2ra-1482/19 — Cu privire la stabilirea domiciliului copilului minor

2ra-1482/19 — Cu privire la stabilirea domiciliului copilului minor (Curtea Supremă de Justiție, 2019)

Dosar nr. 2ra-1482/19

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Central (E. Galușceac)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (M. Guzun, G. Dașchevici, V. Buhnaci)

D E C I Z I E

04 septembrie 2019 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit

al Curții Supreme de Justiție,

în componență:

Președintele ședinței, judecătorul Ion Druță

judecătorii Tatiana Vieru

Sveatoslav Moldovan

Dumitru Mardari

Nina Vascan

examinând recursul declarat de Ecaterina Hasan (Lungu), reprezentată de

avocatul Constantin Bria,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Wael Sulaiman

Almaree împotriva Ecaterinei Hasan (Lungu), intervenient accesoriu Direcția pentru

Protecția Drepturilor Copilului sect. Botanica, mun. Chișinău cu privire la stabilirea

domiciliului copilului minor,

împotriva deciziei din 02 aprilie 2019 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost

admis apelul declarat de Wael Sulaiman Almaree, reprezentat de avocatul Pavel

Zamfir, a fost casată hotărârea din 05 noiembrie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul

central și a fost emisă o nouă hotărâre de admitere a acțiunii,

c o n s t a t ă:

La 13 iunie 2018 Wael Sulaiman Almaree, reprezentat de avocatul Pavel Zamfir

a depus cerere de chemare în judecată împotriva Ecaterinei Hasan (Lungu),

intervenient accesoriu Direcția pentru Protecția Drepturilor Copilului sect. Botanica,

mun. Chișinău cu privire la stabilirea domiciliului copilului minor (f.d. 6-10).

În motivarea acțiunii, reclamantul Wael Sulaiman Almaree, reprezentat de

avocatul Pavel Zamfir a indicat că a locuit cu Ecaterina Hasan (Lungu) în concubinaj

în perioada anilor 2013-2014, iar drept rezultat, la xxxxx s-a născut copilul xxxxx.

După nașterea copilului xxxxx, viața în comun a devenit imposibilă, deoarece în

relația lor s-a creat o atmosferă de neînțelegere, iar în rezultatul Ecaterina Hasan

(Lungu) a hotărât să plece și s-a separai cu traiul de el.

Reclamantul a invocat că în baza hotărârii din 26 noiembrie 2015 a Judecătoriei

Centru, mun. Chișinău, domiciliul copilului minor a fost stabilit cu mama, Ecaterina

Hasan (Lungu). Ulterior, prin decizia Direcției pentru protecția drepturilor copilului

sectorul Botanica nr. 43/3 din 12 august 2015, a fost stabilit graficul de întrevederi cu

fiica sa, care la o anumită etapă nu mai era respectat de către pârâtă, din care

1

considerente a depus cerere de chemare în judecată împotriva Ecaterinei Hasan

(Lungu) cu privire la obligarea respectării graficului de întrevedere cu copilul minor.

Reclamantul a menționat că prin hotărârea din 23 martie 2017 a Judecătoriei

Chișinău sediul Central, menținută prin decizia din 27 septembrie 2017 a Curții de

Apel Chișinău, Ecaterina Hasan (Lungu) a fost obligată să respecte decizia Direcției

pentru protecția drepturilor copilului sect. Botanica nr. 43/3 din 12 august 2015.

Reclamantul a susținut că din momentul nașterii copilului xxxxx, contribuie cu

toate cele necesare pentru îngrijirea acesteia, exercitându-și drepturile părintești pe

deplin. Iar, în acest sens chiar a și contractat serviciile unei firme de pază, care

însoțește copilul de fiecare dată când xxxxx se deplasează. Deși, nu este cetățean al

Republicii Moldova, a întreprins eforturi semnificative ca să fie în permanență

aproape de fiica sa, iar cu acordul Biroului de Migrație și Azil și-a prelungit permisul

de ședere provizoriu în Republica Moldova (eliberat pe un termen de 5 ani), anume

pentru a avea posibilitatea să fie aproape permanent de copilul minor, să contribuie la

creșterea și dezvoltarea acestuia.

Reclamantul a specificat că de curând a fost informat de către Ecaterina Hasan

(Lungu) că și-a întemeiat o nouă familie și intenționează să părăsească Republica

Moldova și să se stabilească cu traiul într-un alt stat, respectiv este evident că va lua

copilul cu sine, iar acest fapt reprezintă un pericol eminent pentru relațiile dintre el și

fiica acestuia, eventual făcându-le imposibile pe viitor.

