2r-506/19 — înlăturarea obstacolelor, compensarea cheltuielilor de judecată, obligarea stabilirii hotarelor, ș.a.

Dosarul nr. 2r-506/19

Prima instanță - (Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani) N. Arabadji

Instanța de apel - (Curtea de Apel Chișinău) L. Bulgac, A. Panov, G. Dașchevici

D E C I Z I E

11 septembrie 2019 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Tatiana Vieru

judecătorii Nina Vascan

Dumitru Mardari

examinând recursul declarat de Lidia Chelina și avocatul Nina Ursu,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Igor Prodan

împotriva Lidiei Chelina și Igor Chelin, intervenienți accesorii Primăria

municipiului Chișinău și Oxana Topal, cu privire la înlăturarea obstacolelor în

folosirea bunului imobil și compensarea cheltuielilor de judecată,

și cererea reconvențională înaintată de Lidia Chelina și Igor Chelin împotriva

lui Igor Prodan, Tamara Revenco și Primăria municipiului Chișinău, intervenienți

accesorii Oxana Topal și Instituția Publică „Agenția Servicii Publice”, cu privire la

obligarea stabilirii hotarelor, dispunerea numirii efectuării unui act de transpunere

a terenului, obligarea de a nu crea obstacole în folosirea bunului imobil, declararea

nulității titlului de autentificare a dreptului asupra pământului, obligarea efectuării

modificărilor necesare în ce privește suprafața și noul hotar dintre terenuri și

compensarea cheltuielilor de judecată,

împotriva încheierii din 28 mai 2019 a Curții de Apel Chișinău, prin care s-a

restituit cererea de apel depusă de avocatul Nina Ursu în interesele apelantei Lidia

Chelina, împotriva hotărârii din 19 decembrie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Rîșcani, ca fiind depusă de o persoană care nu a fost în drept să declare apel,

c o n s t a t ă:

La 30 iulie 2013, Igor Prodan a depus cerere de chemare în judecată împotriva

Lidiei Chelina și Igor Chelin, intervenienți accesorii Primăria mun. Chișinău și

Oxana Topal, cu privire la înlăturarea obstacolelor în folosirea bunului imobil și

compensarea cheltuielilor de judecată.

La 28 ianuarie 2014 Lidia Chelina și Igor Chelin au depus cerere

reconvențională împotriva lui Igor Prodan, Tamara Revenco și Primăria mun.

Chișinău, intervenienți accesorii Oxana Topal și IP „Agenția Servicii Publice”, cu

privire la obligarea stabilirii hotarelor, dispunerea numirii efectuării unui act de

transpunere a terenului, obligarea de a nu crea obstacole în folosirea bunului

imobil, declararea nulității titlului de autentificare a dreptului asupra pământului,

1

obligarea efectuării modificărilor necesare în ce privește suprafața și noul hotar

dintre terenuri și compensarea cheltuielilor de judecată.

Prin hotărârea din 19 decembrie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani,

s-a admis cererea de chemare în judecată înaintată de Igor Prodan împotriva Lidiei

Chelina și Igor Chelin, intervenienți accesorii Primăria mun. Chișinău și Oxana

Topal.

S-au înlăturat obstacolele în folosirea bunului imobil, și s-a obligat Lidia

Chelina și Igor Chelin să demoleze construcția accesorie, situată pe str. Cărăușilor,

4a, sect. Rîșcani, mun. Chișinău ca fiind avariată și aflată parțial pe terenul situat

pe str. Cărăușilor, 6/1, sect. Rîșcani, mun. Chișinău.

S-a respins ca neîntemeiată cererea de chemare în judecată reconvențională

înaintată de Lidia Chelina și Igor Chelin împotriva lui Igor Prodan, Tamara

Revenco și Primăria mun. Chișinău, intervenienți accesorii Oxana Topal și IP

„Agenția Servicii Publice”.

S-a încasat de la Lidia Chelina și Igor Chelin în beneficiul lui Igor Prodan

cheltuielile de judecată, inclusiv taxa de stat în mărime de 100 lei și cheltuielile

pentru efectuarea expertizei în mărime de 5 400 lei, iar în total suma de 5 500 lei.

La 18 ianuarie 2019 avocatul Ursu Nina, în interesele apelantei Chelina Lidia,

a contestat cu apel hotărârea din 19 decembrie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Rîșcani, solicitând admiterea apelului, casarea hotărârii și emiterea unei hotărâri

noi prin care cererea de chemare în judecată înaintată de Chelina Lidia să fie

admisă integral.

Prin încheierea din 28 mai 2019 a Curții de Apel Chișinău, s-a restituit cererea

de apel depusă de avocatul Nina Ursu în interesele apelantei Lidia Chelina,

împotriva hotărârii din 19 decembrie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani,

din motiv că cererea de apel a fost depusă de o persoană care nu a fost în drept să

declare apel.

La 18 iulie 2019, Lidia Chelina și avocatul Nina Ursu au depus cerere de

recurs împotriva încheierii din 28 mai 2019 a Curții de Apel Chișinău, solicitând

admiterea recursului, casarea încheierii și restituirea cauzei spre rejudecare în

instanța de apel.

