2rac-291/19 — încasarea subventiei acordate, dobinzii de intarziere, penalitatii și a cheltuielilor de judecata

2rac-291/19 — încasarea subventiei acordate, dobinzii de intarziere, penalitatii și a cheltuielilor de judecata (Curtea Supremă de Justiție, 2019)

dosar nr. 2rac-291/2019

prima instanță, Judecătoria Orhei, sediul central, judecător: (Iu. Movilă)

instanța de apel, Curtea de Apel Chișinău judecători: (L. Bulgac, Gr. Dașchevici, A. Panov)

Î N C H E I E R E

14 august 2019 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, judecătorul Oleg Sternioală

judecătorii Ala Cobăneanu

Nina Vascan

examinând admisibilitatea recursului declarat de Gospodăria Țărănească

„Erhan Victoria Andrei”,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Agenția de

Intervenție și Plăți pentru Agricultură împotriva Gospodăriei Țărănești „Erhan

Victoria Andrei” cu privire la rambursarea subvenției acordate, dobânzii de

întârziere, penalității și compensarea cheltuielilor de judecată,

împotriva deciziei din 21 februarie 2019 a Curții de Apel Chișinău, prin care

s-a admis apelul declarat de Agenția de Intervenție și Plăți pentru Agricultură și s-a

casat hotărârea din 28 septembrie 2018 a Judecătoriei Orhei, sediul central, cu

emiterea unei noi hotărârii de încasare de la Gospodăria Țărănească „Erhan

Victoria Andrei” în beneficiul Agenției de Intervenție și Plăți pentru Agricultură,

subsenția acordată în sumă de 122650 lei, în rest acțiunea a fost respinsă,

c o n s t a t ă :

La 09 noiembrie 2017, Agenția de Intervenție și Plăți pentru Agricultură, a

depus cerere de chemare în judecată împotriva Gospodăriei Țărănești „Erhan

Victoria Andrei” cu privire la rambursarea subvenției acordate, dobânzii de

întârziere, penalității și compensarea cheltuielilor de judecată.

În motivarea acțiunii, reclamanta Agenția de Intervenție și Plăți pentru

Agricultură a indicat că în anul 2014 GȚ “Erhan Victoria Andrei” a beneficiat de

sprijin financiar conform Măsurii 3 din Regulamentul privind modul de repartizare

a mijloacelor fondului de subvenționare a producătorilor agricoli, aprobat prin

Hotărârea Guvernului nr. 135 din 24 februarie 2014, dosar de subvenționare nr. 3-

P/14050R1511. Astfel, la data de 16 mai 2014, între GȚ “Erhan Victoria Andrei”,

în calitate de Beneficiar, si Autoritatea Contractantă Agenția de Intervenție și Plăți

pentru Agricultură, a fost încheiat contractul de acordare a sprijinului financiar nr.

811, prin care conform pct. 3.2. Autoritatea Contractantă s-a angajat să acorde

sprijin financiar în mărime de 122 650 lei.

1

Reclamanta Agenția de Intervenție și Plăți pentru Agricultură a menționat că

în urma investigațiilor efectuate pe caz cu deplasare la fața locului, Grupul de

lucru, creat prin Ordinul Agenției de Intervenție și Plăți pentru Agricultură nr. 12

din 03 februarie 2017, a depistat că investiția nu este utilizată conform destinației,

suprafața de coacăză fiind defrișată.

Reclamanta Agenția de Intervenție și Plăți pentru Agricultură a invocat

prevederile pct. 37 din Regulamentul cu privire la modul de repartizare a

mijloacelor fondului de subvenționare a producătorilor agricoli, aprobat prin

Hotărârea Guvernului nr.135 din 24 februarie 2014, care stabilește că Beneficiarul

de subvenții destinate înființării plantațiilor pomicole, nucifere, viticole, de arbuști

fructiferi și căpșun, inclusiv pentru sistemele antiîngheț și instalațiile antigrindină

nu este în drept să le înstrăineze, să le caseze sau să le defrișeze, precum și nici să

abandoneze activitatea în sistemul agriculturii ecologice, înainte de expirarea a cel

puțin 1/3 din termenul de exploatare a plantației, cu excepția cazurilor de forță

majoră.