Reclamantul a menționat că în circumstanțele descrise drepturile sale părintești

vor fi încălcate de către pârâtă, or, aceasta îl va priva de posibilitatea de a-și petrece

timpul cu fiica sa, de a contribui la creșterea și întreținerea acesteia, în pofida

atașamentului pe care îl manifestă xxxxx față de el, iar transmiterea copilului în grija

tatălui corespunde exclusiv interesului superior al copilului, mai cu seamă ținând cont

de faptul că vârsta copilului permite separarea de mama, or, aflându-se peste hotare nu

se cunoaște din ce surse financiare v-a fi întreținut, unde va locui și cine se va ocupa

de educația lui, în condițiile în care mama va fi obligată să muncească. În schimb el

poate să îi ofere grija necesară în țară fără a fi nevoit să supună copilul stresului de a

trece cu traiul în alt stat.

Reclamantul a solicitat stabilirea domiciliului copilului minor xxxxx, născută la

xxxxxx cu el.

Prin hotărârea din 05 noiembrie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Central,

acțiunea depusă de Wael Sulaiman Almaree, a fost respinsă ca fiind neîntemeiată.

Totodată, a fost anulată măsura de asigurare aplicată prin decizia din 02 octombrie

2018 a Curții de Apel Chișinău referitor la interzicerea fiicei minore xxxxx, născută la

xxxxx, să părăsească Republica Moldova însoțită de mama acesteia Ecaterina Hasan

(Lungu), fără acordul expres al tatălui Wael Sulaiman Almaree.

Prin decizia din 02 aprilie 2019 a Curții de Apel Chișinău, a fost admis apelul

declarat de Wael Sulaiman Almaree, reprezentat de avocatul Pavel Zamfir, a fost

casată hotărârea din 05 noiembrie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul central și fost

emisă o nouă hotărâre prin care a fost admisă acțiunea depusă de Wael Sulaiman

Almaree și a fost stabilit domiciliul copilului minor xxxxx, născută la xxxxx, cu tatăl

Wael Sulaiman Almaree, născut la 01 iulie 1986, domiciliat în mun. Chișinău, str.

Acad. Natalia Gheorghiu 32/2.

La 03 aprilie 2019 Ecaterina Hasan (Lungu), reprezentată de avocatul Constantin

Bria a declarat recurs împotriva deciziei din 02 aprilie 2019 a Curții de Apel Chișinău,

care suplimentar a fost completat prin recursurile din 24 mai 2019 și 13 august 2019,

2

și a solicitat admiterea acestuia, casarea deciziei instanței de apel și menținerea

hotărârii primei instanțe.

În motivarea cererii de recurs, recurenta Ecaterina Hasan (Lungu), reprezentată

de avocatul Constantin Bria a indicat că alegațiile intimatului Wael Sulaiman Almaree

precum că îi creează piedici în comunicarea cu copilul și nu respectă graficul de

întrevederi, sunt neîntemeiate și declarative, cu atât mai mult că vin în contradicție cu

probelor prezentate instanței de apel care le-a ignorat cu desăvârșire.

Recurenta a menționat că intimatul Wael Sulaiman Almaree nu și-a putut vizita

fiica sa minoră doar în cazurile când acest fapt era imposibil, și anume când copilul a

fost bolnav, iar despre acest fapt a fost informat atât ultimul cât și reprezentantul lui,

inclusiv fiind informați și de către educatoare. Confirmarea celor expuse supra se

atestă prin: cererea nr. 44-B/C din 09 noiembrie 2018 și răspunsul Direcției pentru

Protecția Drepturilor Copilului sect. Botanica, mun. Chișinău nr. H-957/18 din

20.11.2018; cererea nr. 50-B/C din 27 noiembrie 2018 și răspunsul Direcției pentru

Protecția Drepturilor Copilului sect. Botanica, mun. Chișinău, cât și discuțiile dintre

ea și intimat/reprezentatului acestuia.

Recurenta a invocat că actele menționate confirmă cu certitudine că intimatul

manipulează cu situația în cauză. Mai mult, deși acesta știa despre faptul că copilul a

fost bolnav și nu a frecventat grădinița, s-a adresat prin intermediul reprezentantului

său Evghenii Smirnov la executorul judecătoresc pentru a constata faptul precum că îi

creează impedimente în comunicarea cu copilul.

