ÎNAPOI LA REZULTATE Curtea Supremă de Justiție

Sursă originală

CSJ 14.08.2019

2ra-1172/19 — incasarea compensatiei si repararea prejudiciului moral

HOTĂRÂRE

14.08.2019

Pe scurt

Instanță: Curtea Supremă de Justiție
Obiect: incasarea compensatiei si repararea prejudiciului moral
Temei legal: aplicarea eronata a legii

RĂSFOIEȘTE: Curtea Supremă de Justiție · 2019
DESCARCĂ: PDF · DOCX 🔒 Pro

Citează această cauză

2ra-1172/19 — incasarea compensatiei si repararea prejudiciului moral (Curtea Supremă de Justiție, 2019)

Dosarul nr. 2ra-1172/19

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani (judecător O. Parfeni)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (judecători V. Sîrbu, V. Mihaila și A. Minciuna)

D E C I Z I E

14 august 2019 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Nina Vascan

judecătorii Nadejda Toma

Anatolie Țurcan

Elena Cobzac

Victor Boico

examinând recursul declarat de Mihai Balan, reprezentat de avocatul Iurie

Mihalache,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Mihai Balan,

reprezentat de avocatul Iurie Mihalache, împotriva Reprezentanței din Moldova a

PJSC „Aeroflot-Russian Airlines“ cu privire la încasarea compensației, repararea

prejudiciului moral și încasarea cheltuielilor de judecată,

împotriva deciziei din 05 decembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău, prin

care a fost respins apelul declarat de Mihai Balan, reprezentat de avocatul Iurie

Mihalache, și menținută hotărârea din 04 decembrie 2017 a Judecătoriei Chișinău,

sediul Buiucani,

c o n s t a t ă:

La 03 mai 2017, Mihai Balan, reprezentat de avocatul Iurie Mihalache, a

depus cerere de chemare în judecată împotriva Reprezentanței din Moldova a PJSC

„Aeroflot-Russian Airlines“ cu privire la încasarea compensației în sumă de 600

euro, repararea prejudiciului moral în sumă de 1 000 euro și încasarea cheltuielilor

de asistență juridică în sumă de 5 000 lei (f.d. 4-5, vol. I).

În motivarea acțiunii, reclamantul Mihai Balan, reprezentat de avocatul Iurie

Mihalache, a relatat că la 24 august 2016, a încheiat un contract de transport cu

compania aeriană „Aeroflot“, cumpărând un bilet de călătorie cu itinerarul

Chișinău-Moscova-Tokyo, în scopul participării la un program de instruire în

Japonia.

Astfel, reclamantul a susținut că la 18 septembrie 2016, ora 11.30, de pe

Aeroportul Internațional Chișinău, compania aeriană „Aeroflot“ urma să efectueze

cursa Chișinău-Moscova-Tokyo sub nr. SU-1847.

Reclamantul a indicat că s-a prezentat la aeroport fără întârziere, dar cu 20

de minute înainte de începerea procedurii de înregistrare, a fost anunțat că, cursa

Chișinău-Moscova-Tokyo nu va fi efectuată.

Reclamantul a specificat că reprezentanții companiei aeriene „Aeroflot“ s-au

limitat la explicația că, cursa a fost anulată din motive tehnice, fără a oferi soluții

de alternativă.

Mai mult, reclamantul a declarat că la numărul de telefon local al companiei

aeriene „Aeroflot“ nimeni nu răspundea la apelurile pasagerilor.

Reclamantul a afirmat că după mai multe ore de așteptare și incertitudine în

incinta Aeroportului Internațional Chișinău, a fost anunțat că poate ajunge la

Moscova prin intermediul unei alte curse aeriene Chișinău-Moscova, cu decolarea

la 19 septembrie 2016, ora 01.10, adică la un interval de 14 ore și 20 de minute de

la cursa inițial planificată.

Reclamantul a notat că în rezultat, a ratat următorul segment de călătorie

indicat în biletul de călătorie procurat, și anume cursa Moscova-Tokyo, stabilită

pentru data de 18 septembrie 2016, ora 19.00.