Reclamanta Agenția de Intervenție și Plăți pentru Agricultură a menționat că

pârâta GȚ “Erhan Victoria Andrei”, pe lângă faptul că a încălcat prevederile

Regulamentului de subvenționare pentru anul 2014, a încălcat și clauzele

contractului de acordare a sprijinului financiar nr. 811 din 16 mai 2014, pe motiv,

că era obligat să asigure utilizarea la destinație a obiectului investiției, să întrețină

obiectul investiției în conformitate cu cele mai bune practici în domeniul vizat, să

respecte pe toată durata contractului condițiile de egibilitate și criteriile de evaluare

care au stat la baza autorizării cererii de acordare a sprijinului financiar, să

informeze autoritatea contractantă, fară întârziere, într-un termen de cel mult 10

zile, despre orice circumstanță care poate împiedica executarea corespunzătoare a

contractului, să notifice Autoritatea contractantă la apariția oricărei modificări

survenite în realizarea adecvată a investiției supuse subvenționării.

Reclamanta Agenția de Intervenție și Plăți pentru Agricultură a precizat că în

urma neconformităților constatate, Agenția de Intervenție și Plăți pentru

Agricultură, prin notificarea nr. 259/07 din 22 septembrie 2017, a declarat

rezoluțiunea contractului de acordare a sprijinului financiar nr. 811 din 16 mai

2014 și a solicitat restituirea integrală a subvenției acordate în mărime de 122 650

lei, a dobânzii de întârziere precum și a penalității stabilite de contractual de

acordare a sprijinului financiar, în termen de 10 zile de la data recepționării

notificării date.

Reclamanta Agenția de Intervenție și Plăți pentru Agricultură a solicitat

încasarea din contul GȚ “Erhan Victoria Andrei” în beneficiul său a subvenției

acordate în sumă de 122650 lei, a dobânzii de întârziere în sumă de 84428, 56 lei, a

penalității în sumă de 2207, 70 lei și a cheltuielilor de judecată.

La 12 iunie 2018 GȚ “Erhan Victoria Andrei” a depus cerere privind

concretizarea cerințelor din cererea de chemare în judecată prin care a solicitat

admiterea acțiunii, încasarea din contul GȚ “Erhan Victoria Andrei” în beneficiul

său, a subvenției acordate în mărime de 351 425 lei, încasarea dobânzii de

întârziere în sumă de 12 824, 49 lei, a penalității în sumă de 2207, 70 lei.

Prin hotărârea din 28 septembrie 2018 a Judecătoriei Orhei, sediul central, s-

a respins ca neîntemeiată cererea de chemare în judecată depusă de Agenția de

Intervenție și Plăți pentru Agricultură împotriva GȚ „Erhan Victoria Andrei” cu

2

privire la rambursarea subvenției acordate în sumă totală de 122 650 lei, dobânzii

de întârziere în sumă de 12824, 49 lei, și a penalității în sumă de 2207, 70 lei și

compensarea cheltuielilor de judecată.

Prin decizia din 21 februarie 2019 a Curții de Apel Chișinău, s-a admis apelul

declarat de Agenția de Intervenție și Plăți pentru Agricultură și s-a casat hotărârea

din 28 septembrie 2018 a Judecătoriei Orhei, sediul central, cu emiterea unei noi

hotărârii de încasare de la GȚ „Erhan Victoria Andrei” în beneficiul Agenției de

Intervenție și Plăți pentru Agricultură, subsenția acordată în sumă de 122650 lei, în

rest acțiunea a fost respinsă.

În susținerea soluției adoptate, instanța de apel a reținut în anul 2014, în

temeiul dosarului de subvenționare nr.3-P14040R811 GȚ “Erhan Victoria Andrei”

a beneficiat de o subvenție din partea statului în mărime de 122 650 lei. Instanța de

apel a reținut că subvenția a fost achitată prin intermediul Agenției de Intervenție și

Plăți pentru Agricultură aflată în subordinea Ministerului Agriculturii și Industriei

Alimentare al RM, în temeiul prevederilor Regulamentului privind modul de

repartizare a mijloacelor fondului de subvenționare a producătorilor agricoli,

aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.135 din 24 februarie 2014. Astfel, la data de

16 mai 2014, între GȚ “Erhan Victoria Andrei”, în calitate de Beneficiar, si

Autoritatea Contractantă, Agenția de Intervenție și Plăți pentru Agricultură, a fost

încheiat contractul de acordare a sprijinului financiar nr. 811, prin care conform

pct.3.2 Autoritatea Contractantă, s-a angajat să acorde sprijin financiar în mărime

de 122650,00 lei. Conform Ordinul de plata nr.11047 din data de 26 mai 2014

către Gospodăria Țărănească „Erhan Victoria Andrei” au fost transferate

mijloacele financiare în mărime de 122 650 lei.

