construcției sale, din motiv că aceasta a fost ridicată pe un teren cu

destinație agricolă.

Reclamantul Dumitru Condrea a precizat că apoi a constatat că în contractul de

vânzare-cumpărare a fost indicat teren cu destinație agricol, însă aceasta nu corespunde

realității.

La 14 februarie 2017 reclamantul Dumitru Condrea a depus cerere cu privire la

majorarea cuantumului pretențiilor, prin care a solicitat încasarea și a sumei în mărime

de 47000 de lei, cu titlu de devalorizare a sumei de 150000 de lei (f.d. 102).

Prin hotărârea din 05 decembrie 2018 a Judecătoriei Soroca, sediul Florești,

acțiunea depusă de Dumitru Condrea, a fost admisă parțial. S-a recunoscut nule

pct. 7, 8, 9 din compartimentul I al contractului de vânzare-cumpărare a obiectului la

licitație cu strigare nr. 11694 din 25 septembrie 2012, încheiat între Primăria com.

1

Ghindești, r-nul. Florești în calitate de vânzător și Dumitru Condrea, în calitate de

cumpărător, privind vânzarea-cumpărarea terenului cu nr. cadastral xxxx cu suprafața

de 0,10 ha, situat în r-nul. Florești, com. Ghindești. S-a obligat Primăria com. Ghindești,

r-nul. Florești și Consiliul com. Ghindești, r-nul. Florești să restituie lui Dumitru

Condrea diferența din valoarea achitată conform contractului de vânzare-cumpărare a

obiectului la licitație cu strigare nr. 11694 din 25 septembrie 2012 și valoarea terenului

cu nr. cadastral xxxxx, cu suprafața de 0,10 ha, situat în r-nul. Florești, com. Ghindești,

în sumă de 151733,05 lei. S-a respins capătul cererii de chemare în judecată depusă de

Dumitru Condrea împotriva Primăriei com. Ghindești, r-nul Florești cu privire la

compensarea prejudiciului material sub formă de inflație. S-a încasat de la Dumitru

Condrea în beneficiul statului taxa de stat în sumă de 1410 de lei.

Prin decizia din 14 mai 2019 a Curții de Apel Bălți, a fost admis apelul declarat

de Primăria com. Ghindești, r-nul Florești, a fost casată hotărârea din 05 decembrie 2018

a Judecătoriei Soroca, sediul Florești și a fost emisă o nouă hotărâre de respingere a

acțiunii depusă de Dumitru Condrea.

În consolidarea soluției adoptate, instanța de apel a reținut că în conformitate cu

pct. 2 al contractului de vânzare-cumpărare a obiectului la licitație cu strigare nr. 11694

din 25 septembrie 2012, cumpărătorul Dumitru Condrea a participat la licitația ce a avut

loc în com. Ghindești și i s-a adjudecat terenul cu modul de folosință agricol, cu

suprafața de 0,1 ha situat în r-nul. Florești, com. Ghindești, sat. Ghindești cu nr.

cadastral xxxxx, la prețul de 153000 de lei, fapt oglindit în clauza contractuală nr. 9 (f.d.

26-27).

Totodată, instanța de apel a menționat că prima instanță a constatat din oficiu prin

prisma prevederilor art. 220 alin. (1) Cod civil, în redacția Legii de până la modificările

operate prin Legea nr. 133/2018 din 15 noiembrie 2018, în vigoare din 01 martie 2019,

nulitatea absolută a clauzelor înserate în pct. 7, 8, 9 din contractul de vânzare-cumpărare

a obiectului la licitație cu strigare” nr .11694 din 25 septembrie 2012.

Instanța de apel a concis însă că, o astfel de soluție este eronată și lipsită de suport

juridic, or art. 4 alin. (5) lit. c) din Legea privind prețul normativ și modul de vânzare-

cumpărare a pământului nr. 1308-XIII din 25 iulie 1997, prevede că în cazul vânzării-

cumpărării terenului prin concurs sau la licitație, prețul acestuia nu poate fi mai mic

decât prețul normativ al pământului.

De asemenea, instanța de apel a învederat că contractul de vânzare-cumpărare a

obiectului la licitație cu strigare nr. 11694 din 25 septembrie 2012, precum și actele

premergătoare acestuia: procesul-verbal nr. 2 cu privire la rezultatul licitației din

03 septembrie 2012, etc., au fost semnate de ambele părți, fiind de fapt acceptate

condițiile contractuale, inclusiv și prețul de vânzare a bunului.

