2ra-1478/19 — anularea ordinului, restabilirea în funcție, încasarea salariului pentru absența forțată de la serviciu

2ra-1478/19 — anularea ordinului, restabilirea în funcție, încasarea salariului pentru absența forțată de la serviciu (Curtea Supremă de Justiție, 2019)

dosar nr. 2ra-1478/2019

prima instanță, Judecătoria Chi;in[u, sediul Central, judecător: (V. Holban)

instanța de apel, Curtea de Apel Chișinău judecători: (S. Iorgov, O. Cojocaru, B. Bîrcă)

Î N C H E I E R E

04 septembrie 2019 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, judecătorul Tatiana Vieru

judecătorii Dumitru Mardari

Nina Vascan

examinând admisibilitatea recursului declarat de Mihail Enachi, reprezentat

de avocatul Galina Balaban,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Mihail Enachi

împotriva Serviciului Special pentru Influențe Active asupra Proceselor

Hidrometeorologice cu privire la la soluționarea litigiului individual de muncă,

împotriva deciziei din 07 martie 2019 a Curții de Apel Chișinău, prin care s-a

respins apelul declarat de Mihail Enachi și s-a menținut hotărârea din 19 iulie 2018

a Judecătoriei Chișinău, sediul Central,

c o n s t a t ă :

La 26 ianuarie 2018, Mihail Enachi, a depus cerere de chemare în judecată

împotriva Serviciului Special pentru Influențe Active asupra Proceselor

Hidrometeorologice cu privire la la soluționarea litigiului individual de muncă.

În motivarea acțiunii, reclamantul Mihail Enachi a indicat că potrivit

ordinului nr. 04 p din 06 februarie 2007 și contractului individual de muncă nr. 05-

04 din 06 februarie 2007 a fost angajat în funcție de inginer mecanic-șef al

Serviciului Special pentru Influențe Active asupra Proceselor Hidrometeorologice

din cadrul Ministerului Agriculturii și Industriei Alimentare al Republicii

Moldova.

Reclamantul Mihail Enachi a invocat că în baza acordului suplimentar din

30 iulie 2015 la contractul individual de muncă nr. 05-04 din 06 februarie 2007 și

ordinului nr. 36 p de transfer la altă muncă din aceeași dată (30 iulie 2015), de la

01 august 2015 reclamantul a fost transferat din funcția de șef al secției de

mecanizare și construcție în funcția de comandant al unității speciale Cornești al

Serviciului Special pentru Influențe Active asupra Proceselor Hidrometeorologice

din cadrul Ministerului Agriculturii și Industriei Alimentare al Republicii

Moldova.

Reclamantul a mai indicat că pe parcursul activității în funcție de comandant

1

al unității speciale Cornești nu a avut nici o încălcare disciplinară, iar Unitatea

Cornești a ocupat locul II pe țară pe totalurile anului 2015, pentru ce Mihail Enachi

a fost premiat. Drept recompensă a primit adaos la salariu pentru eficacitate în

lucru și premii pentru lunile ianuarie și februarie 2016.

Reclmantul Mihail Enachi a invocat că prin ordinul nr. 54 din 17 martie 2016

a fost concediat pentru încălcarea gravă a disciplinei de muncă și comiterea mai

multor acțiuni culpabile în baza art. 86 alin. (1) lit.( k) al Codului muncii.

Reclmantul Mihail Enachi a menționat că prin hotărârea din 26 iunie 2017 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Central a fost repus în funcția deținută, cu achitarea

salariului pentru lipsa forțată de la serviciu, încasarea prejudiciului moral și

cheltuielilor de judecată.

Reclmantul Mihail Enachi a indicat că în decursul întregii perioade după

restabilirea în funcția deținută (26 iunie 2017 - 27 octombrie 2017) și-a îndeplinit

cu strictețe atribuțiile de serviciu, pentru care a fost premiat de către conducerea

întreprinderii.

Reclmantul Mihail Enachi a comunicat că prin ordinul nr. 85 p din

27 octombrie 2017 a fost concediat din funcția de comandant al unității speciale

Cornești al Serviciului Special pentru Influențe Active asupra Proceselor

Hidrometeorologice în temeiul art. 86 alin. (l) lit. y1) Codul Muncii.