Instanța de apel a constatat că la data de 30 martie 2017 reprezentantul

Agenției de Intervenție și Plăți pentru Agricultură, Lilian Cimbir, a inspectat

terenul deținut de GȚ “Erhan Victoria Andrei”, complectând fișa de control nr. 50,

prin care a constatat că beneficiarul subvenției a defrișat plantația de coacăză.

Instanța de apel a reținut că statul prin intermediul Agenției de Intervenție și

Plăți pentru Agricultură, acordă sprijin financiar nerambursabil (subvenții)

producătorilor agricoli care au efectuat investiții în domeniul agriculturii și care au

depus la Agenția de Intervenție și Plăți pentru Agricultură o cerere de solicitare a

sprijinului financiar. Prin urmare, în anul 2014, subvențiile au fost acordate în

conformitate cu Regulamentul cu privire la modul de repartizare a mijloacelor

fondului de subvenționare a producătorilor agricoli, aprobat prin Hotărârea

Guvernului nr. 135 din 24 februarie 2014.

Instanța de apel a mai reținut că intimata GȚ “Erhan Victoria Andrei” a

solicitat subvenții, conform Măsurii 3 (pct. 25-37) din Regulament, în mărime de

122 650 lei, pentru înființarea unei plantații de coacăză cu suprafața de 2,23 ha. În

vederea acordării subvenției solicitate, între Agenția de Intervenție și Plăți pentru

Agricultură și intimata a fost încheiat contractul de acordare a sprijinului financiar

nr. 811 din 16 mai 2014, prin care părțile au stabilit anumite drepturi și obligații

reciproce. Astfel, în corespundere cu ordinul de plată anexat la dosar, subvenția

solicitată a fost transferată în contul intimatei.

Instanța de apel a constatat că conform pct.130 al Regulamentului cu privire

la modul de repartizare a mijloacelor fondului de subvenționare a producătorilor

agricoli, aprobat prin Hotărârea de Guvern nr.135 din 24 februarie 2014, contractul

3

de acordare a sprijinului financiar reprezintă acordul prin care Agenția se obligă să

aloce subvenții pentru investiția efectuată, iar, beneficiarul să realizeze proiectul și

condițiile de eligibilitate prevăzute la punctul 9 din prezentul Regulament.

În conformitate cu Capitolul III, Criterii de eligibilitate, pct.9, subpct. 1) al

Regulamentului menționat, prevede că, se consideră eligibil producătorul agricol

care corespunde obiectivelor și domeniilor de acțiune aferente fiecărei măsuri de

sprijin financiar.

În conformitate cu pct.134 al Regulamentului, producătorii agricoli, solicitanți

și beneficiari de subvenții, sânt responsabili de respectarea conformă a criteriilor

de eligibilitate, precum și de îndeplinirea tuturor obligațiilor ce rezultă din

prevederile contractului de acordare a sprijinului financiar.

În conformitate cu pct.131 al Regulamentului, nerespectarea condițiilor

contractuale din partea beneficiarului atrage după sine responsabilitatea acestuia de

rambursare integrală a sumei subvenției, inclusiv a penalităților și dobânzilor de

întârziere. Conform pct.137, subpct.(2) al Regulamentului, responsabil de calitatea

efectuării inspecțiilor pe teren sânt: reprezentanții secțiilor/serviciilor teritoriale și

ai Direcției inspecției și control pe teren, membri ai grupului de inspecții instituite

în modul stabilit, la etapa efectuării inspecțiilor suplimentare și postachitare.

Conform pct. 138 subpct.3) al Regulamentului, procedura de inspecție și verificare

include următoarele: inspecțiile postachitare care reprezintă procedura de

verificare, pentru o perioadă de până la 3 ani, a respectării de către beneficiarul de

subvenții a angajamentelor contractuale asumate.