În motivarea recursului s-a invocat că încheierea este ilegală și emisă cu grave

încălcări.

S-a menționat că la materialele dosarului este anexat mandatul seria MA nr.

1213212 din 6 martie 2018, eliberat pe numele avocatului Nina Ursu și semnat de

către recurenta Lidia Chelina. Iar, instanța de apel eronat a stabilit că pe versoul

mandatului nu este indicat că aceasta are împuternicirea de a semna cererea de

apel, or în mandat este indicat că avocatul are dreptul să semneze oricare cereri și

demersuri, în toate instanțele.

Conform art. 425 din Codul de procedură civilă, termenul de declarare a

recursului împotriva încheierii este de 15 zile de la comunicarea încheierii.

La materialele dosarului lipsesc careva date referitor la recepționarea copiei

încheierii din 28 mai 2019 a Curții de Apel Chișinău. Din aceste motive, Colegiul

consideră că recursul din 18 iulie 2019 este declarat în termen.

În conformitate cu art. 426 alin. (3) din Codul de procedură civilă, recursul

împotriva încheierii se examinează în termen de 2 luni într-un complet din 3

judecători, pe baza copiei certificate sau electronice a dosarului, pe baza recursului

și a referinței la recurs, fără examinarea admisibilității și fără participarea părților.

2

În conformitate cu art. 427 lit. a) din Codul de procedură civilă, instanța de

recurs, după ce examinează recursul împotriva încheierii, este în drept să respingă

recursul și să mențină încheierea.

Examinând recursul declarat, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție îl consideră neîntemeiat și care urmează

a fi respins, cu menținerea încheierii contestate, din următoarele motive.

După cum denotă materialele cauzei, prin încheierea din 28 mai 2019 a Curții

de Apel Chișinău, s-a restituit cererea de apel depusă de avocatul Nina Ursu în

interesele apelantei Lidia Chelina, împotriva hotărârii din 19 decembrie 2018 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, din motiv că cererea de apel a fost depusă de

o persoană care nu a fost în drept să declare apel.

Curtea de Apel Chișinău și-a întemeiat soluția în baza art. 369 alin. (1) lit. d)

din Codul de procedură civilă, motivând că mandatul seria MA nr. 1213212 din 6

martie 2018, anexat la dosar, eliberat pe numele avocatului Nina Ursu și semnat de

către Lidia Chelina, nu poate fi acceptat drept dovadă a existenței împuternicirilor

acesteia, or, pe versoul acestuia lipsește vreo mențiune expresă că avocatul Nina

Ursu a fost împuternicită de a ataca din numele Lidiei Chelina hotărârea primei

instanțe.

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție, verificând legalitatea încheierii instanței de apel, în raport cu motivele

recursului declarat și cadrul legal aplicabil speței, ajunge la concluzia că instanța

de apel a restituit corect cererea de apel ca fiind depusă de o persoană care nu este

în drept să declare apel, reieșind din următoarele.

În conformitate cu prevederile art. 360 alin. (1) lit. b) din Codul de procedură

civilă, sunt în drept să declare apel reprezentantul în interesul apelantului, dacă este

împuternicit în modul stabilit de lege.

În conformitate cu art. 75 alin. (1) din Codul de procedură civilă, în proces

civil, persoanele fizice își pot apăra interesele personal, prin avocat sau avocat

stagiar. Participarea personală în proces nu face ca persoana fizică să decadă din

dreptul de a avea avocat.

Art. 80 alin. (7) din Codul de procedură civilă, prevede că împuternicirile date

avocatului sau avocatului stagiar se atestă printr-un mandat, eliberat de reprezentat

și certificat de avocat.

Conform art. 60 alin. (1) și (2) din Legea nr. 1260-XV din 19 iulie 2002 cu

privire la avocatură, avocatul acordă asistență juridică clientului în baza

contractului de asistență juridică, încheiat în formă scrisă.

Împuternicirile avocatului și ale avocatului stagiar se confirmă prin mandat.

Formularul mandatului este un document de strictă evidență. Conținutul, forma și

modul de utilizare a mandatului se aprobă de către Guvern.

Conform pct. 6 alin. (2) lit. a) și pct. 8 din Hotărârea Guvernului nr. 158 din

28 februarie 2013 cu privire la aprobarea formularului și modului de utilizare a

mandatului avocatului și al avocatului stagiar, formularul mandatului avocatului

conține următoarele elemente obligatorii: pe verso se inserează împuternicirile

avocatului; numele și prenumele clientului; semnătura clientului sau, după caz, a

avocatului.

Împuternicirile avocatului și ale avocatului stagiar în procesul civil, stabilite

conform art. 81 din Codul de procedură civilă, urmează a fi consemnate pe versoul

3

mandatului sau, după caz, în procura întocmită la cererea clientului, în modul

stabilit de lege.