Reclamamtul a punctat că a așteptat o perioadă îndelungată pentru a fi

transferat la următoarea cursă Moscova-Tokyo, care a fost efectuată la data de

19 septembrie 2016, ora 19.00.

Reclamantul a relevat că la 09 februarie 2017, a depus o reclamație pe

pagina web oficială a companiei aeriene „Aeroflot“, iar la 22 februarie 2017, i-a

fost comunicat refuzul de achitare a compensației bănești.

Reclamantul a subliniat că pentru deplasarea pe traseul Chișinău-Moscova-

Tokyo a fost procurat un singur bilet de călătorie, iar transportatorul aerian

„Aeroflot“ și-a asumat obligația de a efectua întreg segmentul de transport.

În continuare, reclamantul a invocat că în conformitate cu pct. 11 din

Regulamentul privind compensarea și asistența pasagerilor în eventualitatea

refuzului la îmbarcare și anulării sau întârzierii prelungite a zborurilor, aprobat prin

Hotărârea Guvernului nr. 836 din 08 noiembrie 2012, în cazul în care pasagerilor li

se refuză îmbarcarea împotriva voinței lor, operatorul aerian le acordă imediat

despăgubiri în conformitate cu capitolul V și le oferă asistență în conformitate cu

capitolele VI și VII din prezentul Regulament.

Reclamantul a mai menționat că, conform pct. 2 lit. a) din Regulamentul

privind compensarea și asistența pasagerilor în eventualitatea refuzului la

îmbarcare și anulării sau întârzierii prelungite a zborurilor, aprobat prin Hotărârea

Guvernului nr. 836 din 08 noiembrie 2012, prezentul Regulament se aplică

pasagerilor care pleacă de pe un aeroport situat pe teritoriul Republicii Moldova.

Reclamantul a specificat că, compania aeriană „Aeroflot“ a neglijat

obligațiile de deservire a pasagerilor cărora li s-a refuzat îmbarcarea, prevăzute la

pct. 25-26 din Regulamentul privind compensarea și asistența pasagerilor în

eventualitatea refuzului la îmbarcare și anulării sau întârzierii prelungite a

zborurilor, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 836 din 08 noiembrie 2012.

Reclamantul a reliefat că distanța între Chișinău și Tokyo constituie

aproximativ 8 500 km, iar potrivit pct. 18 lit. c) din Regulamentul privind

compensarea și asistența pasagerilor în eventualitatea refuzului la îmbarcare și

anulării sau întârzierii prelungite a zborurilor, aprobat prin Hotărârea Guvernului

nr. 836 din 08 noiembrie 2012, când se face trimitere la prezentul capitol, pasagerii

primesc o compensație în valoare de 600 euro pentru toate zborurile de 3 500 km

sau mai mult.

Reclamantul a accentuat că această compensație se achită pasagerilor cu titlu

de despăgubire, suplimentar la suma prejudiciilor materiale și morale suportate.

Reclamantul a susținut că pe lângă statutul de pasager, beneficiază și de

statutul de consumator, în acord cu prevederile art. 1 din Legea nr. 105 din

13 martie 2003 privind protecția consumatorilor.

Reclamantul a indicat că având în vedere anularea cursei aeriene Chișinău-

Moscova-Tokyo, are dreptul la remedierea gratuită a deficiențelor într-un termen

de cel mult 14 zile calendaristice de la data înaintării reclamației, în conformitate

cu art. 13 alin. (1) din Legea nr. 105 din 13 martie 2003 privind protecția

consumatorilor.

În continuare, cu referire la pretenția privind repararea prejudiciului moral în

sumă de 1 000 euro, reclamantul a invocat suferințe psihologice și incomodități

profunde, generate de anularea zborului Chișinău-Moscova, așteptarea timp de 14

de ore și 20 de minute în incinta Aeroportului Internațional Chișinău, ratarea

zborului Moscova-Tokyo, așteptarea timp de 24 de ore în incinta Aeroportului

Sheremetyevo, lipsa unui loc corespunzător pentru odihnă, ratarea participării la

deshiderea festivă a programului de instruire din Japonia, ratarea semnării

contractelor de colaborare în domeniul agricol cu directorii întreprinderilor invitați

la deshiderea acestui program de instruire, atitudinea indiferentă a companiei

aeriene „Aeroflot“ și lipsa posibilităților de comunicare cu familia din Republica

Moldova.

