3r-160/19 — contestarea actului administrativ
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- contestarea actului administrativ
- Temei legal
- inadmisibilitatea cererii de chemare in judecata
3r-160/19 — contestarea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2019)
dosarul nr. 3r-160/19
prima instanță: Curtea de Apel Chișinău (V. Sîrbu, V. Mihaila, A. Minciuna)
D E C I Z I E
11 septembrie 2019 mun. Chișinău
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție,
în componență:
Președintele ședinței, judecătorul Ion Druță
judecătorii Sveatoslav Moldovan
Iurie Bejenaru
examinând recursul depus de Mocan Igor,
în cauza de contencios administrativ la cererea depusă de către Mocan Igor
împotriva Consiliului Superior al Magistraturii cu privire la anularea actului
administrativ,
împotriva încheierii din 10 iunie 2019 a Curții de Apel Chișinău, prin care a
fost respinsă ca inadmisibilă cererea depusă de către Mocan Igor împotriva
Consiliului Superior al Magistraturii cu privire la anularea actului administrativ,
c o n s t a t ă:
La 10 iunie 2019 Mocan Igor a depus cerere de chemare în judecată împotriva
Consiliului Superior al Magistraturii cu privire la anularea actului administrativ
nr.1413m/i din 03 iunie 2019.
Prin încheierea din 10 iunie 2019 a Curții de Apel Chișinău s-a declarat ca
inadmisibilă cererea depusă de către Mocan Igor împotriva Consiliului Superior al
Magistraturii cu privire la anularea actului administrativ.
La 25 iunie 2019 Mocan Igor a declarat recurs împotriva încheierii primei
instanțe, solicitând admiterea recursului, casarea încheierii primei instanțe cu
emiterea unei noi încheieri de admitere a cererii de chemare în judecată.
În susținerea recursului a invocat ilegalitatea și netemeinicia încheierii
recurate.
Prin Legea nr. 116 din 19 iulie 2018 a fost adoptat Codul administrativ al
Republicii Moldova.
În conformitate cu art. 257 alin. (1) din Codul administrativ, prezentul cod
intră în vigoare la 01 aprilie 2019.
În conformitate cu art. 242 Cod administrativ, recursul împotriva încheierii
judecătorești se depune motivat la instanța de judecată care a emis încheierea
contestată în termen de 15 zile de la notificarea încheierii judecătorești, dacă legea
nu stabilește un termen mai mic. Instanța de judecată care a emis încheierea
contestată transmite neîntârziat recursul împotriva încheierii judecătorești împreună
cu dosarul judiciar instanței competente să soluționeze recursul.
În circumstanțele relevate, recursul declarat la 25 iunie 2019 de către Mocan
Igor se consideră depus în termenul prevăzut de lege.
1
În conformitate cu art. 243 alin. (2) Cod administrativ, instanța competentă
soluționează recursul împotriva încheierilor judecătorești fără ședință de judecată.
Dacă consideră necesar, instanța competentă poate cita participanții la proces.
Studiind materialele dosarului în raport cu temeiurile recursului, Completul
specializat în cauze de contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de
contencios administrativ a Curții Supreme de Justiție, consideră că recursul este
neîntemeiat, din următoarele considerente.
În conformitate cu art. 243 alin. (1) lit. b) din Codul administrativ, examinând
recursul împotriva încheierii judecătorești, instanța adoptă una dintre următoarele
decizii: respinge recursul.
În conformitate cu prevederile art. 194 alin. (1) Codul administrativ, în
procedura în prima instanță, în procedura de apel și în procedura de examinare a
recursurilor împotriva încheierilor judecătorești se soluționează din oficiu probleme
de fapt și de drept.
Relaționând starea de fapt concretă, stabilită de către instanța de recurs în
urma aprecierii probelor dosarului, la temeiul juridic de inadmisibilitate a acțiunii în
contencios administrativ invocat în conformitate cu prevederile art. 207 alin. (2)
lit.e) din Codul administrativ de către Curtea de Apel Chișinău în actul judecătoresc
contestat de recurent se rețin următoarele.
În concepția prevederilor art. 38 Codul administrativ „Controlul judecătoresc
al activității administrative este garantat și nu poate fi îngrădit. Orice persoană care
revendică un drept vătămat de către o autoritate publică în sensul art. 17 sau prin
nesoluționarea în termenul legal a unei cereri se poate adresa instanței de judecată
competente”.
Dispozițiile legale enunțate instanța de recurs le va interpreta și aplica în
corelație sistemică cu noțiunile legale de acțiune în contencios administrativ și
condițiile de admisibilitate ale acesteia, după cum urmează.
Potrivit art. 20 Codul administrativ dacă printr-o activitate administrativă se
încalcă un drept legitim sau o libertate stabilită de lege, acest drept poate fi
revendicat printr-o acțiune în contencios administrativ, cu privire la care decid
instanțele de judecată competente pentru examinarea procedurii de contencios
administrativ, conform prezentului cod.
Conform art. 189 alin. (1) Codul administrativ orice persoană care revendică
încălcarea unui drept al său prin activitatea administrativă a unei autorități publice
poate înainta o acțiune în contencios administrativ.
În conformitate cu prevederile art. 207 alin. (2) lit. e) Codul administrativ
„Acțiunea în contencios administrativ se declară inadmisibilă în special când: e)
reclamantul nu poate revendica încălcarea, prin activitatea administrativă, a unui
drept în sensul art. 17”.
Activitatea administrativă conform art. 5 Codul administrativ reprezintă
totalitatea actelor administrative individuale și normative, a contractelor
administrative, a actelor reale, precum și a operațiunilor administrative realizate de
autoritățile publice în regim de putere publică, prin care se organizează aplicarea
legii și se aplică nemijlocit legea.
În speță instanța de recurs reține că, Mocan Igor a depus cerere de chemare în
judecată împotriva Consiliului Superior al Magistraturii cu privire la anularea actului
administrativ nr.1413m/i din 03 iunie 2019.
2
Conform art. 12 din Codul administrativ un act administrativ normativ este
actul juridic subordonat legii adoptat, aprobat sau emis de o autoritate publică în
baza prevederilor constituționale sau legale, care nu se supune controlului
constituționalității și stabilește reguli de aplicare obligatorii pentru un număr
nedeterminat de situații identice.
Prin drept vătămat se înțelege conform art. 17 din Codul administrativ orice
drept sau libertate stabilit/stabilită de lege căruia/căreia i se aduce atingere prin
activitatea administrativă.
Pentru înaintarea acțiunii în contencios administrativ și admisibilitatea
acesteia este suficient ca reclamantul să justifice un drept recunoscut de lege prin
alegația circumstanțelor de fapt și motivelor juridice în cererea de chemare în
judecată.
La caz, instanța de fond, just a menționat că nu s-a constatat existența unui act
administrativ sau alt act, pasibil de constatare în ordinea contenciosului
administrativ, prin care s-ar fi lezat careva drepturi și interese legitime ale lui Mocan
Igor.
Prin urmare, Completul specializat în cauze de contencios administrativ al
Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de
Justiție ajunge la concluzia de a respinge recursul depus de Mocan Igor.
Reieșind din cele expuse, în baza art. 243 alin. (1) lit. b) Cod administrativ,
Completul specializat în cauze de contencios administrativ al Colegiului civil,
comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție
d e c i d e :
Se respinge recursul depus de Mocan Igor.
Decizia nu se supune niciunei căi de atac.
Președintele ședinței,
judecătorul Ion Druță
judecătorii Sveatoslav Moldovan
Iurie Bejenaru
3