Reclamantul consideră că ordinul de concediere nr. 85 p din 27 octombrie

2017 este neîntemeiat și ilegal, deoarece nu conține o justificare obiectivă și

rezonabilă, fiind discriminatoriu prin prisma art. 23 al Declarației Universale a

Drepturilor omului din 10 decembrie 1948, precum și prin prisma art. 43 din

Constituția Republicii Moldova. Modificarea în cauză o califică ca fiind una

discriminatorie și contrară prevederilor art. 5 lit. b), e) f),g) art. 8 din Codul muncii

și contrar art. 14 din Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a

Libertăților Fundamentale din 01 noiembrie 1950 (ratificată prin Hotărârea

Parlamentului Republicii Moldova nr. 1298- XIII din 24 iulie 1997) și în ceea ce

privește noțiunea de discriminare privită prin prisma prevederilor CEDO, astfel

cum au fost ele interpretate în jurisprudența Curții, care face corp comun cu

acestea, formând un bloc de convenționalitate, s-a reținut într-adevăr că există

discriminare atât timp cât diferența de tratament aplicat unor subiecte de drept

aflate în situații analoage nu are o justificare legitimă, obiectivă și rezonabilă.

Reclmantul Mihail Enachi a indicat faptul că a fost discriminat în raport cu

alți 6 comandanți ai unităților speciale ale Serviciului Special pentru Influențe

Active asupra Proceselor Hidrometeorologice și anume cu comandanții unităților

speciale Soroca, Florești, Sîngerei, Călărași, Hîncești și Ștefan Vodă, care de

asemenea dețin statutul de pensionar pentru limită de vârstă, adică se află în situații

analogice cu reclamantul, însă n-au fost concediați pe acest temei.

Reclmantul Mihail Enachi a menționat că mai mult de jumătate din angajații

Serviciului Special pentru Influențe Active asupra Proceselor Hidrometeorologice

au statut de pensionari pentru limită de vârstă, însă nimeni n-a fost concediat.

Atrage atenția asupra faptului, că ordinul de concediere contestat a fost semnat nu

de către directorul Serviciului Special, Ghenadie Onceanu, căruia conform

obligațiilor funcționale se supunea Mihail Enachi, ci de către vicedirectorul

Serghei Eremeico care nu este investit cu asemenea atribuții.

Reclmantul Mihail Enachi a susținut că o practică similară nu s-a aplicat

2

împotriva altor colegi, care fiind în aceleași funcții ca reclamantul și de o vârstă

mai înaintată decât el, beneficiază de un tratament complet diferit, astfel Mihail

Enachi se consideră discriminat în raport cu alți colegi, de către administrația

angajatorului facându-se o diferențiere bazată pe criteriul de vârstă, care atinge

unul din drepturile fundamentale ale reclamantului, dreptul la muncă.

Reclmantul Mihail Enachi a menționat că pârâtul n-a aplicat la caz nota la art.

86 alin.(l) lit. y1), care prevede că „Persoanele concediate în temeiul lit. y1) pot fi

angajate pe o durata determinată conform art. 55 lit. f), astfel consideră că pârâtul

s-a răzbunat pentru faptul contestării ordinului nr. 54 din 17 martie 2016 de către

reclamantul Mihail Enachi, prin care ultimul, la 26 iunie 2017 a fost restabilit în

funcția de comandant al unității speciale Cornești, cu încasarea prejudiciului

material, moral, precum și cheltuielilor de judecată. Cu referire la art. 327 Codul

muncii și Hotărîrea Guvernului nr. 426 din 26 aprilie 2004, reclamantul consideră

că urmează a fi despăgubit pentru absența forțată de la serviciu, reieșind din

salariul mediu lunar pentru anul 2017.

Reclamantul consideră că în contextul existenței conflictului de muncă,

comportării angajatorului care a determinat lezarea onoarei și demnității,

prejudiciul moral urmează a fi evaluat la suma de 50 000 lei.