Prin hotărârea din 04 decembrie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Buiucani, a fost respinsă ca neîntemeiată cererea de chemare în judecată înaintată

de Mihai Balan împotriva Reprezentanței din Moldova a PJSC „Aeroflot-Russian

Airlines“ cu privire la compensarea sumei, repararea prejudiciului moral și

încasarea cheltuielilor de judecată (f.d. 90-96, vol. I).

La 11 decembrie 2017, Mihai Balan, reprezentat de avocatul Iurie

Mihalache, a declarat apel împotriva hotărârii din 04 decembrie 2017 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani (f.d. 89, vol. I).

Prin decizia din 27 martie 2018 a Curții de Apel Chișinău, a fost respins

apelul declarat de Mihai Balan, reprezentat de avocatul Iurie Mihalache, și

menținută hotărârea din 04 decembrie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Buiucani (f.d. 147-156, vol. I).

La 13 iunie 2018, Mihai Balan, reprezentat de avocatul Iurie Mihalache, a

declarat recurs împotriva deciziei din 27 martie 2018 a Curții de Apel Chișinău

(f.d. 159-161, vol. I).

Prin decizia din 10 octombrie 2018 a Curții Supreme de Justiție, a fost admis

recursul declarat de Mihai Balan, reprezentat de avocatul Iurie Mihalache, casată

decizia din 27 martie 2018 a Curții de Apel Chișinău și trimisă cauza spre

rejudecare la Curtea de Apel Chișinău, în alt complet de judecată (f.d. 192-198,

vol. I).

Prin decizia din 05 decembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău, a fost respins

apelul declarat de Mihai Balan, reprezentat de avocatul Iurie Mihalache, și

menținută hotărârea din 04 decembrie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Buiucani (f.d. 237-244, vol. I).

La 20 februarie 2019, Mihai Balan, reprezentat de avocatul Iurie Mihalache,

a declarat, prin intermediul oficiului poștal, recurs împotriva deciziei din

05 decembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău, solicitând casarea acesteia și a

hotărârii din 04 decembrie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani, precum

și pronunțarea unei noi hotărâri, prin care să fie admisă integral cererea de chemare

în judecată depusă de Mihai Balan, reprezentat de avocatul Iurie Mihalache, și

restituirea taxei de stat achitate în apel (f.d. 2-3; 4, vol. II).

În motivarea recursului, recurentul Mihai Balan, reprezentat de avocatul

Iurie Mihalache, a susținut că principalul argument pe care s-a bazat instanța de

apel la constatarea netemeiniciei pretenției privind încasarea compensației în sumă

de 600 euro, este acela că în conformitate cu pct. 14 din Regulamentul privind

compensarea și asistența pasagerilor în eventualitatea refuzului la îmbarcare și

anulării sau întârzierii prelungite a zborurilor, aprobat prin Hotărârea Guvernului

nr. 836 din 08 noiembrie 2012, operatorul aerian nu este obligat să plătească

compensații în conformitate cu capitolul V din prezentul Regulament, în cazul în

care poate face dovada că anularea este cauzată de împrejurări excepționale care nu

au putut fi evitate în pofida adoptării tuturor măsurilor posibile.

În context, recurentul a declarat că în speță, nu a existat nicio atare

împrejurare excepțională sau eveniment de forță majoră, care ar fi exonerat

operatorul aerian „Aeroflot“ de răspundere în baza capitolului V din Regulamentul

privind compensarea și asistența pasagerilor în eventualitatea refuzului la

îmbarcare și anulării sau întârzierii prelungite a zborurilor, aprobat prin Hotărârea

Guvernului nr. 836 din 08 noiembrie 2012.

Recurentul a făcut trimitere la jurisprudența constantă a Curții de Justiție a

Uniunii Europene, în care se menționează că doar anumite probleme tehnice care

rezultă din vicii ascunse de fabricație și care afectează securitatea zborurilor, sau

din acte de sabotaj și terorism, pot scuti operatorii de obligația de despăgubire, pe

când problemele care apar în timpul întreținerii aeronavei, fiind depistate în timpul

unei întrețineri de rutină, nu se încadrează în definiția de „circumstanțe

extraordinare“.