La fel, instanța de apel a mai reținut că conform contractului de acordare a

sprijinului financiar, beneficiarul de subvenție s-a obligat: să asigure utilizarea la

destinație a investiției pentru care se solicită acordare a sprijinului financiar, să

respecte tehnologiile de instalare, utilizare și de întreținere a obiectului investiției,

în conformitate cu cele mai bune practici în domeniul vizat. Să respecte pe toată

durata contractului, condițiile de eligibilitate și criteriile de evaluare care au stat la

baza autorizării cererii de acordare a sprijinului financiar. Să informeze Autoritatea

Contractantă (Agenția de Intervenție și Plăți pentru Agricultură) fară întârziere,

într-un termen cel mult de 10 zile, despre orice circumstanță ce poate împiedica

executarea corespunzătoare a contractului. Să notifice Autoritatea contractantă la

apariția oricărei modificări survenite în realizarea adecvată a investiției supuse

subvenționării.

Totodată, instanța de apel a constatat că în conformitate cu pct.5.3 al

contratului, în cazul neexecutării sau executării necorespunzătoare a obligațiilor

uneia din părți, partea opusă este în drept să ceară rezoluțiunea contractului.

Conform pct.37 al Regulamentului, beneficiarul de subvenții destinate înființării

plantațiilor de arbuști fructiferi, nu este în drept să le înstrăineze, să le caseze sau

să le defrișeze înainte de expirarea a cel puțin 1/3 din termenul de exploatare a

plantației, de la data semnării contractului de acordare a sprijinului financiar, cu

excepția cazurilor de forță majoră. In caz contrar, beneficiarul este obligat să

restituie suma subvenției. Conform anexei nr. 1 al Regulamentului cu privire la

modul de evidență a grupurilor de vârstă și a intrării pe rod a plantațiilor perene,

aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 705 din 20 octombrie 1995, plantația perenă

de coacăză intră deplin pe rod în anul 3 de vegetație, indiferent că are un grad de

creștere viguros, mijlociu sau slab. Conform Hotărârii Guvernului nr. 338 din

4

21 martie 2003, cu privire la aprobarea Catalogului mijloacelor fixe și activelor

nemateriale, anexei nr. 1, durata de exploatare utilă a plantației perene de coacăză

este de 7 ani. Conform art. 7 al Hotărârii Guvernului nr. 338 din 21 martie 2003,

durata de funcționare utilă-durata de utilizare, în ani, a activului respectiv, în

decursul căreia în rezultatul exploatării activului se obține avantaj economic.

Instanța de apel a reținut că termenul de exploatare a plantației de coacăză se

va calcula de la intrarea pe rod a acesteia, adică din anul 3, care este și primul an

de rod. Astfel, 1/3 din termenul de exploatare de 7 ani a plantației perene de

coacăză, constituie 2 ani și 4 luni, plus, 2 ani de vegetație până la intrarea pe rod,

deoarece în anul 3 deja fructifică, constituie 4 ani și 4 luni.

Instanța de apel a evidențiat că intimata urma să întrețină plantația de coacăză

pe un termen minim de 4 ani și 4 luni, din momentul semnării contractului de

acordare a sprijinului financiar, din data de 05 iunie 2014, iar, valabilitatea acestuia

fiind până la data de 05 octombrie 2018. Conform Ordinului Agenției de

Intervenție și Plăți pentru Agricultură nr.12 din 03 februarie 2017, cu privire la

inspecțiile post-achitare, s-a pus în sarcina Secțiilor Teritoriale ale Agenției

efectuarea inspecțiilor post-achitare la producătorii agricoli beneficiari de

subvenții. Astfel, la data de 16 martie 2017, Lilian Cimbir, angajat al Secției

Teritoriale Orhei a Agenției de Intervenție și Plăți pentru Agricultură, a efectuat

inspecția plantației de coacăză subvenționată. Conform Fișei de control nr. 50 din

30 martie 2017, s-a constatat că plantația a fost defrișată, ceia ce constituie

încălcarea prevederilor pct. 37 al Regulamentului, cu restituirea subvenției.

Instanța de apel a constatat că intimata-pârâta a încălcat și prevederile pct.

2.1.6 a contractului, care obligă beneficiarul de subvenții să respecte criteriile de

eligibilitate pe toată durata de valabilitate a contractului de acordare a sprijinului

financiar. Criteriile de eligibilitate sunt prevăzute în Cap.III, al Regulamentului

menționat mai sus. Astfel, conform Cap.III, pct.9 subpct.(l), în calitate de criteriu

de eligibilitate este prevăzut că, producătorul agricol trebuie să corespundă

obiectivelor aferente Măsurii accesate. Astfel, intimatul-pârât a solicitat subvenții

conform Măsurii 3 (pct. 25-37) din Regulament. Conform obiectivelor Măsurii 3,

pct.25, obiectivul general al Măsurii este sporirea productivității și competivității.