Reclamantul Mihail Enachi, a solicitat admiterea acțiunii, anularea ordinului

nr. 85 p din 27 octombrie 2017 privind desfacerea contractului individual de

muncă pe durată nedeterminată, obligarea administrației Serviciului Special pentru

Influențe Active asupra Proceselor Hidrometeorologice de al restabili pe Enachi

Mihail în funcția de comandant al unității speciale Cornești al Serviciul Special

pentru Influențe Active asupra Proceselor Hidrometeorologice și încasarea din

contul pârâtului Serviciul Special pentru Influențe Active asupra Proceselor

Hidrometeorologice în beneficiul reclamantului Enachi Mihail prejudiciul material

cauzat ca rezultat al eliberării ilegale din funcție pentru perioada 27 octombrie

2017 până la data restabilirii în funcție, a prejudiciului moral și a cheltuielilor de

judecată suportate.

Prin hotărârea din 19 iulie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Central s-a

respins ca fiind neîntemeiată cererea de chemare în judecată depusă de Mihail

Enachi împotriva Serviciului Special pentru Influențe Active asupra Proceselor

Hidrometeorologice cu privire la soluționarea litigiului individual de muncă.

Prin decizia din 07 martie 2019 a Curții de Apel Chișinău s-a respins apelul

declarat de Mihail Enachi și s-a menținut hotărârea din 19 iulie 2018 a Judecătoriei

Chișinău, sediul Central, în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă

de Mihail Enachi împotriva Serviciului Special pentru Influențe Active asupra

Proceselor Hidrometeorologice cu privire la la soluționarea litigiului individual de

muncă.

În susținerea soluției adoptate, instanța de apel a reținut că între Mihail

Enachi și Serviciul Special pentru Influențe Active asupra Proceselor

Hidrometeorologice a fost încheiat contractul individual de muncă pe durată

nedeterminată nr. 05-04 din 06 februarie 2007, astfel Mihail Enachi a fost angajat

în calitate de șef al secției mecanizare și construcții, ulterior la data de 30 iulie

2015 Mihail Enachi a fost transferat în funcția de comandant al Unității Speciale

Cornești, pentru o perioadă nedetenninată, fapt confirmat prin acordul suplimentar

la contract din 30 iulie 2015.

3

Instanța de apel a mai reținut că la data de 27 octombrie 2017 Mihail Enachi a

fost concediat în temeiul art. 86 alin. (1) lit. y1) Codul muncii, din funcția de

comandant la Unitatea Specială Cornești, fapt confirmat prin ordinul de concediere

nr. 85p din 27 octombrie 2017, ordin cu care nu este de acord. Nefiind de acord cu

această dispoziție, Mihail Enachi s-a adresat în instanță cu prezentul litigiu, iar

prima instanță, la 19 iulie 2018, a concluzionat asupra netemeiniciei acțiunii

înaintate.

Cu referire la ilegalitatea ordinului de încetare a raporturilor de muncă,

instanța de apel a menționat că, textul de lege enunțat permite angajatorului să

desfacă contractul individual de muncă încheiat pe perioada nedeterminată, cu

orice salariat care deține statutul de pensionar pentru limită ce vârstă, or, la situația

din speță, apelantul deține acest statut și acest fapt nu a fost contestat de către

acesta.

Instanța de apel a invocat prevederile art. 86 alin. (1) Codul muncii,

concedierea - desfacerea din inițiativa angajatorului a contractului individual de

muncă pe durată nedeterminată, precum și a celui pe durată determinată - se admite

pentru următorul motiv: y1) deținerea de către salariat a statutului de pensionar

pentru limită de vârstă.

Totodată, instanța de apel a reținut că Curtea Constituțională a fost sesizată cu

o cerere privind excepția de neconstituționalitate a articolul 86 alin. (1) lit. y1 ) din

Codul Muncii al Republicii Moldova, care prin Decizia de inadmisibilitate a

sesizării nr. 74g/2018 privind excepția de neconstituționalitate a articolului 86 alin.

lit. y1) din Codul muncii al Republicii Moldova a statuat că, stabilirea posibilității

legale generale a desfacerii contractului de muncă cu persoanele care au atins

limita de vârstă nu constituie o măsură disproporționată, motiv pentru care cererea

a fost declarată inadmisibilă. De asemenea, norma legală menționată nu comportă

un caracter imperativ, desfacerea contractului individual de muncă fiind

dependentă de alegerea angajatorului, care decide în mod deliberat cu privire la

oportunitatea încetării raporturilor de muncă, atât în funcție de cerințele

profesionale și condițiile speciale impuse de anumite tipuri de locuri de muncă, cât

și în legătură cu atingerea vârstei generale de pensionare.