În consecință, instanța de apel a statuat că, deși intimatul Dumitru Condrea la

solicitarea restituirii sumei achitate de 150000 de lei, a indicat că valoarea terenului a

fost mărită neîntemeiat, deoarece acesta nu are statut de teren pentru construcții, dar

agricol, aceste circumstanțele nu poate servi temei de declarare a nulității absolute a

clauzelor 7, 8, 9 din contractul de vânzare-cumpărare a obiectului la licitație cu strigare

nr. 11694 din 25 septembrie 2012, deoarece potrivit art. 227 alin. (2) lit. b) Cod civil (în

redacția Legii de până la modificările operate prin Legea nr. 133/2018 din 15 noiembrie

2018, în vigoare din 01 martie 2019), actul juridic încheiat în baza unei erori esențiale

ce se referă la calitățile substanțiale ale obiectului actului juridic, inclusiv și valoarea,

precum și destinația obiectului procurat, poate fi declarat nul de instanța de judecată,

fiind lovit de nulitatea relativă, numai la cererea persoanei în al cărei interese este

stabilită nulitatea - art. 218 alin. (1) Cod civil (în redacția Legii de până la modificările

2

operate prin Legea nr. 133/2018 din 15 noiembrie 2018, în vigoare din 01 martie 2019),

instanța nu poate s-o invoce din oficiu.

La fel, instanța de apel a relatat că speței nu sunt aplicabile prevederile art. 1389

alin. (1) Cod civil (în redacția Legii de până la modificările operate prin Legea nr.

133/2018 din 15 noiembrie 2018, în vigoare din 01 martie 2019).

La acest capitol, instanța de apel a evidențiat că intimatul Dumitru Condrea la

procurarea terenului a manifestat ușurință, neglijență și nu a luat măsuri elementare de

precauție și de a se informa. În acest caz, eroarea este imputabilă cumpărătorului

Dumitru Condrea.

În consecință, instanța de apel a menționat că temei de restituire a mijloacelor

bănești în sumă de 150000 de lei lui Dumitru Condrea de către Primăria com. Ghindești,

r-nul Florești nici în instanța de fond și nici în cea de apel nu s-au regăsit.

Cu referire la cerința reclamantului Dumitru Condrea cu privire la achitarea

valorii inflației calculate din suma de 150000 de lei, în valoare de 47000 de lei, instanța

de apel a conchis că acest capăt de cerere este neîntemeiat și urmează a fi respins,

deoarece în speță nu există careva hotărâre de adjudecare a sumelor bănești de la

Primăria com. Ghindești, r-nul Florești în favoarea lui Dumitru Condrea.

La 15 iulie 2017 Dumitru Condrea a declarat recurs împotriva deciziei din 14 mai

2019 a Curții de Apel Bălți, solicitând admiterea acestuia, casarea deciziei instanței de

apel și menținerea hotărârii primei instanțe.

În motivarea cererii de recurs, recurentul Dumitru Condrea a relevat că instanța

de apel a interpretat eronat legea.

Recurentul Dumitru Condrea a menționat că consideră neîntemeiată concluzia

instanțe de apel precum că nu a prezentat careva probe confirmative în susținerea

cerințelor sale, deoarece la dosar este anexat anunțul privind organizarea licitației cu

privire la vânzarea terenului cu destinație pentru construcție, în care este indicat și prețul

acestuia conform Legii privind prețul normativ și modul de vânzare-cumpărare a

pământului nr. 1308-XIII din 25 iulie 1997.

Recurentul Dumitru Condrea a precizat că Primăria com. Ghindești, r-nul Florești

a scos la licitație un teren cu destinație pentru construcție, indicând totodată prețul

pentru această categorie de teren, însă în realitate i-a vândut un teren cu destinație

agricolă, care are cu totul alt preț.

Recurentul Dumitru Condrea a punctat că a fost învinuit de neglijență, din motiv

că nu și-a îndeplinit obligația de a se informa, însă acest fapt nu corespunde realității,

deoarece a citit avizul publicitar și a depus cerere de participare la licitație, iar în acestea

fost indicată destinația terenului pentru construcție.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) Cod de procedură civilă, recursul se declară

în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea

nu prevede altfel.

După cum denotă materialele cauzei, copia deciziei motivate din 14 mai 2019 a

Curții de Apel Bălți a fost expediată participanților la proces, la 13 iunie 2019, conform

informației anexate la materialele cauzei (f.d. 227), și a fost recepționată de Dumitru

Condrea la 21 iunie 2019 (f.d. 232).

În aceste circumstanțe, instanța de recurs precizează că recursul a fost declarat de

Dumitru Condrea, la 15 iulie 2019, cu respectarea termenului indicat la art. 434 alin. (1)

Cod de procedură civilă.