În continuare, recurentul a relevat că instanța de apel a pus la baza deciziei

sale un scris prin care operatorul aerian „Aeroflot“ justifică defecțiunea tehnică,

însă acesta a fost emis într-o limbă străină și este însoțit de terminologie cu

caracter tehnic, care este indescifrabilă pentru persoane ce nu dețin pregătire

specială în sfera tehnicii de zbor.

Mai mult, recurentul a evidențiat că înscrisul respectiv a fost emis unilateral

de către operatorul aerian „Aeroflot“, nefiind expertizat de către un terț imparțial,

și nu există certitudinea că acest înscris este unul autentic.

La 19 iunie 2019, intimata Reprezentanța din Moldova a PJSC „Aeroflot-

Russian Airlines“ a depus referință la recursul declarat de Mihai Balan, reprezentat

de avocatul Iurie Mihalache, solicitând respingerea acestuia (f.d. 8-10, vol. II).

În conformitate cu art. 434 alin. (1) din Codul de procedură civilă, recursul

se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei

integrale, dacă legea nu prevede altfel.

După cum rezultă din materialele cauzei, în fișa de însoțire nr. 13406 este

indicat că la 18 decembrie 2018, Curtea de Apel Chișinău a expediat copia deciziei

integrale din 05 decembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău în adresa lui Mihai

Balan (f.d. 245, vol. I).

Însă, la materialele cauzei nu este anexat avizul de primire de către Mihai

Balan a copiei deciziei integrale din 05 decembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău.

Astfel, Colegiul consideră că recurentul Mihai Balan, reprezentat de

avocatul Iurie Mihalache, care a declarat recursul la 20 februarie 2019, s-a

conformat prevederilor legale, încadrându-se în termenul de declarare a recursului

prevăzut la art. 434 alin. (1) din Codul de procedură civilă.

Verificând decizia din 05 decembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău în

limitele controlului de legalitate, în raport cu criticele invocate, Colegiul civil,

comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție

constată că se impune admiterea recursului declarat de Mihai Balan, reprezentat de

avocatul Iurie Mihalache, casarea deciziei din 05 decembrie 2018 a Curții de Apel

Chișinău și a hotărârii din 04 decembrie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Buiucani, precum și pronunțarea unei noi hotărâri, de admitere parțială a cererii de

chemare în judecată depusă de Mihai Balan, reprezentat de avocatul Iurie

Mihalache, împotriva Reprezentanței din Moldova a PJSC „Aeroflot-Russian

Airlines“ cu privire la încasarea compensației, repararea prejudiciului moral și

încasarea cheltuielilor de judecată, de încasare în beneficiul lui Mihai Balan, din

contul Reprezentanței din Moldova a PJSC „Aeroflot-Russian Airlines“, cu titlu de

compensație a sumei de 600 euro, convertiți în lei moldovenești la data executării

hotărârii judecătorești, a sumei de 5 000 lei cu titlu de reparare a prejudiciului

moral și a sumei de 348, 65 lei cu titlu de taxă de stat, iar în rest, de respingere ca

neîntemeiate a pretențiilor înaintate Mihai Balan, reprezentat de avocatul Iurie

Mihalache, împotriva Reprezentanței din Moldova a PJSC „Aeroflot-Russian

Airlines“ cu privire la repararea prejudiciului moral și încasarea cheltuielilor de

asistență juridică, pentru motivele ce se succed.

Conform art. 442 alin. (1) din Codul de procedură civilă, judecând recursul

declarat împotriva deciziei date în apel, instanța verifică, în limitele invocate în

recurs și în baza referinței depuse de către intimat, legalitatea hotărârii atacate, fără

a administra noi dovezi.

În conformitate cu art. 444 din Codul de procedură civilă, recursul se

examinează fără înștiințarea participanților la proces.