Astfel, instanța de apel a reținut că instanța de fond corect a constatat că,

legislația muncii face dependentă încadrarea în câmpul muncii de întrunirea a

anumitor condiții și tot ea stabilește situațiile de încetare a raporturilor de muncă,

una din condiții fiind deținerea de către salariat a statutului de pensionar pentru

limită de vârstă, ceea ce nu poate fi admisă ca o discriminare pe criteriu de vârstă.

Cu privire la argumentul apelantului că acesta a fost discriminat, în

comparație cu alți salariați cu același statut de pensionar, cu care au fost încheiate

contracte de muncă, instanța de apel a menționat că în situația când Codul muncii

nu prevede contrariul, angajatorul singur decide cu cine să prelungească relațiile de

muncă și cu cine nu. De aceea, declarația apelantul precum că fost discriminat în

raport cu alți salariați, nu suportă nici o critică. Totodată, apelantul argumentează

netemeinicia hotărârii primei instanțe prin faptul că aceasta nu este suficient de

motivată, instanța de apel a reținut ca fiind declarativ acest argument, or instanța de

fond a răspuns și a argumentat respingerea cererii de chemare în judecată înaintată

de către apelant.

Astfel, instanța de apel a concluzionat că încetarea relațiilor contractuale cu

4

apelantul a fost realizată în limitele legii.

Instanța de apel a reținut că nu au fost prezentate probe pertinente,

concludente și admisibile în susținerea apelului care ar dovedi ilegalitatea hotărârii

instanței de fond și ar servi ca temei de casare a acesteia cu admiterea apelului

înaintat, or, aceasta este întemeiată, adoptată în conformitate cu prevederile legale.

La 28 mai 2019, Mihail Enachi, reprezentat de avocatul Galina Balaban, a

declarat prin intermediul oficiului postal, recurs împotriva deciziei din 07 martie

2019 a Curții de Apel Chișinău, prin care a solicitat admiterea recursului, casarea

deciziei instanței de apel și hotărârii primei instanțe cu emiterea unei noi hotărârii

de admitere a cererii de chemare în judecată depusă de Mihail Enachi.

În motivarea cererii de recurs recurentul Mihail Enachi a indicat că nu este

de acord cu decizia instanței de apel și hotărârea primei instanțe, le consideră vădit

ilegale și neîntemeiate, deoarece instanța de apel la pronunțarea deciziei nu a

aplicat legea care trebuia să fie aplicată, a interpretat în mod eronat legea, a aplicat

în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.

Recurentul Mihail Enachi a menționat că în cadrul ședințelor de judecată s-a

constatat, că conform ordinului nr. 04 p din 06 februarie 2007 și contractului

individual de muncă nr. 05-04 din 06 februarie 2007 Mihail Enachi a fost angajat

în funcție de inginer mecanic-șef al Serviciului Special pentru Influențe Active

asupra Proceselor Hidrometeorologice din cadrul Ministerului Agriculturii și

Industriei Alimentare al Republicii Moldova. Conform acordului suplimentar din

30 iulie 2015 la contractul individual de muncă nr. 05-04 din 06 februarie 2007 și

ordinului nr. 36 p de transfer la altă muncă din aceeași dată (30 iulie 2015), de la

01 august 2015 reclamantul a fost transferat din funcția de șef al secției de

mecanizare și construcție în funcția de comandant al unității speciale Cornești al

Serviciului Special pentru Influențe Active asupra Proceselor Hidrometeorologice.

Recurentul Mihail Enachi a declarat că pe parcursul activității în funcție de

comandant al unității speciale Cornești nu a avut nici o încălcare disciplinară.