Recurenta a specificat că prin decizia Direcției pentru Protecția Drepturilor

Copilului sect. Botanica nr. 43/3 din 12 august 2015 a fost stabilit graficul de

întrevederi al intimatului cu fiica sa, iar pct. 6 al deciziei indicate, prevede expres că,

în caz de îmbolnăvire a copilului, mama este obligată să-l anunțe pe tatăl copilului,

fapt care a și fost realizat.

Recurenta a precizat că careva impedimente din partea sa, ca intimatul să-și

viziteze fiica, să călătorească la odihnă și excursii cu dânsa, precum și să participe în

viața acestuia nu au fost create, or în acest sens a prezentat declarațiile notariale, prin

care se confirmă că și-a manifestat consimțămîntul pentru perioadele: 20 decembrie

2017 – 24 decembrie 2017 și 14 aprilie 2018 – 20 aprilie 2018, la ieșirea/intrarea

din/în Republica Moldova, a fiicei lor cu tatăl Wael Sulaiman Almaree. Deci, poziția

sa în acest sens a rămas neschimbată, or interesul copilului este superior relațiilor

dintre foștii soți.

Recurenta a relevat că, cu toate că intimatul a insistat asupra faptului că are

interes și grijă de sănătatea copilului minor xxxxx, acuzând-o în permanență de faptul

că copilul este bolnav și că nu are grijă corespunzătoare de copil, iar el are o

sumedenie de posibilități în acest sens, etc, acestea alegații sunt contrare răspunsului

nr. 05/2-02 din 10 ianuarie 2019 al Centralul medicilor de familie nr. 2, prin care se

menționează că de sănătatea copilului are grijă mama Ecaterina Hasan și bunica pe

linie maternă Cosinova Eudochia. Tata copilului xxxxx, Wael Sulaiman Almaree, a

fost prezent la Centrul Medicilor de Familie nr. 2 doar de două ori și anume la 13

ianuarie 2015 și 28 februarie 2017 – pentru vaccinarea copilului conform programului

stabilit.

Recurenta a relatat că a reiterat instanței de apel că, în pofida afirmațiilor

intimatului că participă activ și permanent în viața copilului și îl asigură cu toate cele

necesare, ultimul nu execută cu regularitate graficul stabilit, cât și obligațiile

3

părintești, deși careva impedimente nu-i creează acestuia de a-și executa în volumul

deplin obligațiile părintești.

Recurenta a precizat că afirmațiile intimatului precum că nu este cetățean al

Republicii Moldova, însă a întreprins eforturi semnificative ca să fie în permanență

aproape de fiica sa, astfel cu acordul Biroului de Migrație și Azil și-a prelungit

permisul de ședere provizoriu în Republica Moldova, anume pentru a avea

posibilitatea să fie aproape permanent de copil și să contribuie la creșterea și

dezvoltarea acesteia, totodată deține în proprietate casă individuală situată în mun.

Chișinău, str. Acad. Natalia Gheorghiu, 32/2, precum și î-și asumă cheltuielile

necesare pentru creșterea și îngrijirea copilului, or fiind fondator și administrator al

companiei UPC Media își permite să ducă un trai decent și să aibă grijă de fiica sa, nu

au relevanță determinantă cu obiectul acțiunii și cu circumstanțele reale și obiective

ale speței, or intimatul a omis să indice că o perioadă îndelungată se află peste

hotarele Republicii Moldova, iar aceste plecări/deplasări au un caracter permanent și

îndelungat.

Recurenta a subliniat că în cadrul examinării cauzei, intimatul a refuzat să indice

cât timp se află pe teritoriul Republicii Moldova în decursul unui an calendaristic, iar

reieșind din discuțiile purtate, atunci când ultimul nu-și vedea copilul se afla peste

hotarele Republicii Moldova, iar aceste circumstanțe stabilesc că intimatul se află

peste hotarele Republicii Moldova mai mult de jumătate de an.

Recurenta a notat că intimatul nu este cetățean al Republicii Moldova, astfel

există riscul real ca acesta să plece din Republica Moldova și să nu-și mai vadă

niciodată fiica.

Recurenta a evidențiat că după pronunțarea deciziei instanței de apel, intimatul a

luat mai devreme copilul de la grădiniță și nu l-a adus acasă la ea, iar timp de două

zile i-a fost interzis să discute cu propriul copil, să se vadă, astfel, fiindu-i grav

încălcate drepturile sale părintești, cât și drepturile copilului. Pe faptele date a depus

plângere la Poliție și Direcția pentru Protecția Drepturilor Copilului sect. Botanica,

mun. Chișinău.