Art. 445 alin. (1) lit. b) din Codul de procedură civilă stipulează că instanța,

după ce judecă recursul, este în drept să admită recursul și să caseze integral sau

parțial decizia instanței de apel și hotărârea primei instanțe, pronunțând o nouă

hotărâre.

Colegiul reține că la 23 august 2016, compania Kokusai Service Agency din

Japonia a cumpărat de la PJSC „Aeroflot-Russian Airlines“ biletul electronic cu nr.

5552232570214 pentru cursa Chișinău-Moscova-Tokyo, în calitate de pasager

fiind indicat Mihai Balan (f.d. 9, vol. I).

La fel, Colegiul notează că aeronava operatorului aerian PJSC „Aeroflot-

Russian Airlines“ urma să decoleze din Chișinău la 18 septembrie 2016, ora 11.30,

și să aterizeze la Moscova la 18 septembrie 2016, ora 14.25, de unde urma să

decoleze spre Tokyo la aceeași dată, ora 19.00.

Însă, deși operatorul aerian PJSC „Aeroflot-Russian Airlines“ și-a executat

obligația de transportare a lui Mihai Balan în cadrul cursei Chișinău-Moscova-

Tokyo, transportarea a fost efectuată cu o întârziere semnificativă, fapt recunoscut

de către PJSC „Aeroflot-Russian Airlines“ (f.d. 12, vol. I).

Astfel, în cazul zborului Chișinău-Moscova preconizat pentru data de

18 septembrie 2016, ora 11.30, decolarea a avut loc abia la data de

19 septembrie 2016, ora 01.10, din care motiv pasagerul Mihai Balan nu a putut

beneficia de ruta Moscova-Tokyo preconizată pentru data de 18 septembrie 2016,

ora 19.00, fiind transferat pentru următoarea cursă spre Tokyo, cea din

19 septembrie 2016, ora 19.00.

După cum rezultă din informația prezentată de către Mihai Balan,

veridicitatea căreia nu a fost contestată de Reprezentanța din Moldova a PJSC

„Aeroflot-Russian Airlines“, distanța aeriană între Chișinău și Tokyo, măsurată

conform rutei ortodromice, este de 8 530 km (f.d. 13, vol. I).

În conformitate cu pct. 2 din Regulamentul privind compensarea și asistența

pasagerilor în eventualitatea refuzului la îmbarcare și anulării sau întârzierii

prelungite a zborurilor, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 836 din

08 noiembrie 2012, acest Regulament se aplică: a) pasagerilor care pleacă de pe un

aeroport situat pe teritoriul Republicii Moldova; b) pasagerilor care pleacă de pe un

aeroport situat într-o țară terță către un aeroport situat pe teritoriul Republicii

Moldova, exceptând cazurile în care aceștia au primit indemnizații sau compensații

și au beneficiat de asistență în țara terță respectivă, în cazul în care operatorul

aerian al zborului respectiv este un operator aerian din Republica Moldova.

Pct. 16 lit. c) din Regulamentul privind compensarea și asistența pasagerilor

în eventualitatea refuzului la îmbarcare și anulării sau întârzierii prelungite a

zborurilor, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 836 din 08 noiembrie 2012,

stipulează că în oricare din cazurile în care un operator aerian anticipează o

posibilă întârziere a unui zbor peste ora de plecare prevăzută, timp de patru ore sau

mai mult, în cazul tuturor zborurilor care nu se încadrează la literele a) sau b),

pasagerilor li se oferă de către operatorul aerian asistența specificată la litera a)

punctul 25 și punctul 26 din prezentul Regulament.

Aici, Colegiul observă că zborurile care nu se încadrează la literele a) sau b)

din norma citată se referă la zborurile de 3 500 km sau mai mult.

Conform pct. 17 din Regulamentul privind compensarea și asistența

pasagerilor în eventualitatea refuzului la îmbarcare și anulării sau întârzierii

prelungite a zborurilor, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 836 din

08 noiembrie 2012, în orice caz, asistența se oferă în limitele de timp stabilite în

cele de mai sus corespunzător fiecărei distanțe de zbor, iar pasagerii trebuie să

primească o compensație în conformitate cu prevederile capitolului V din acest

Regulament.

