2ra-1228/19 — încasarea prejudiciului material si moral

2ra-1228/19 — încasarea prejudiciului material si moral (Curtea Supremă de Justiție, 2019)

Dosarul nr. 2ra-1228/19

Prima instanță - Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani ( jud. : C. Valah)

Instanța de apel - Curtea de Apel Chișinău (jud. : A. Minciuna, V. Sîrbu, V. Mihaila )

Î N C H E I E R E

19 iunie 2019 mun. Chișinău

Colegiul Civil, Comercial și de Contencios Administrativ al

Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu

judecătorii Svetlana Filincova

Dumitru Mardari

examinând admisibilitatea recursului declarat de Samoilova Janneta, reprezentată

de avocatul Ceban Victor,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Samoilova Janneta

împotriva Companiei Aeriană „Air Moldova” Societate cu Răspundere Limitată privind

încasarea compensației, prejudiciului material și moral,

împotriva deciziei din 27 februarie 2019 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost

admis apelul declarat de Compania Aeriană „Air Moldova”, casată hotărârea din 18

octombrie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani și pronunțată o hotărâre nouă

de respingere a acțiunii,

c o n s t a t ă :

La 23 noiembrie 2017, Samoilova Janneta s-a adresat în instanță cu o cerere de

chemare în judecată împotriva Companiei Aeriene „Air Moldova” Societate cu

Răspundere Limitată solicitând încasarea sumei de 250 de euro cu titlu de compensației,

360,80 euro cu titlu de prejudiciu material și suma de 5000 de euro cu titlu de

prejudiciu moral.

În motivarea cererii de chemare în judecată a invocat că, la 28 iulie 2017 a rezervat

bilete de avion pe numele său și fiului Samoilov Vladimir pentru zborul Chișinău-

Roma-Palermo-Roma-Chișinău, pentru data de 15 august 2017-06 septembrie 2017,

achitând suma de 725 euro.

Zborul Chișinău-Roma sub numărul 9V0891 a fost programat la 15 august 2017,

ora 0630, operator aerian compania aeriană „Air Moldova” și împreună cu fiul au trecut

înregistrarea la ora stabilită, dar din motive necunoscute zborul a fost reținut două ore,

ca urmare a întârziat la zborul AZ1785 al companiei „Alitalia Societa Aerea Italiana”,

cu destinația Roma-Palermo, programat pentru ora 1000.

Reclamanta a indicat că s-a adresat cu cerere operatorului aerian „Alitalia Societa

Aerea Italiana” pentru acordarea posibilității de a se înregistra la zborul următor către

Palermo, dar i-a fost refuzat din motivul ca a întârziat la zborul din vina companiei „Air

Moldova”, prin urmare anume această companie trebuie să о trimită în Palermo.

1

Dat fiind faptul că în aeroportul din Roma nu a găsit reprezentanța companiei „Air

Moldova”, a fost nevoită din surse proprii să cumpere bilete pentru destinația Roma-

Palermo la operatorul aerian „Ryanair Fly Cheaper”, achitând 360,80 euro.

Samoilova Janneta a menționat că la ora 1100, era așteptată de prietena sa din

Sicilia, dar din cauza că a venit mai târziu cu alt zbor a rămas singură în aeroport pentru

că prietena plecase. După sosirea în aeroportul din Palermo, la ora 1300, a fost nevoită

să caute telefon pentru a suna prietena și ca rezultat a stat în aeroport până seara când

din nou a venit prietena cu taxiul.

Timp de două săptămâni a încercat să contacteze compania „Air Moldova”, dar

fără rezultat. Plecarea cu zborul „AZ1782” Palermo-Roma era programat la 06

septembrie 2017, ora 1015 venind la înregistrare la ora 0800, a fost anunțată de

reprezentantul companiei „Alitalia Societa Aerea Iatliana” că biletul pentru zborul

Palermo-Roma este anulat.

Reprezentantul companiei pe parcurs de 3 ore a încercat să clarifice situația, dar

fără rezultat. Ca urmare, i s-a oferit bilet la ora 1230 pentru zborul „AZ1784”.

După sosirea la aeroportul din Roma, a venit la înregistrarea zborului „9U0892”

Roma-Chișinău, ora 1530, al companiei „Air Moldova”, unde din nou s-a comunicat cu

biletul este anulat. Numai cu 10 minute înainte de zbor împreună cu fiul au trecut în

avion.