Recurenta a indicat că instanța de apel a analizat și luate în calcul doar probele

prezentate de către intimat, iar argumentele, probele, actele, prezentate de ea nu au

fost elucidate și luate în considerare la adoptarea deciziei respective, prin ce consideră

că a fost încălcat art. 26 Cod de procedură civilă.

Recurenta a menționat că instanța de apel conchis că, Wael Sulaiman Almaree

participă benevol la întreținerea fiicei sale minore, achitând în beneficiul său pensie de

întreținere pentru copil în mediu câte 20000 de lei lunar, precum și suportă cheltuieli

suplimentare, legate de starea de sănătate a acesteia, însă nu este clar în temeiul căror

probe a ajuns la această concluzie.

Recurenta a învederat că consideră neîntemeiate concluziile instanței de apel

precum că a creat piedici ca intimatul să-și viziteze fiica sa, iar aceste circumstanțe se

probează inclusiv prin actele de constatare a faptelor întocmite de executorul

judecătoresc la 23 noiembrie 2018, 25 noiembrie 2018, 26 noiembrie 2018 și 27

noiembrie 2018, or din cartela medicală prezentată în original în instanța de judecată,

certificatele medicale care confirmă starea de sănătate a copilului, cît și discuțiilor

purtate cu intimatul, confirmă că ultimul a fost informat despre cele menționate și nu a

înaintat care pretenții în acest sens.

Recurenta a notat că situația din noiembrie 2018, cînd intimatul nu și-a văzut

fiica din motive întemeiate, a fost un caz unic, excepțional, deoarece la grădiniță a fost

4

carantină, iar starea de sănătatea a copilului minor era foarte gravă, cu atât mai mult

că la orice acțiuni, intervenții copilul vomita.

Recurenta a punctat că argumentul instanței de apel că la moment tatăl copilului,

în comparație cu ea dispune de condiții necesare și destul de bune pentru educația și

dezvoltarea copilului, nu este bazat pe careva probe suficiente și convingătoare, care

ar demonstra imposibilitatea mamei de a crea și în continuare condiții favorabile și a

asigura un nivel de creștere, dezvoltare, îngrijire și de educație corespunzător

copilului minor xxxxx.

Recurenta a afirmat că după ce și-a întemeiat o nouă familie, locuiește împreună

cu soțul și copiii săi într-un apartament spațios format din 4 odăi, cu suprafața de 156

m2, care dispune de toate condițiile necesare și care este situat în mun. Chișinău, str.

Mihai Eminsescu, 40, ap. 10 (adresa la care intimatul zilnic aduce copilul după

întâlnirea cu el). Respectiv, consideră neîntemeiat argumentul instanței de apel

precum că s-a recăsătorit, a născut al doilea copil și nu are spațiu separat și suficient

pentru fiecare membru a familiei.

Recurenta a subliniat că instanța de apel într-un mod tendențios a conchis că, în

comparație cu ea, intimatul dispune de condiții mai favorabile pentru creșterea,

întreținerea și educația copilului xxxxx și că situația materială a acestuia este net

superioară decât situația sa materială și, cele relatate sunt în interesul copilului la

stabilirea domiciliul minorei cu tatăl Wael Sulaiman Almaree.

Recurenta a indicat că faptul că tatăl copilului poate oferi o viață mai luxoasă, nu

oferă garanție de o stabilitate psihică a copilului odată ce relația afectivă care s-a creat

între mamă și copil pe parcursul anilor nu poate fi înlocuită cu condiții de trai mai

bune din punct de vedere material.

Recurenta a menționat că intimatul are posibilitate de a contribui, inclusiv și

material, la creșterea și educarea copilului fără a afecta climatul afectiv echilibrat al

copilului.

Recurenta a mai relevat că concluzia instanței de apel cu privire la situația

materială a părților (comparativ) este absolut inacceptabilă și eronată, ori este vorba

de echilibrul psihologic al copilului, dar nu de faptul cine din părinți este mai înstărit.

Recurenta a relatat că instanța de apel a apreciat greșit interesul superior al

copilului (a fetiței) și a determinat domiciliul ei cu tatăl său, or copilul a beneficiat de

afecțiune, dragoste și toate condițiile necesare pentru formarea și dezvoltarea

însușirilor intelectuale, morale și fizice.