Astfel, în contradicție cu poziția Reprezentanței din Moldova a PJSC

„Aeroflot-Russian Airlines“, din prevederile pct. 17 din Regulamentul privind

compensarea și asistența pasagerilor în eventualitatea refuzului la îmbarcare și

anulării sau întârzierii prelungite a zborurilor, aprobat prin Hotărârea Guvernului

nr. 836 din 08 noiembrie 2012, rezultă cu certitudine că compensația prevăzută la

capitolul V din Regulamentul respectiv se acordă independent și indiferent de

asistența primită din partea operatorului aerian.

În speță, operatorul aerian PJSC „Aeroflot-Russian Airlines“ a invocat că

motivul amânării îndelungate a zborului din data de 18 septembrie 2016 a fost de

ordin operațional, fiind necesară remedierea sistemului de frânare a aeronavei, ceea

ce în viziunea acestui operator aerian se califică drept situație de urgență și îl

exonerează de răspundere în baza capitolului V din Regulamentul privind

compensarea și asistența pasagerilor în eventualitatea refuzului la îmbarcare și

anulării sau întârzierii prelungite a zborurilor, aprobat prin Hotărârea Guvernului

nr. 836 din 08 noiembrie 2012.

În această privință, instanțele ierarhic inferioare incorect au ajuns la

concluzia că Reprezentanța din Moldova a PJSC „Aeroflot-Russian Airlines“ nu

urmează să-i achite lui Mihai Balan compensația în conformitate cu prevederile

capitolului V din Regulamentul privind compensarea și asistența pasagerilor în

eventualitatea refuzului la îmbarcare și anulării sau întârzierii prelungite a

zborurilor, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 836 din 08 noiembrie 2012.

Or, potrivit art. 988 alin. (1) din Codul civil în redacția în vigoare la data

relevantă speței, cărăușul este ținut să repare prejudiciul cauzat pasagerului, cu

excepția cazului când acest prejudiciu este rezultatul unei forțe majore, al stării de

sănătate a pasagerului sau al faptei acestuia. Cărăușul este ținut să repare

prejudiciul și în cazul în care acesta se datorează stării sale de sănătate, a prepușilor

săi sau a stării ori funcționării vehiculului.

Art. 988 alin. (4) din Codul civil în redacția în vigoare la data relevantă

speței prevede că limitările în mărimea despăgubirilor în transportul public de

persoane trebuie aprobate de Guvern.

Așadar, după cum rezultă din normele cu caracter general care

reglementează despăgubirile în transportul public de persoane, cărăușul este ținut

să repare prejudiciul și în cazul în care acesta se datorează stării ori funcționării

vehiculului, fiind exceptat de la obligația de reparare a prejudiciului doar când

acesta este rezultatul unei forțe majore, al stării de sănătate a pasagerului sau al

faptei acestuia.

Conform art. 19 din Convenția pentru unificarea anumitor reguli referitoare

la transportul aerian internațional, ratificată de Republica Moldova prin Legea nr.

254 din 05 decembrie 2008, transportatorul nu este răspunzător pentru daunele

survenite datorită întârzierii dacă dovedește că el, prepușii și mandatarii săi au luat

toate măsurile care se impun în mod rezonabil pentru a evita dauna sau că le-a fost

imposibil să ia respectivele măsuri.

Așadar, Colegiul conchide că instanțele ierarhic inferioare eronat au stabilit

că motivele invocate de operatorul aerian PJSC „Aeroflot-Russian Airlines“, și

anume necesitatea remedierii sistemului de frânare a aeronavei, se încadrează în

categoria circumstanțelor excepționale, cu atât mai mult că PJSC „Aeroflot-

Russian Airlines“ nu a probat luarea tuturor măsurilor care se impuneau în mod

rezonabil pentru a evita dauna cauzată pasagerilor, și nici imposibilitatea de a lua

respectivele măsuri, obligații stipulate la art. 19 din Convenția pentru unificarea

anumitor reguli referitoare la transportul aerian internațional.