Unitatea Cornești a ocupat locul II pe tară pe totalurile anului 2015, pentru ce

Enachi Mihail a fost premiat. Drept recompensă a primit adaos la salariu pentru

eficacitate în lucru și premii pentru lunile ianuarie și febmarie 2016. Prin ordinul

nr. 54 din 17 martie 2016 Enachi Mihail a fost concediat „pentru încălcarea gravă a

disciplinei de muncă și comiterea mai multor acțiuni culpabile în baza art. 86 alin

(1) lit.( k) al Codului Muncii.

Recurentul Mihail Enachi a menționat că la data de 27 octombrie 2017 prin

ordinul nr. 85p Mihail Enachi a fost concediat din funcția de comandant al unității

speciale Cornești al Serviciului Special pentru Influențe Active asupra Proceselor

Hidrometeorologice în temeiul art. 86 alin. (1) lit.(y1) Codul Muncii, fiind desfăcut

din inițiativa angajatorului contractul individual de muncă pe durată nedeterminată.

Recurentul a indicat că prin Legea nr. 188 din 21 septembrie 2017 „pentru

modificarea și completarea Codului muncii nr. 154/2003” art. 86 alin.(l) desfacerea

din inițiativa angajatorului a contractului individual de muncă pe durată

nedeterminată, precum și a celui pe durată determinată a fost completat cu litera

(y1) cu următorul cuprins: (y1) „ deținerea de către salariat a statutului de pensionar

pentru limită de virsta; alineatul fiind completat cu o notă cu următorul cuprins:

persoanele concediate în temeiul lit. (y1) pot fi angajate pe o perioadă determinată

conform art.55 lit.f).

5

Recurentul a explicat că ordinul de concediere nr. 85p din 27 octombrie 2017,

îl consideră neîntemeiat și ilegal, deoarece nu conține o justificare obiectivă și

rezonabilă, fiind discriminatoriu prin prisma art. 23 al Declarației Universale a

Drepturilor Omului din 10 decembrie 1948, care prevede că orice persoană are

dreptul ta muncă, la libera alegere a muncii sale, la condiții echitabile și

satisfăcătoare de muncă, precum și la ocrotirea împotriva șomajului. Orice om care

muncește are dreptul la o retribuire echitabilă și satisfăcătoare care să-i asigure atât

lui, cât și familiei sale, o existență conformă cu demnitatea umană și completată, la

nevoie, prin alte mijloace de protecție socială. Conform art. 43 din Constituția

Republicii Moldova, orice persoană are dreptul la muncă, la libera alegere a

muncii, la condiții echitabile și satisfăcătoare de muncă, precum și la protecția

împotriva șomajului. Dreptul la negocieri în materie de muncă și caracterul

obligatoriu al convențiilor colective sînt garantate. Conform prevederilor art. 8 din

Codul muncii în cadrul raporturilor de muncă acționează principiul egalității în

drepturi a tuturor salariaților. Orice discriminare, directă sau indirectă, a

salariatului pe criterii de sex, vîrstă, rasă, culoare a pielii, etnie, religie, opțiune

politică, origine socială, domiciliu, dizabilitate, infectare cu HIV/SIDA,

apartenență sau activitate sindicală, precum și pe alte criterii nelegate de calitățile

sale profesionale, este interzisă.

Totodată recurentul a indicat că art. 5 lit.b), e) f), g) Codul muncii, stabilește

ca principii de bază a reglementării raporturilor de muncă: ”interzicerea muncii

forțate (obligatorii) și a discriminării în domeniul raporturilor de muncă; egalitatea

în drepturi și în posibilități a salariaților; garantarea dreptului fiecărui salariat la

achitarea la timp integrală și echitabilă a salariului care ar asigura o existență

decentă salariatului și familiei lui; asigurarea egalității salariaților, fără nici o

discriminare, la avansare în serviciu, luîndu-se în considerare productivitatea

muncii, calificarea și vechimea în muncă în specialitate, precum și la formare

profesională, reciclare și perfecționare.

În conformitate cu prevederile art. 434 alin. (1) Cod de procedură civilă,

recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a

deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel.