După sosirea la aeroportul din Chișinău s-a adresat imediat companiei „Air

Moldova” cu cerere privind compensarea costului biletului în mărime de 360,80 euro,

pentru zborul Roma-Palermo din 15 august 2017 și 270 euro, cheltuieli pentru taxi.

Reclamanta a susținut că după trei săptămâni a primit prin posta electronică

răspuns de la „Air Moldova” și anume procesul-verbal nr.51/54 din 30 august 2017 al

Comisiei de pretenție, prin care i s-a comunicat că după examinarea cererii Comisia a

luat decizia de a rambursa complet partea neutilizată a zborului FCO-PMO (Roma-

Palermo), biletul de avion nr. 572493364525/6, dar rambursarea va fi efectuată de

agenția unde a fost procurat biletul.

A încercat prin poșta electronică să contacteze compania „Pietra lol travel”, unde a

procurat biletul online, dar compania italiană a informat-o că nu va compensa costul

biletului din motiv că responsabilă este compania „Air Moldova”. S-a adresat din nou

Companiei aeriene „Air Moldova” care i-a comunicat că va restitui numai suma de 108

euro.

Reclamanta a menționat că este în drept să primească o compensație pentru situația

creată.

Prejudiciul material la caz constituie 360,8 euro și anume contravaloarea biletului

pe care a fost nevoită să-l cumpere în aeroportul din Roma pentru zborul Roma-

Palermo, de la operatorul „Ryanair Fly Cheaper”, din motivul că Compania Aeriană

„Air Moldova” a reținut zborul 9U0891 Chișinău-Roma.

Samoilova Janneta a reiterat că, nu a fost anunțată din timp despre reținerea

zborului, nu a avut posibilitatea să refuze acest zbor, prin urmare „Air Moldova” are

obligația să-i repare prejudiciul cauzat din cauza încălcării termenelor contractuali

stabiliți.

Dovada faptului este și procesul-verbal nr.51/54 din 30 august 2017, unde este clar

stabilit că s-a decis rambursarea costului părții neutilizate a biletului, ce înseamnă că

pârâtul a recunoscut vina sa.

2

Reclamanta a indicat că, a suferit și un prejudiciu moral pentru că s-a aflat într-o

situație stresantă cauzat prin comportamentul companiei „Air Moldova”. Despre

reținerea zborului Chișinău-Roma nu a fost anunțată din timp, nu s-a oferit susținere

conform legislației (apă potabilă etc.), a fost stresată împreună cu fiul când au întârziat

la zborul Roma-Palermo, a intrat în panică, deoarece nu a putut să contacteze compania

„Air Moldova” și nici nu știa ce se facă, a avut cheltuieli neprevăzute în mărime de

360,8 euro, sumă considerabilă pentru ea.

De asemenea, a fost stresată când a aflat că biletele pentru zborurile Palermo-

Roma și Roma-Chișinău sunt anulate. Toate acestea au dus la faptul că odihna

programată a fost risipită. Suferințele morale о urmăresc și în prezent din motivul ca

pârâtul a recunoscut vina, dar refuză să-i compenseze pe deplin prejudiciul material.

Prin hotărârea din 18 octombrie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani, s-a

admis parțial acțiunea.

S-a încasat din contul Întreprinderii de Stat „Air Moldova”, în beneficiul lui

Samoilova Janneta, compensația în mărime de 250 euro, prejudiciul material 360,80

euro, prejudiciul moral 300 euro, în total 910,8 (nouă sute zece, 8) euro, în monedă

națională la cursul oficial din ziua executării hotărârii, cheltuielile de judecată privind

asistența juridică 2500 lei și cheltuielile de traducere 650 lei, în total 3150 (trei mii o

sută cincizeci) lei.

S-a încasat din contul Companiei Aeriene „Air Moldova” Societate cu Răspundere

Limitată” în beneficiul statului taxa de stat în mărime de 100,92 (o sută, 92) lei, de care

a fost scutită reclamanta Samoilova Janneta.

În rest, pretențiile din acțiune privind încasarea prejudiciului moral și a

cheltuielilor de asistență juridică în mărimea solicitată s-au respins, ca neîntemeiate.