Iar, în conformitate cu pct. 26 din Regulament, obiectivele specifice sunt:

renovarea patrimoniului existent de plantații pomicole și viticole, culturi nucifere,

de arbuști fructiferi, de căpșun și plantații de culturi aromatice prin extinderea

suprafețelor noi. Utilizarea la plantare a materialului săditor de categorii biologice

și fitosanitare superioare, dezvoltarea și aplicarea tehnologiilor avansate de

înființare și întreținere a plantațiilor, creșterea volumelor de producere și

îmbunătățirea calității producției, sporirea valorii adăugate și a eficienței

economice a sectoarelor pomicol și viticol, sporirea veniturilor producătorilor

agricoli și diminuarea sărăciei în mediul rural.

Instanța de apel a indicat că odată ce intimata-pârâta a defrișat plantația de

coacăză subvenționată, obiectivele aferente Măsurii 3, conform căreia a fost

solicitat sprijinul financiar, nu au fost atinse, ceia ce presupune că, intimata-pârâta

nu a respectat criteriile de eligibilitate, iar în consecință se constată încălcarea

prevederilor pct.2.1.6 al contractului de acordare a sprijinului financiar, care obligă

beneficiarul de subvenții să respecte criteriile de eligibilitate pe toată durata de

valabilitate a contractului. Totodată, în cazul în care intimata-pârâta a defrișat

5

plantația de coacăză, se constată că, acesta nu a asigurat utilizarea la destinație a

investiției, fapt ce constituie încălcarea pct. 2.1.1. al contractului de acordare a

sprijinului financiar. Avînd în vedere că, în urma executării Ordinului Ministerului

Agriculturii nr.130 din 25 iunie 2015, prin care a fost constituit Grupul de lucru în

scopul monitorizării respectării de către producătorii agricoli beneficiari de

subvenții a prevederilor tehnologice de înființare și întreținere a plantațiilor de

arbuști fructiferi, în conformitate cu „Rezultatele examinării plantațiilor de coacăz,

înființate în perioada anilor 2013-2015, Anexă la Nota Informativă din

20.08.2015" s-a constatat că la înființarea plantației intimata-pârâta a folosit

material săditor neînrădăcinat, fapt ce constituie încălcare a pct. 26 subpct. 3) și 4),

al Regulamentului cu privire la modul de evidență a grupurilor de vârstă și a

intrării pe rod a plantațiilor perene, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 705 din

20 octombrie 1995, care obligă producătorul agricol să utilizeze la plantare a

materialului săditor de categorii biologice și fitosanitare superioare, precum și să

dezvolte și să aplice tehnologii avansate de înființare și întreținere a plantațiilor.

Intimata GȚ “Erhan Victoria Andrei”, la înființarea plantației a folosit material

săditor neînrădăcinat, nu a respectat tehnologiile de instalare, utilizare și de

întreținere a obiectului investiției, în conformitate cu cele mai bune practici în

domeniul vizat, fapt ce constituie încălcarea pct. 2.1.2, din contractul de acordare a

sprijinului financiar.

Instanța de apel a menționat că intimata-pârâta nu a înștiințat Agenția despre

careva circumstanțe care ar fi putut împiedica executarea corespunzătoare a

contractului, precum și despre apariția modificărilor survenite în realizarea

adecvată a investiției (plantația de coacăză) subvenționate, fapt ce constituie

încălcarea de către intimata-pârâta a prevederilor pct. 2.1.7 și 2.1.8 a contractului

de acordare a sprijinului financiar. Prin urmare, apelanta Agenția de Intervenție și

Plăți pentru Agricultură a declarat rezoluțiunea unilaterală a contractului de

acordare a sprijinului financiar, în conformitate cu prevederile pct. 5.3 al acestuia,

cu solicitarea restituirii subvenției acordate, intimata fiind înștiințată prin scrisoare,

recepționată de acesta conform avizului postal.

Instanța de apel a constatat că intimata-pârâta nu a contestat rezultatele

inspecției, circumstanță în care se constată acordul tacit al acesteia. Prin urmare, nu

pot fi reținute alegațiile instanței de fond precum că, nu a fost respectată procedura

de efectuare a inspecției post-achitare, or, instanța a aplicat eronat prevederile pct.