La 29 iulie 2019, în adresa intimatei Primăria com. Ghindești, r-nul Florești a fost

expediată copia recursului declarat de Dumitru Condrea (f.d. 240).

3

La 12 septembrie 2019 Primăria com. Ghindești, r-nul Florești a depus referință,

prin care a solicitat restituirea recursului, din motiv că cererea de recurs este semnată de

o altă persoană (f.d. 241-245).

Examinând temeiurile recursului declarat de Dumitru Condrea, completul

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

consideră recursul drept inadmisibil, din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) Cod de procedură civilă, părțile și alți

participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea

esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept

procedural.

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că, normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau

aplicate eronat, iar alin.(4) stabilește că, săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la

alin.(3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care

acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care

instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a

fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și

libertăților fundamentale ale omului.

În conformitate cu art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă, cererea de recurs se

consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute

la art.432 alin.(2), (3) și (4).

Respectiv, instanța de recurs reține că, examinarea admisibilității recursului

presupune verificarea conformității temeiurilor invocate în cererea de recurs, cu

temeiurile prevăzute la art. 432 Codul de procedură civilă.

Astfel, argumentele invocate în recursul declarat de Dumitru Condrea, se referă

la dezacordul recurentului cu soluția pronunțată de către instanța de apel, însă nu relevă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material, respectiv nu

constituie temei de casare a deciziei recurate.

Subsidiar, se menționează că, recursul exercitat conform Secțiunii a II-a,

Capitolul XXXVIII Codul de procedură civilă, are caracter devolutiv, numai asupra

problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar

nu și temeinicia în fapt.

Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție accentuează că, potrivit regulilor din Secțiunea a II-a din

Capitolul XXXVIII Cod de procedură civilă, instanța de recurs nu verifică modul de

apreciere a probelor de către instanța de apel. Forța atribuită unei probe sau alteia,

coraportul dintre probe, suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt

în afara controlului instanței de recurs.

Prin prisma art. 432 alin. (4) Cod de procedură civilă, instanța de recurs poate

interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural, și anume, dacă se invocă că

instanța judecătorească a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând regulile de

apreciere a probelor stabilite în art. 130 Cod de procedură civilă, sau în cazul în care

erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

Din recursul declarat de Dumitru Condrea nu rezultă că, instanța a apreciat arbitrar

probele.

În acest sens CtEDO, în jurisprudența sa, a constatat că, dreptul de acces la

instanța de judecată nu este absolut. Există limitări implicit admise (cauza Golder

împotriva Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230). Acesta

4

este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura

sa necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o

anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85).

Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel

(Levages Prestations Services împotriva Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că,

modul de aplicare a articolului 6 CEDO procedurilor în fața instanțelor ierarhic

superioare, depinde de caracteristicile speciale ale procedurilor respective. Trebuie ținut

cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor

ierarhic superioare în acest sistem (Botten împotriva Norvegiei, hotărâre din 19

februarie 1996, Reports 1996-I, p. 141, § 39).

La fel, conform jurisprudenței Curții, procedurile cu privire la admisibilitatea căii

de atac și procedurile, care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt, pot

fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (Helmers împotriva Suediei hotărâre din 09

octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).

În conformitate cu art. 440 alin. (1-11) Codul de procedură civilă, în cazul în care

se constată existența unuia din temeiurile prevăzute la art.433, completul din

3 judecători decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra

inadmisibilității recursului.

Încheierea se emite conform prevederilor art. 270 Cod de procedură civilă și nu

conține nicio referire cu privire la fondul recursului.

Încheierea privind inadmisibilitatea recursului se plasează pe pagina web a Curții

Supreme de Justiție la data emiterii și se transmite tuturor participanților la proces și

reprezentanților acestora.

În asemenea circumstanțe, completul Colegiului Civil, Comercial și de

Contencios Administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat

de Dumitru Condrea nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și

(4) Cod de procedură civilă și, drept urmare, este inadmisibil.

În conformitate cu art. art. 269-270, 431 alin. (2), 433 lit. a), 440 alin. (1) Cod de

procedură civilă, completul Colegiului Civil, Comercial și de Contencios Administrativ

al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e :

Se consideră inadmisibil recursul declarat de Dumitru Condrea împotriva deciziei

din 14 mai 2019 a Curții de Apel Bălți, în cauza civilă la cererea de chemare în judecată

depusă de Dumitru Condrea împotriva Primăriei com. Ghindești, r-nul Florești cu

privire la încasarea sumelor.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Tatiana Vieru

judecătorii Maria Ghervas

Nina Vascan

5