După cum denotă materialele cauzei, copia deciziei motivate din

07 martie 2019 a Curții de Apel Chișinău, a fost expediată participanților la proces

la data de 22 martie 2019, prin scrisoarea de expediere nr. 3539 (f.d. 193), fiind

recepționată de recurentul Mihail Enachi, prin intermediul reprezentantului

avocatului Galina Balaban, la 04 aprilie 2019, ce se confirmă prin copia plicului

anexat la materialele cauzei (f.d. 201).

În aceste circumstanțe, instanța de recurs precizează că recursul a fost depus

de Mihail Enachi, reprezentat de avocatul Galina Balaban, la data de 28 mai 2019,

prin intermediul oficiului poștal, cu respectarea termenului prevăzut la art. 434 Cod

de procedură civilă.

La 28 iunie 2019, în adresa intimatului Serviciul Special pentru Influențe

Active asupra Proceselor Hidrometeorologice a fost expediată copia recursului

declarat de Mihail Enachi, reprezentat de avocatul Galina Balaban, cu înștiințarea

despre necesitatea depunerii referinței.

La 10 iulie 2019 Serviciul Special pentru Influențe Active asupra Proceselor

Hidrometeorologice a depus referință prin care a solicitat respinsgerea recursului

6

declarat de Mihail Enachi, reprezentat de avocatul Galina Balaban cu menținerea

deciziei instanței de apel.

Examinând temeiurile recursului declarat de Mihail Enachi, reprezentat de

avocatul Galina Balaban, în raport cu materialele cauzei civile, completul

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție consideră că recursul este inadmisibil.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) Cod de procedură civilă, părțile și alți

participanți la proces sînt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a

normelor de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate

sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele

indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în

măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii

sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către

instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la

încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

Conform prevederilor art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă, cererea de

recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul, nu se încadrează în

temeiurile prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Mihail Enachi, reprezentat de

avocatul Galina Balaban, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin.

(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

Astfel, argumentele invocate în recursul declarat de Mihail Enachi,

reprezentat de avocatul Galina Balaban, se referă la dezacordul recurentului cu

soluția pronunțată de către instanța de apel, însă nu relevă încălcarea esențială, sau

aplicarea eronată a normelor de drept material, respectiv nu constituie temei de

casare a deciziei recurate.

Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție reține că recursul, exercitat conform

secțiunii a II-a, are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material

și procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în

fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție, reiterează și faptul că procedura

admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se

încadrează în cele prevăzute la art. 432. alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

În această ordine de idei, Completul Colegiului precizează că, în contextul

normelor procedurale din Secțiunea a II-a, Capitolul XXXVIII Cod de procedură

civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către

instanțele de fond și de apel.

Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența

probelor și concluziile făcute în urma probațiunii, sunt în afara controlului instanței

de recurs.

Prin prisma art. 432 alin. (4) Cod de procedură civilă, instanța de recurs poate

7

interveni în materia probațiunii, doar sub aspect procedural și anume dacă se

invocă că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod

flagrant regulile de apreciere a probelor, stabilite în art. 130 Cod de procedură

civilă. Din recursul declarat de Mihail Enachi, reprezentat de avocatul Galina

Balaban, nu rezultă că instanța a apreciat arbitrar probele.

În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului, a relevat în

jurisprudența sa constantă, rezultând din prevederile art. 6 § 1 al Convenției

Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, că

nu se impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs,

întemeindu-se pe dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva

sentinței pronunțate de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes

(cauza Rebai și alții contra Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului,

25 februarie 1995, nr.26561/1995).

În circumstanțele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

considera inadmisibil recursul declarat de Mihail Enachi, reprezentat de avocatul

Galina Balaban.

În conformitate cu art. art. 269-270, 433 lit. a), 440 alin. 1 Cod de procedură

civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție

d i s p u n e :

Se consideră inadmisibil recursul declarat de Mihail Enachi, reprezentat de

avocatul Galina Balaban, împotriva deciziei din 07 martie 2019 a Curții de Apel

Chișinău, în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Mihail

Enachi împotriva Serviciului Special pentru Influențe Active asupra Proceselor

Hidrometeorologice cu privire la la soluționarea litigiului individual de muncă.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Tatiana Vieru

Judecătorii Dumitru Mardari

Nina Vascan

8