Recurenta a notat că reclamantul/intimat nu a combătut prin careva probe

precum că este o mamă devotată copilului său; în permanență a fost și este alături de

fiica sa xxxxx și de fiul său nou-născut; în permanență s-a ocupat și se ocupă de

dezvoltarea fizică și intelectuală a fiicei sale; se ocupă de sănătatea fiicei sale, are

grijă totală de familia sa până în prezent, etc. Ce ține de argumentul intimatului că

soțul Ramil Hasan locuiește în Turcia și ea pleacă des în vizită la soțul său, sunt

declarații neprobate, care nu corespund realității, or Ramil Hasan este cetățean al

Azerbaidjanului, diplomat cu rangul de ambasador extraordinar și plenipotențiar și o

perioadă îndelungată se află pe teritoriul Republicii Moldova. Astfel, sunt suficiente

condiții materiale de a întreține familia sa. Totodată, faptul că bunica pe linie maternă

a copilului participă activ în viața cotidiană a acestuia este un avantaj și bucurie atît

pentru copil, cât și pentru bunică.

5

Recurenta a indicat că instanța de apel la adoptarea hotărîrii nu a ținut cont de

faptul că stabilirea copilului minor cu tatăl său orientează spre separarea fraților

minori, ceea ce nu corespunde cu bunele practici internaționale.

Recurenta a conchis că este total neîntemeiată concluzia instanței de apel

precum că, minora se află preponderent în grija bunicii. De fapt, această concluzie

este bazată doar pe de declarațiile intimatului, nefiind stabilite prin careva probe în

cadrul cercetării judecătorești, or înscrisurile anexate la materialele cauzei

demonstrează cu certitudine că, anume mama minorei este acea persoană, care

îngrijește de copil.

Recurenta a invocat că instanța de apel nu s-a expus asupra argumentelor

invocate și nu a dat apreciere probelor prezentate care demonstrează că

intimatul/apelant este cetățean a Mării Britanii, nu deține cetățenia Republicii

Moldova și este administrator a unor companii aflate cu sediu peste hotarele

Republicii Moldova, fapt care îl impune foarte des să călătorească peste hotarele țării

(fapt recunoscut prin declarațiile intimatului în cadrul cercetării judecătorești).

Recurenta a precizat că instanța de apel a omis să aprecieze argumentele sale și

nu a făcut o analiză amplă situației în care, fiind transmisă custodia minorei către

intimat, în grija cui va rămînea copilul în timp cât ultimul va lipsi din țară, or potrivit

art. 60 alin.(2) Codul familiei, părinții au prioritate la educația copiilor față de oricare

alte persoane, cu atît mai mult că în prezent aflîndu-se în concediul de îngrijire a

copilului, are mai mult timp liber pentru a acorda atenție și grijă copiilor săi.

Suplimentar, recurenta a notat că judecătorul Grigore Dașchevici a fost desemnat

să examineze cauza sus menționată cu încălcarea prevederilor pct. 14 din

Regulamentul privind modul de constituire a completelor de judecată și schimbarea

membrilor acestora, aprobat prin hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr.

111/5 din 5 februarie 2013 și dispoziției art. 61 din Legea nr. 514 din 06 iulie 1197

privind organizarea judecătorească.

La 28 iunie 2019 și 16 august 2019, în adresa intimatului a fost expediată copia

recursului declarat de Ecaterina Hasan (Lungu), reprezentată de avocatul Constantin

Bria, cu înștiințarea despre necesitatea depunerii referinței (f.d. 73, 98).

La 26 iulie 2019 și 30 august 2019 Wael Sulaiman Almaree, reprezentat de

avocatul Tatiana Catană a depus referință la recursul declarat de Ecaterina Hasan

(Lungu), reprezentată de avocatul Constantin Bria, prin care a solicitat respingerea

acestuia și menținerea deciziei instanței de apel.

Prin încheierea din 28 august 2019 a Curții Supreme de Justiție, recursul declarat

de Ecaterina Hasan (Lungu), reprezentată de avocatul Constantin Bria împotriva

deciziei din 02 aprilie 2019 a Curții de Apel Chișinău, a fost considerat admisibil.

În conformitate cu art. 441 Codul de procedură civilă, în cazul în care recursul

este considerat admisibil, un complet din 5 judecători examinează fondul recursului.

În conformitate cu art. 442 alin. (1) Cod de procedură civilă, judecând recursul

declarat împotriva deciziei date în apel, instanța verifică, în limitele invocate în recurs

și în baza referinței depuse de către intimat, legalitatea hotărârii atacate, fără a

administra noi dovezi.