În context, Colegiul menționează că nu este relevantă nici invocarea de către

operatorul aerian PJSC „Aeroflot-Russian Airlines“ a unor reguli interne, deoarece

limitarea, în baza unui regulament intern, a remediilor pe care operatorul aerian

este obligat să le ofere pasagerului, nu are forță juridică în condițiile în care

legislația Republicii Moldova în vigoare prevede în mod expres care sunt remediile

corespunzătoare și când survine obligația operatorului aerian de a achita

pasagerilor compensația pentru întârzierea zborului.

Prin urmare, Colegiul concluzionează că lui Mihai Balan urmează a-i fi

achitată o compensație în sumă de 600 euro pentru întârzierea cursei Chișinău-

Moscova-Tokyo, având în vedere că potrivit pct. 18 lit. c) din Regulamentul

privind compensarea și asistența pasagerilor în eventualitatea refuzului la

îmbarcare și anulării sau întârzierii prelungite a zborurilor, aprobat prin Hotărârea

Guvernului nr. 836 din 08 noiembrie 2012, când se face trimitere la prezentul

capitol, pasagerii primesc o compensație în valoare de 600 euro pentru toate

zborurile de mai mult de 3 500 kilometri, iar distanța între Chișinău și Tokyo este

de 8 530 km.

În continuare, în ceea ce privește pretenția privind repararea prejudiciului

moral, Colegiul ajunge la concluzia că Mihai Balan și-a motivat această pretenție

prin probe concludente, utile și pertinente.

La acest capitol, Colegiul relevă că la acordarea satisfacției echitabile,

scopul instanței de judecată nu este unul punitiv, ci mai curând unul reparatoriu și

preventiv. Finalitatea constatării și determinării prejudiciului moral rezidă în

acordarea unei satisfacții echitabile menite să atenueze suferințele victimei.

Art. 1423 alin. (1) din Codul civil în redacția în vigoare la data relevantă

speței prevede că mărimea compensației pentru prejudiciu moral se determină de

către instanța de judecată în funcție de caracterul și gravitatea suferințelor psihice

sau fizice cauzate persoanei vătămate, de gradul de vinovăție al autorului

prejudiciului, dacă vinovăția este o condiție a răspunderii, și de măsura în care

această compensare poate aduce satisfacție persoanei vătămate.

Art. 1423 alin. (2) din Codul civil în redacția în vigoare la data relevantă

speței stipulează că, caracterul și gravitatea suferințelor psihice sau fizice le

apreciază instanța de judecată, luând în considerare circumstanțele în care a fost

cauzat prejudiciul, precum și statutul social al persoanei vătămate.

Astfel, pe lângă gravitatea prejudiciului moral ce trebuie luată în seamă

pentru stabilirea despăgubirii, trebuie să se analizeze și un al doilea criteriu, cel al

echității. Or, dacă gravitatea prejudiciului moral este mare, și despăgubirea ce

trebuie acordată trebuie să fie una substanțială. Despăgubirea trebuie să fie una

justă, rațională, echitabilă, adică în așa fel stabilită încât să asigure efectiv o

compensație suficientă, dar nu exagerată, a prejudiciului moral suferit.

În acest sens, cele mai frecvent menționate modalități de exprimare a

prejudiciului moral, după cum rezultă din jurisprudența Curții Europene a

Drepturilor Omului, sunt: durerea, suferința și rănirile fizice și psihice, sentimentul

de anxietate, stres și neliniște, sentimentul de neputință, sentimentul de frustrare,

nedreptate și umilință, starea de frică și incertitudine de lungă durată, perturbarea

vieții, diminuarea reputației și pierderea de oportunitate.

În această privință, Colegiul constată că este indubitabil că reclamantului

Mihai Balan i-au fost cauzate consecințe nefaste determinate de retrări, încordare

psihică, stare de discomfort și alți factori din care derivă suferințe morale suportate

de către acesta.

În particular, este de menționat că suferințele lui Mihai Balan au fost

generate de amânarea zborului Chișinău-Moscova, așteptarea timp de 14 de ore și

20 de minute a acestui zbor, ratarea zborului Moscova-Tokyo, așteptarea noii curse

spre Moscova și ratarea participării la deshiderea festivă a programului de instruire

din Japonia.