138 al Regulamentului aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.135 din 24 februarie

2014, conform căreia procedura de inspecție și verificare include următoarele:

verificarea documentară și pe teren care reprezintă procedura de control

preliminară a documentelor prezentate privind accesarea ajutorului financiar,

examinarea la fața locului a obiectului investiției, starea acestuia în vederea

identificării și controlului cheltuielilor suportate și care se efectuează de către

angajații secțiilor/serviciilor teritoriale cu suportul Direcției inspecții și control pe

teren a Agenției, la etapa recepționării cererilor de sprijin financiar, inspecțiile

suplimentare care reprezintă procedura de verificare suplimentară a documentelor

prezentate de către solicitanții de subvenții pentru obținerea mijloacelor financiare

nerambursabile, de verificare a condițiilor de eligibilitate, cu efectuarea

controalelor pe teren până la data autorizării acesteia. Inspecțiile suplimentare se

efectuează, în temeiul ordinului directorului Agenției, pentru fiecare solicitant de

6

subvenții, de un grup format din cel puțin 3 persoane -angajați ai Direcției inspecții

și control pe teren și reprezentanți ai secțiilor/serviciilor teritoriale, cu atragerea,

după caz, a altor specialiști în domeniu.

Instanța de apel a reținut că subpct. 1 al pct. 138 din Regulamentul aprobat

prin Hotărârea Guvernului nr. 135 din 24 februarie 2014, prevede că „ ...

inspecțiile suplimentare se efectuează de angajații Direcției inspecții și control pe

teren și reprezentanți ai secțiilor/serviciilor teritoriale ale Agenției”. Persoana care

a efectuat controlul era angajat al Secției Teritoriale Orhei a Agenției, deci ea este

împuternicită prin lege de a efectua controale. Astfel, instanța de apel a constatat că

instanța de fond eronat a ajuns la concluzia că semnatarul fișei de contral nu ar fi

avut împuterniciri. La fel, sînt eronate concluziile instanței de fond precum că fișa

de control nr. 50 din 30 martie 2017, sub aspect obiectiv nu poate constitui dovada

admisibilă și concludentă, or, prin aceasta este imposibil de identificat terenul,

poziționarea, suprafața. Astfel că, nu s-a probat că anume terenul pârâtei a fost

supus controlului și că plantația de coacăză a fost inspectat. Or, la etapa inițială de

solicitare a subvenției, cererea de solicitare a subvenției cu dosarul de

subvenționare a fost depus le secția Teritorială Orhei a Agenției de Intervenție și

Plăți pentru Agricultură, conform procedurii prevăzută de Regulamentul precitat,

angajați ai Secției respective sau deplasat la fața locului pentru a inspecta plantația

nou înființată. Ulterior, la efectuarea inspecției post achitarea, reprezentanții secției

Teritoriale Orhei sau deplasat la același teren care inițial a fost verificat de această

secție, la momentul înființării plantației și teren pe care însăși beneficiarul de

subvenții la prezentat către reprezentanții ST Orhei a Agenției de Intervenție și

Plăți pentru Agricultură.

Instanța de apel consideră că instanța de fond eronat a adoptat soluția cu

privire la respingerea integrală a cererii de chemare în judecată depusă de Agenția

de Intervenție și Plăți pentru Agricultură, astfel că cererea de apel depusă de

Agenția de Intervenție și Plăți pentru Agricultură, urmează a fi admisă, fapt ce

atrage după sine casarea hotărârii instanței de fond, cu adoptarea unei noi hotărâri.

La 31 mai 2019, GȚ “Erhan Victoria Andrei” a declarat recurs împotriva

deciziei din 21 februarie 2019 a Curții de Apel Chișinău, prin care a solicitat

admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel cu menținerea hotărârii

primei instanțe.

În motivarea cererii de recurs recurenta GȚ “Erhan Victoria Andrei” a

indicat că nu este de acord cu decizia instanței de apel o consideră vădit ilegală și

neîntemeiată, deoarece instanța de apel la pronunțarea deciziei a interpretat în mod

eronat legea, a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.

Recurenta GȚ “Erhan Victoria Andrei” a declarat că Agenția de Intervenție

și Plăți pentru Agricultură nu a demonstrat că GȚ “Erhan Victoria Andrei” a

încălcat termenul de menținere a plantației de 1/3 din termenul de exploatare a

plantațiilor.