În conformitate cu art. 444 Cod de procedură civilă, recursul se examinează fără

înștiințarea participanților la proces. Completul din 5 judecători decide asupra

oportunității invitării tuturor participanților sau a reprezentanților acestora pentru a se

pronunța cu privire la problemele de legalitate invocate în cererea de recurs.

6

Verificând decizia contestată în raport cu criticile formulate, în limitele

controlului de legalitate și temeiurilor de drept invocate, Colegiul civil, comercial și

de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul

declarat de Ecaterina Hasan (Lungu), reprezentată de avocatul Constantin Bria este

întemeiat și urmează a fi admis, cu dispunerea casării deciziei din 02 aprilie 2019 a

Curții de Apel Chișinău și trimiterea cauzei spre rejudecare în aceeași instanță, în alt

complet de judecători, pentru motivele ce succed.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. c) din Codul de procedură civilă, instanța,

după ce judecă recursul, este în drept să admită recursul, să caseze integral decizia

instanței de apel și să trimită pricina spre rejudecare în instanța de apel în toate

cazurile în care eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanța de recurs.

Instanța de judecată notează că, prin prisma art. 432 alin. (5) din Codul de

procedură civilă, are obligația pozitivă, instituită de legislator, de a controla din oficiu

decizia contestată din punct de vedere al respectării normelor de drept procedural.

Astfel, conform art. 432 alin. (3) din legea citată, se consideră că normele de

drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care pricina a fost

judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la judecarea ei.

Această situație poate apărea atunci când, la examinarea cauzei, instanța de

judecată a încălcat prevederile 61 din Legea privind organizarea judecătorească nr.

514 din 06 iulie 1995, adică la examinarea cauzei a participat un judecător care nu

avea dreptul să participe la judecarea ei.

În conformitate cu art. 61 din Legea privind organizarea judecătorească nr. 514

din 06 iulie 1995, activitatea de judecare a cauzelor se desfășoară cu respectarea

principiului distribuirii aleatorii a dosarelor prin intermediul Programului integrat de

gestionare a dosarelor. În cazul în care judecătorul căruia i-a fost repartizată cauza

este în imposibilitate de a continua judecarea acesteia, persoana responsabilă, în

temeiul unei încheieri motivate a președintelui instanței judecătorești, prin intermediul

Programului integrat de gestionare a dosarelor, asigură redistribuirea aleatorie a

dosarului altui judecător. Fișa cu datele privind distribuirea aleatorie a dosarelor se

anexează în mod obligatoriu la fiecare dosar.

Constituirea completelor de judecată și desemnarea președinților acestora se fac

la începutul anului prin dispoziția președintelui instanței. Schimbarea membrilor

completului se face în cazuri excepționale, în baza unei încheieri motivate a

președintelui instanței judecătorești și potrivit criteriilor obiective stabilite de

regulamentul aprobat de Consiliul Superior al Magistraturii. Încheierea motivată

privind schimbarea membrilor completului se anexează la materialele dosarului.

Cauzele repartizate unui complet de judecată nu pot fi trecute altui complet decât

în condițiile prevăzute de lege.

De asemenea, articolul 6 parag. 1 din Convenția Europeană a Drepturilor

Omului, impune ca un tribunal care intră în sfera sa de aplicare să fie independent și

imparțial. De regulă, imparțialitatea se definește prin lipsa oricăror preferințe sau

atitudini părtinitoare și poate fi analizată în diverse moduri. Conform jurisprudenței

constante a Curții, existența imparțialității în sensul art. 6 parag. 1 trebuie să se

stabilească în funcție de: (I) un test subiectiv, în cadrul căruia trebuie să se țină seama

de convingerile personale și comportamentul unui anumit judecător într-o anumită

cauză; și (II) un test obiectiv, în cadrul căruia se stabilește dacă instanța în sine și,

printre alte aspecte, componența acesteia, au oferit garanții suficiente pentru

excluderea oricărui dubiu legitim în legătură cu imparțialitatea acesteia (a se vedea,

7

inter alia, Fey v. Austria, 24 februarie 1993, parag. 28 și 30, Wettstein v. Elveția, 21

decembrie 2000, parag. 42, Volkov v. Ucraina, 9 ianuarie 2013, parag. 104).

Cu toate acestea, în unele cauze, în care poate fi dificilă obținerea unor probe

care să infirme prezumția de imparțialitate subiectivă a judecătorului, cerința privind

imparțialitatea obiectivă oferă o garanție suplimentară importantă (a se vedea Pullar v.

Regatul Unit, 10 iunie 1996, parag. 32).