Concursul de împrejurări și factori obiectivi și subiectivi în care operatorul

aerian nu informează consumatorul despre dreptul său la compensație și nu achită

compensația la solicitarea pasagerului care a suportat incomodități în legătură cu

întârzierea zborurilor timp de mai multe ore, presupune că doar compensația

prevăzută în Regulamentul privind compensarea și asistența pasagerilor în

eventualitatea refuzului la îmbarcare și anulării sau întârzierii prelungite a

zborurilor, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 836 din 08 noiembrie 2012, nu

atinge scopul unei satisfacții echitabile a lui Mihai Balan, fiind necesară și

repararea prejudiciului moral cauzat acestui consumator.

În același timp, este imperativ de a remarca, că operatorul aerian PJSC

„Aeroflot-Russian Airlines“ și-a executat la timp și cu bună-credință obligațiile

prevăzute la capitolul VII din Regulamentul privind compensarea și asistența

pasagerilor în eventualitatea refuzului la îmbarcare și anulării sau întârzierii

prelungite a zborurilor, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 836 din

08 noiembrie 2012, în special obligațiile de a-i oferi lui Mihai Balan cazare

hotelieră atât la Chișinău, cât și la Moscova, dar și mese și băuturi răcoritoare,

după cum rezultă cu certitudine din materialele dosarului (f.d. 25-27, vol. I).

Curtea Europeană a Drepturilor Omului a stabilit în cauza Tolstoy

Miloslovsky v. Regatul Unit al Marii Britanii și al Irlandei de Nord, că

despăgubirile trebuie să prezinte un raport rezonabil de proporționalitate cu

atingerea adusă, având în vedere, totodată, gradul de lezare a valorilor social

ocrotite, intensitatea și gravitatea atingerii adusă acestora.

În baza circumstanțelor faptice și temeiurilor de drept enunțate, având în

vedere că Mihai Balan este îndreptățit să obțină repararea prejudiciului moral,

cauzat de către operatorul aerian PJSC „Aeroflot-Russian Airlines“, Colegiul

conchide că suma de 5 000 lei îi va asigura lui Mihai Balan o compensație

suficientă și echitabilă a prejudiciului moral suferit.

În continuare, Colegiul relevă că în conformitate cu art. 94 alin. (1) din

Codul de procedură civilă, instanța judecătorească obligă partea care a pierdut

procesul să plătească, la cererea părții care a avut câștig de cauză cheltuielile de

judecată. Dacă acțiunea reclamantului a fost admisă parțial, acestuia i se

compensează cheltuielile de judecată proporțional părții admise din pretenții, iar

pârâtului – proporțional părții respinse din pretențiile reclamantului.

Art. 96 alin. (1) din Codul de procedură civilă stipulează că instanța

judecătorească obligă partea care a pierdut procesul să compenseze părții care a

avut câștig de cauză cheltuielile ei de asistență juridică, în măsura în care acestea

au fost reale, necesare și rezonabile.

Deși Mihai Balan a solicitat compensarea cheltuielilor de asistență juridică

în sumă de 5 000 lei, acesta nu a prezentat instanței de judecată dovada achitării

onorariului avocatului Iurie Mihalache și lista detaliată a actelor/acțiunilor

efectuate de avocat și a timpului aferent acestora (cu tariful și orarul), din care

considerent Colegiul va respinge pretenția respectivă.

Totodată, Colegiul reține că Mihai Balan a fost obligat, prin încheierea din

26 ianuarie 2018 a Curții de Apel Chișinău, să achite taxa de stat pentru cererea de

apel în sumă de 348, 65 lei, pe care a și achitat-o, fapt confirmat prin ordinul de

încasarea a numerarului din 02 februarie 2018, și care urmează a-i fi compensată

(f.d. 102-103; 108, vol. I).

Având în vedere problemele de drept invocate în speță, Colegiul civil,

comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție ajunge

la concluzia de a admite recursul declarat de Mihai Balan, reprezentat de avocatul

Iurie Mihalache, de a casa decizia din 05 decembrie 2018 a Curții de Apel

Chișinău și hotărârea din 04 decembrie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Buiucani, precum și de a pronunța o nouă hotărâre, de admitere parțială a cererii de