Nefiind de acord cu soluția instanței de fond la 29 octombrie 2018, reprezentantul

Companiei Aeriene „Air Moldova” Societate cu Răspundere Limitată a declarat apel

împotriva hotărârii din 18 octombrie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani

solicitând admiterea apelului, casarea hotărârii primei instanțe și pronunțarea unei noi

hotărâri de respingere a cererii de chemare în judecată.

La 20 februarie 2019, reprezentantul lui Samoilova Janneta, avocatul Ceban Victor

a depus cerere de apel incident.

Prin decizia din 27 februarie 2019 a Curții de Apel Chișinău a fost respins cererea

de apel incident depusă de Samoilova Janneta.

S-a admis apelul declarat de Compania Aeriană „Air Moldova” Societate cu

Răspundere Limitată, s-a casat hotărârea din 18 octombrie 2018 a Judecătoriei

Chișinău, sediul Buiucani și s-a emis o nouă hotărâre prin care:

S-a respins cererea de chemare în judecată depusă de Samoilova Janneta împotriva

Companiei Aeriene „Air Moldova” Societate cu Răspundere Limitată privind încasarea

compensației, prejudiciului material și moral, ca neîntemeiată.

S-a încasat de la Samoilova Janneta în beneficiul Companiei Aeriene „Air

Moldova” Societate cu Răspundere Limitată cheltuielile de judecată sub formă de

cheltuieli privind achitarea taxei de stat în mărime de 243 (două sute patruzeci și trei)

lei.

Pentru a se pronunțat astfel instanța de apel a conchis că decolarea din Chișinău

s-a reținut cu 55 minute, astfel încât aeronava și-a luat zborul din capitala Republicii

Moldova la ora 7.25, iar la Roma a aterizat la ora 8.40.

3

Samoilova Janneta a avut la dispoziție 1 oră și 20 de minute pentru a se îmbarca în

aeronavă și a ajunge la Palermo în conformitate cu normele de înregistrare și îmbarcare,

publicate pe pagina oficială a companiei aeriene Alitalia Societa Aerea Italiana în care

se menționează că pentru zborurile din Italia, aeroportul Fiumicino, în caz de zboruri

interne înregistrarea se face cu 40 de minute înainte de zbor, iar poarta aeroportului se

va închide cu 15 minute înainte de zbor.

Astfel, instanța a reținut că, Samoilova Janneta avut la dispoziție, chiar și în cazul

de reținere a cursei, de două ori mai mult timp pentru a se înregistra decât cel prevăzut

de regulamentul companiei aeriene pentru îmbarcare, iar reținerea cursei cu 55 de

minute nicidecum nu i-a afectat zborul Roma-Palermo.

La 22 mai 2019, Samoilova Janneta, reprezentată de avocatul Ceban Victor, a

declarat recurs împotriva deciziei din 27 februarie 2019 a Curții de Apel Chișinău

solicitând admiterea recursului, casarea deciziei menționate și menținerea hotărârii din

18 octombrie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani.

Drept temei de declarare a recursului recurentul a indicat prevederilor art.432 alin.

(2) lit. c) din Codul de procedură civilă, care statuează expres că se consideră că

normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care instanța

judecătorească a interpretat în mod eronat legea.

În motivarea recursului a indicat că nu este de acord cu soluția instanței de apel,

fiind adoptată cu interpretarea eronată a normelor de drept material.

Astfel, recurentul consideră că probele prezentate în cadrul examinării cauzei au

fost interpretate eronat de către instanțele investite cu judecarea fondului, iar decizia

instanței de apel relevă o insuficiență analiză a probatoriului în cauză ce a condus la

reținerea unei situații de fapt inexacte.

Prin referința depusă la 4 iunie 2019, Samoilova Janneta a indicat că recursul

declarat de Sandu Nadejda, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2),

(3) și (4) din Codul de procedură civilă.

Argumentele expuse în recurs au fost supuse aprecierii juste de către instanța de

apel prin prisma art.130 și 139 din Codul de procedură civilă, în raport cu depozițiile

art. 118. Din cererea de recurs nu rezultă existența unui din temeiurile de declarare a

recursului, deoarece recursul devoluează exclusiv pe circumstanțele de drept a cauzei,

iar recurentul nu a invocat nici un argument de ilegalitate a deciziei instanței de apel. A

pledat pentru inadmisibilitatea recursului.

Cu referire la termenul de depunere a recursului, instanța de recurs menționează că

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat dispozitivul deciziei la 27 februarie 2019.