Așadar, verificând criteriile de evaluare a imparțialității instanței de judecată

care a examinat prezenta cauză, totodată ținând cont de argumentele expuse în cererea

de recurs, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții

Supreme de Justiție constată că instanța de apel a judecat prezenta cauza cu încălcarea

prevederilor articolului 432 alin. (3) lit. a) din Codul de procedură civilă, ceea ce

contravine, în mod flagrant, articolului 26 alin. (3) din Codul de procedură civilă,

implicit și dreptului la un proces echitabil, garantat de articolul 6 parag. 1 din

Convenție Europeană a Drepturilor Omului.

La caz, instanța de recurs menționează că, materialele dosarului atestă faptul că,

la 13 iunie 2018 Wael Sulaiman Almaree, reprezentat de avocatul Pavel Zamfir a

depus cerere de chemare în judecată împotriva Ecaterinei Hasan (Lungu), intervenient

accesoriu Direcția pentru Protecția Drepturilor Copilului sect. Botanica, mun.

Chișinău cu privire la stabilirea domiciliului copilului minor (f.d. 6-10).

Prin hotărârea din 05 noiembrie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Central,

acțiunea depusă de Wael Sulaiman Almaree, a fost respinsă ca fiind neîntemeiată.

Totodată, a fost anulată măsura de asigurare aplicată prin decizia din 02 octombrie

2018 a Curții de Apel Chișinău referitor la interzicerea fiicei minore xxxxx, născută la

xxxxx, să părăsească Republica Moldova însoțită de mama acesteia Ecaterina Hasan

(Lungu), fără acordul expres al tatălui Wael Sulaiman Almaree.

Nefiind de acord cu hotărârea menționată, la 05 noiembrie 2018 Wael Sulaiman

Almaree, reprezentat de avocatul Pavel Zamfir a contestat-o cu apel.

Conform fișei de repartizare a dosarului, la 07 decembrie 2018, cauza a fost

repartizată prin intermediul Programului integrat de gestionare a dosarelor,

judecătorului Virgiliu Buhnaci (f.d. 122).

Prin dispoziția nr. 1 din 02 ianuarie 2018 a președintelui Curții de Apel Chișinău,

au fost constituite complete de judecată în cadrul Colegiului civil și de contencios

administrativ al Curții de Apel Chișinău pentru anul 2018, astfel că completul nr. 6 a

fost format din următorii magistrați: Guzun Maria (președinte), Liuba Pruteanu și

Virgiliu Buhnaci (judecători) (f.d. 123).

Prin încheierea din 28 decembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău, a fost acceptat

spre examinare apelul declarat de Wael Sulaiman Almaree, reprezentat de avocatul

Pavel Zamfir împotriva hotărârii din 05 noiembrie 2018 a Judecătoriei Chișinău,

sediul Central și a fost stabilit ședința de examinare a apelului pentru 26 februarie

2019, ora 1100 (f.d. 176, vol. I).

Conform încheierii din 26 februarie 2019 a Președintelui Curții de Apel

Chișinău, a fost dispusă examinarea prezentei cauze civile în ordine de apel, numită

pentru data de 26 februarie 2019 în următoarea componență: Guzun Maria

(președinte), Virgilu Buhnaci și Grigore Dașchevici (judecători), din motiv că

judecătorul Liuba Pruteanu se află în concediu neplătit pentru perioada 25 februarie

2019 – 07 martie 2019 (f.d. 201, vol. I).

Conform procesului-verbal din 26 februarie 2019, examinarea cauzei a fost

amânată pentru data de 05 martie 2019, ora 1000 (f.d. 218-219, vol. I).

8

Prin încheierea din 05 martie 2019 a Președintelui Curții de Apel Chișinău, a fost

dispusă examinarea cauzei civile în ordine de apel nr. 2a-4381/19, fixată pentru data

de 05 martie 2019, în completul de judecată format din: Guzun Maria (președinte),

Virgilu Buhnaci și Grigore Dașchevici (judecători), din motiv că judecătorul Liuba

Pruteanu se află în concediu neplătit pentru perioada 25 februarie 2019 – 07 martie

2019 (f.d. 201, vol. I).

Conform procesului-verbal din 05 martie 2019, examinarea cauzei a fost

amânată pentru data de 02 aprilie 2019, ora 0930 (f.d. 218-219, vol. I).

La 02 aprilie 2019, instanța de apel a examinat în fond cauza civilă la cererea de

chemare în judecată depusă de Wael Sulaiman Almaree împotriva Ecaterinei Hasan

(Lungu), intervenient accesoriu Direcția pentru Protecția Drepturilor Copilului sect.