Recurenta GȚ “Erhan Victoria Andrei” consideră nu a fost încălcat termenul

legal de menținere a investiției de 3 ani de zile, iar faptul lipsei plantației în anul

2017 se explică prin faptul, că în urma unei secete puternice și umezeală redusă în

anii 2015-2016, plantația în pofida tuturor măsurilor de irigare și întreținere,

oricum s-a uscat.

Recurenta GȚ “Erhan Victoria Andrei” a invocat că după emiterea deciziei

7

instanței de apel din 21 februarie 2019 a recepționat răspunsul Ministerului

Agriculturii Dezvoltării Regionale și Mediului nr. 24-07/616 din 13 februarie

2019, prin care a fost supus unor verificări științifice la plantarea coacăzei pe

teritoriul Republicii Moldova. Potrivit concluziilor grupului de lucru din 30 iulie

2018 și în special argumentelor acestora, soiul de coacăză “Titania” - nu este

potrivit pentru plantarea în Republica Moldova, cu mici excepții ce fac terenurile

amplasate în nordul republicii.

Recurenta GȚ “Erhan Victoria Andrei” consideră că acestă probă are o mare

însemnătate pentru examinarea corectă și obiectivă a cauzei civile, deoarece GȚ

“Erhan Victoria Andrei” a plantat anume acest soi de coacăză Titania, care potrivit

concluziilor experților și specialiștilor Ministerului Agriculturii și Dezvoltării

Regionale și Mediului nu are capacitatea de a fi plantat în Republica Moldova.

Recurenta GȚ “Erhan Victoria Andrei” a menționat că Agenția de

Intervenție și Plăți pentru Agricultură nu a demonstrat, că GȚ “Erhan Victoria

Andrei” a încălcat condițiile de înființare a plantației de coacăză prin utilizarea

materialului săditot necorespunzător, deoarece conform prevederilor pct. 26 alin.

3) din Hotărîrea Guvernului nr. 135 din 2014 nu sunt prevăzute standartele exprese

pretinse a fi impuse de către Agenția de Intervenție și Plăți pentru Agricultură dar

este prevăzută categoria materialului săditor și anume categorii biologice și

fitosanitare superioare.

Recurenta GȚ “Erhan Victoria Andrei” a invocat că în contractul de acordare

a spriginului financiar nr. 811 din 16 mai 2014, la pct. 2.1.2 este prevăzut că

beneficiarul se obligă să respecte tehnologiile de cultivare și întreținere a obiectului

investiției prevăzută la pct. 2.1.1., în conformitate cu cele mai bune practici în

domenul vizat în vederea asigurării siguranței mediului, siguranței alimentelor,

sănătății alimentelor și plantelor, astfel, se observă că standartele impuse de

Agenția de Intervenție și Plăți pentru Agricultură (SM 209:2012), nu-și găsesc

materializarea în contractul tip, în special, dar nici în Hotărârea Guvernului nr. 135

din 2014 la general.

Recurenta a mai menționat că în corespundere cu prevederile pct. 29 alin. (1)

al Hotărîrii Guvernului nr. 135 din 2014, cuantumul spriginului financiar pentru

înființarea plantațiilor de arbuști fructiferi, inclusiv coacăză este prevăzut de

50000 lei pentru un hectar. La caz, pentru beneficiarul în cazul dat GȚ “Erhan

Victoria Andrei” a fost alocată suma de 122 650 lei.

Recurenta a invocat prevederile pct. 34 alin. 4 din Hotărîrea Guvernului nr.

135 din 2014, în care este stipulat că documentele solicitate suplimentar pentru

obținerea spriginului sunt următoarele: copia de pe certificatul de calitate a

materialului săditor sau după caz, a materialului semincer, eliberat de producător.

Anume prin această prevedere legislatorul a stabilit, că pentru acordarea

spriginului financiar de către solicitant se prezintă anticipat certificatul de calitate a

materialului săditor. Iar, doar ca urmare a aprecierii de către Agenția de Intervenție

și Plăți pentru Agricultură a materialului săditor ca corespunzător se acordă

beneficiarului spriginul financiar.

La 25 iulie 2019 GȚ “Erhan Victoria Andrei” a depus prin intermediul

oficiului postal recurs suplimentar prin care a solicitat admiterea recursului,

casarea deciziei instanței de apel și menținerea hotărârii primei instanțe.