Conform art.434 Cod de procedură civilă, recursul se declară în termen de 2 luni

de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale.

Termenul de 2 luni este termen de decădere și nu poate fi restabilit.

Potrivit scrisorii de ieșire, instanța de apel a expediat participanților la proces,

copia deciziei motivate la 25 martie 2019, însă date referitor la recepționarea de către

părți a deciziei, la materialele cauzei lipsesc.

Cererea de recurs a fost declarată la 22 mai 2019, respectiv în termenul prevăzut

de art.434 din Codul de procedură civilă.

În conformitate cu art.439 alin. (2) și (3) Cod de procedură civilă, după parvenirea

dosarului, un complet din 3 judecători decide asupra admisibilității recursului, dispune

expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înștiințarea despre necesitatea depunerii

obligatorii a referinței timp de o lună de la data primirii acesteia.

4

Judecătorul raportor verifică încadrarea în prevederile legii a temeiurilor invocate

în recurs și face un raport verbal în fața completului de judecată instituit în conformitate

cu alin. (2).

Examinând temeiurile recursului completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reține următoarele.

Temeiurile de declarare a recursului sunt prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4)

Cod de procedură civilă.

În conformitate cu art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă, cererea de recurs se

consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute

la art. 432 alin. (2), (3) și (4).

Instanța de recurs reține, că examinarea chestiunii privind admisibilitatea

recursului presupune verificarea conformității temeiurilor invocate în cererea de recurs

cu temeiurile prevăzute în art. 432 din Codul de procedură civilă.

La caz, Colegiul constată că argumentele invocate în cererea de recurs nu se

încadrează în limitele stabilite de norma indicată, respectiv nu constituie temei de

casare a deciziei recurate, or, motivele recursului sunt similare celor invocate în cadrul

judecării pricinii, asupra căror instanța de apel s-a pronunțat.

Dezacordul recurentului cu decizia instanței de apel, relatarea situației nu

constituie un temei de casare a deciziei recurate, or, recursul exercitat conform secțiunii

a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural,

verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia în fapt.

Totodată, Colegiul reține că potrivit regulilor din Secțiunea a II-a din

Capitolul XXXVIII Codul de procedură civilă, instanța de recurs nu verifică modul de

apreciere a probelor de către instanțele de fond și de apel. Forța atribuită unei probe sau

alteia, coraportul dintre probe, suficiența probelor și concluziile făcute în urma

probațiunii sunt în afara controlului instanței de recurs.

Prin prisma art. 432 alin. (4) Cod de procedură civilă, instanța de recurs poate

interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă că

instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod flagrant regulile de

apreciere a probelor stabilite în art. 130 Cod de procedură civilă.

Din recursul declarat nu rezultă că instanța a apreciat arbitrar probele.

În acest sens CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că, dreptul de acces la

instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder împotriva Regatului

Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230]. Acest este în special cazul

condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o

reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă

de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui

recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva

Franței, pct. 45).

Curtea a mai reiterat că, modul de aplicare a articolului 6 procedurilor în fața

instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale procedurilor

respective; trebuie ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și

de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem. (a se vedea Botten v. Norway,

hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-I, p. 141, § 39).

La fel, conform jurisprudenței Curții, procedurile cu privire la admisibilitatea căii

de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt pot fi

5

conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea Helmers c. Suediei 9 octombrie

1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).

Potrivit art. 440 alin. (1) Cod de procedură civilă, în cazul în care se constată

existența unuia din temeiurile prevăzute la art. 433, completul din 3 judecători decide în

mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra inadmisibilității recursului.

Încheierea se emite conform prevederilor art. 270 și nu conține nici o referire cu

privire la fondul recursului.

Având în vedere cele expuse mai sus, recursul declarat de Samoilova Janneta,

reprezentată de avocatul Ceban Victor, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.

432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă și drept urmare, este inadmisibil.

În conformitate cu art. 270, art. 433 lit. a) și art. 440 alin. (1) din Codul de

procedură civilă, completul Colegiului Civil, Comercial și de Contencios Administrativ

al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e :

Se declară inadmisibil recursul înaintat de Samoilova Janneta, reprezentată de

avocatul Ceban Victor.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu

judecătorii

Svetlana Filincova

Dumitru Mardari

6