Botanica, mun. Chișinău cu privire la stabilirea domiciliului copilului minor, și a

pronunțat decizia din 02 aprilie 2019, în următoarea componență Guzun Maria

(președinte), Virgilu Buhnaci și Grigore Dașchevici (judecători).

Instanța de recurs învederează că, în lumina celor prezentate, există fapte

pertinente și obiective care generează îndoieli justificate în ceea ce privește

admisibilitatea participării judecătorului Curții de Apel Chișinău, Grigore Dașchevici

la examinarea prezentei cauze, or după cum rezultă din încheierile din 26 februarie și

05 martie 2019 a Președintelui Curții de Apel Chișinău, la 02 ianuarie 2019 au fost

constituite completate de judecată în cadrul Colegiului civil și de contencios

administrativ al Curții de Apel Chișinău pentru anul 2019, astfel că completul nr. 3 a

fost format din următorii magistrați, Guzun Maria (președinte), Liuba Pruteanu și

Virgiliu Buhnaci (judecători) (f.d. 1, vol. II)

Din această perspectivă, rezultă că participarea judecătorului Curții de Apel

Chișinău, Grigore Dașchevici era inadmisibilă la examinarea cauzei în ordine de apel,

or la data examinării în fond a prezentei cauzei judecătorul Liuba Pruteanu nu se mai

afla în concediul anual neplătit, iar circumstanța în cauză atestă că la examinarea

cauzei a participat un judecător care nu avea dreptul să participe la judecarea ei.

Mai mult ca atât, imposibilitatea participării judecătorului Curții de Apel

Chișinău, Grigore Dașchevici la examinarea prezentei cauze în ordine de apel se

confirmă și prin faptul că la materialele cauzei lipsește încheierea Președintelui Curții

de Apel Chișinău cu privire la necesitatea schimbării membrilor completului de

judecată nr. 3, care a fost investit să examineze prezenta cauză.

În această conjunctură, Colegiul lărgit va reține ca fiind întemeiate alegațiile

recurentei Ecaterina Hasan (Lungu), reprezentată de avocatul Constantin Bria că la

examinarea cauzei a participat un judecător care nu avea dreptul să participe la

judecarea ei.

Pe cale de consecință, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră că instanța de apel în contradicție cu

normele de drept procedural a purces la examinarea acestuia în fond.

Pe baza celor prezentate, dar și având în vedere că normele de drept procedural

au un caracter absolut și imperativ pentru instanțele de judecată, iar încălcarea

acestora atrage după sine casarea deciziei, instanța de recurs nu va analiza

argumentele invocate în cererea de recurs, care vizează fondul cauzei. Această

împrejurare, în sine, reprezintă o garanție împotriva unei eventuale prejudicieri a

imparțialității și independenței instanței, care urmează să judece cauza în ordine de

apel.

9

În situația prezentelor omisiuni de procedură, când instanța este în imposibilitate

să le corecteze la examinarea cauzei în ordine de recurs, Colegiul civil, comercial și

de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție concluzionează asupra

remiterii cauzei spre rejudecare în instanța de apel, în alt complet de judecată, care

urmează să examineze fondul cauzei asigurând principiul fundamental al

imparțialității tribunalului garantat pe terenul art. 6 paragraf 1 din Convenția

Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale.

La rejudecarea pricinii, instanța de apel urmează să țină cont de cele menționate

și reexaminând pricina să emită o hotărâre legală și întemeiată, respectând dreptul

părților la un proces echitabil.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. c) Cod de procedură civilă, Colegiul civil,

comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție

d e c i d e:

Se admite recursul declarat de Ecaterina Hasan (Lungu), reprezentată de

avocatul Constantin Bria.

Se casează integral decizia din 02 aprilie 2019 a Curții de Apel Chișinău, în

cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Wael Sulaiman Almaree

împotriva Ecaterinei Hasan (Lungu), intervenient accesoriu Direcția pentru Protecția

Drepturilor Copilului sect. Botanica, mun. Chișinău cu privire la stabilirea

domiciliului copilului minor, cu trimiterea cauzei la rejudecare la Curtea de Apel

Chișinău, în alt complet de judecată.

Decizia nu se supune niciunei căi de atac.

Președintele ședinței,

judecătorul Ion Druță

judecătorii Tatiana Vieru

Sveatoslav Moldovan

Dumitru Mardari

Nina Vascan

10