Art. 81 alin. (1) din Codul de procedură civilă, stabilește că împuternicirea de

reprezentare în judecată acordă reprezentantului dreptul de a exercita în numele

reprezentatului toate actele procedurale, cu excepția dreptului de a semna cererea și

de a o depune în judecată, de a recurge la arbitraj pentru soluționarea litigiului, de a

renunța total sau parțial la pretențiile din acțiune, de a majora sau reduce

cuantumul acestor pretenții, de a modifica temeiul sau obiectul acțiunii, de a o

recunoaște, de a recurge la mediere, de a încheia tranzacții, de a intenta acțiune

reconvențională, de a transmite împuterniciri unei alte persoane, de a ataca

hotărârea judecătorească, de a-i schimba modul de executare, de a amîna sau

eșalona executarea ei, de a prezenta un titlu executoriu spre urmărire, de a primi

bunuri sau bani în temeiul hotărârii judecătorești, drept care trebuie menționat

expres, sub sancțiunea nulității, în procura eliberată reprezentantului persoanei

juridice sau în mandatul eliberat avocatului.

În speță, analizând materialele cauzei, Colegiul constată că cererea de apel din

18 ianuarie 2019 a fost semnată și depusă în interesele Lidiei Chelina de către

avocatul Nina Ursu, în baza mandatului avocațial seria MA nr. 1213212, eliberat la

din 6 martie 2018, în baza contractului de asistență juridică nr. 0603 din 6 martie

2019 (vol. II f.d. 160), pe versoul căruia sunt indicate următoarele împuterniciri:

„Semnarea de cereri și demersuri, interpelări; Formularea de cereri și demersuri;

Reprezentarea în instanța de judecată; Reprezentarea în cadrul efectuării

expertizei”.

Tot aici, este de menționat că alte contracte de mandat sau procuri care să

ateste împuternicirea avocatului Nina Ursu de a contesta hotărârea instanței de

fond cu apel, la materialele dosarului nu se regăsește.

În sensul dat, este de observat că formularul mandatului, care nu conține pe

verso în mod expres împuternicirile avocatului de a ataca hotărârea judecătorească,

nu poate fi acceptat drept dovadă a împuternicirilor avocatului, deoarece nu

corespunde prevederilor art. 80 alin. (7) din Codul de procedură civilă și nu face

dovada dreptului de a exercita actele procedurale prevăzute expres la art. 81 din

același cod.

În această ordine de idei, instanța de recurs conchide că avocatul Nina Ursu

nu a făcut dovada faptului că avea împuterniciri prevăzute de lege pentru a contesta

cu apel hotărârea primei instanțe, or, dreptul de a ataca hotărârea judecătorească

urmează a fi prevăzut expres în mandatul avocatului, sub sancțiunea nulității.

Respectiv, instanța de apel corect a constatat că cererea de apel depusă la 18

ianuarie 2019 de către avocatul Nina Ursu în interesele Lidiei Chelina, este depusă

de o persoană care nu era în drept să o declare apel, or, din mandatul sus menționat

nu reiese că Lidia Chelina ar fi împuternicit-o cu dreptul de a contesta hotărârea

primei instanțe, nu este inserat expres acest drept.

În asemenea circumstanțe, argumentul din recurs precum că împuternicirea de

a semna oricare cereri și demersuri, în numele Lidiei Chelina, indicată pe versoul

mandatului, include și dreptul de a ataca hotărârea judecătorească, nu poate fi

reținut, deoarece vine în contradicție cu cele menționate mai sus.

În această ordine de idei, argumentele aduse în susținerea cererii de recurs

sunt neîntemeiate.

4

Având în vedere că încheierea recurată este întemeiată și legală, iar

argumentele invocate în recurs sunt neîntemeiate, Colegiul civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

respinge recursul declarat de Lidia Chelina și avocatul Nina Ursu și a menține

încheierea din 28 mai 2019 a Curții de Apel Chișinău.

În conformitate cu art. 427 lit. a) și art. 428 Codul de procedură civilă,

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție

d e c i d e:

Se respinge recursul declarat de Lidia Chelina și avocatul Nina Ursu.

Se menține încheierea din 28 mai 2019 a Curții de Apel Chișinău, în cauza

civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Igor Prodan împotriva Lidiei

Chelina și Igor Chelin, intervenienți accesorii Primăria municipiului Chișinău și

Oxana Topal, cu privire la înlăturarea obstacolelor în folosirea bunului imobil și

compensarea cheltuielilor de judecată,

și cererea reconvențională înaintată de Lidia Chelina și Igor Chelin împotriva

lui Igor Prodan, Tamara Revenco și Primăria municipiului Chișinău, intervenienți

accesorii Oxana Topal și Instituția Publică „Agenția Servicii Publice”, cu privire la

obligarea stabilirii hotarelor, dispunerea numirii efectuării unui act de transpunere

a terenului, obligarea de a nu crea obstacole în folosirea bunului imobil, declararea

nulității titlului de autentificare a dreptului asupra pământului, obligarea efectuării

modificărilor necesare în ce privește suprafața și noul hotar dintre terenuri și

compensarea cheltuielilor de judecată.

Decizia este irevocabilă.

Președintele ședinței, judecătorul Tatiana Vieru

judecătorii Nina Vascan

Dumitru Mardari

5