În motivarea recursului suplimentar recurenta GȚ “Erhan Victoria Andrei” a

8

indicat că la 03 mai 2019 în Monitorul Oficial a fost publicată Hotărârea

Guvernului cu privire la modul de subvenționare a mijloacelor fondului de

subvenționare a producătorilor agricoli pentru anul 2019, prin care se indică la

dispozițiile art. 27 alin. (1) lit. h) că subvenționarea puieților de coacăz se

efectuiază de către stat față de producătorii agricoli, în afara soliului “Titania”.

Anume această cultură de coacăz a fost plantată de către GȚ “Erhan Victoria

Andrei” care în cele din urmă nu a dat rod. Recurenta consideră că în urma unui

studiu amplu a specialiștilor în domeniu s-a exclus finanțarea din contul statului

anume pentru această cultură de coacăz, iar anterior acest fapt a fost pus pe riscul

producătorilor agricoli.

În conformitate cu prevederile art. 434 alin. (1) Cod de procedură civilă,

recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a

deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel.

După cum denotă materialele cauzei, copia deciziei motivate din

21 februarie 2019 a Curții de Apel Chișinău, a fost expediată participanților la

proces la data de 27 martie 2019, prin scrisoarea de expediere nr. 3577 (f.d. 161),

fiind recepționată de recurenta la data de 03 aprilie 2019, fapt indicat expres în

cererea de recurs și copia plicului poștal anexat la materialele cauzei. (f.d. 166,

177)

În aceste circumstanțe, instanța de recurs precizează că recursul, a fost depus

de GȚ “Erhan Victoria Andrei”, la data de 31 mai 2019, cu respectarea termenului

prevăzut la art. 434 Cod de procedură civilă.

La 11 iunie 2019, în adresa intimatei Agenția de Intervenție și Plăți pentru

Agricultură a fost expediată copia recursului declarat de GȚ “Erhan Victoria

Andrei”, cu înștiințarea despre necesitatea depunerii referinței.

La 16 iulie 2019 Agenția de Intervenție și Plăți pentru Agricultură a depus

referință prin care a solicitat declararea recursului inadmisibil.

Examinând temeiurile recursului declarat de GȚ “Erhan Victoria Andrei”, în

raport cu materialele cauzei civile, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul este

inadmisibil.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) Cod de procedură civilă, părțile și alți

participanți la proces sînt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a

normelor de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate

sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele

indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în

măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii

sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către

instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la

încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

Conform prevederilor art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă, cererea de

recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul, nu se încadrează în

temeiurile prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

9

Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de GȚ “Erhan Victoria Andrei”,

nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) Cod de

procedură civilă.

Astfel, argumentele invocate în recursul declarat de GȚ “Erhan Victoria

Andrei”, se referă la dezacordul recurentei cu soluția pronunțată de către instanța

de apel, însă nu relevă încălcarea esențială, sau aplicarea eronată a normelor de

drept material, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție reține că recursul, exercitat conform

secțiunii a II-a, are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material

și procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în

fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție, reiterează și faptul că procedura

admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se

încadrează în cele prevăzute la art. 432. alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

În această ordine de idei, Completul Colegiului precizează că, în contextul

normelor procedurale din Secțiunea a II-a, Capitolul XXXVIII Cod de procedură

civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către

instanțele de fond și de apel.

Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența

probelor și concluziile făcute în urma probațiunii, sunt în afara controlului instanței

de recurs.

Prin prisma art. 432 alin. (4) Cod de procedură civilă, instanța de recurs poate

interveni în materia probațiunii, doar sub aspect procedural și anume dacă se

invocă că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod

flagrant regulile de apreciere a probelor, stabilite în art. 130 Cod de procedură

civilă. Din recursul declarat de GȚ “Erhan Victoria Andrei”, nu rezultă că instanța

a apreciat arbitrar probele.

În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului, a relevat în

jurisprudența sa constantă, rezultând din prevederile art. 6 § 1 al Convenției

Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, că

nu se impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs,

întemeindu-se pe dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva

sentinței pronunțate de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes

(cauza Rebai și alții contra Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului,

25 februarie 1995, nr.26561/1995).

În circumstanțele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

considera inadmisibil recursul declarat de GȚ “Erhan Victoria Andrei”.

În conformitate cu art. art. 269-270, 433 lit. a), 440 alin. 1 Cod de procedură

civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție

d i s p u n e :

Se consideră inadmisibil recursul declarat de Gospodăria Țărănească „Erhan

10

Victoria Andrei” împotriva deciziei din 21 februarie 2019 a Curții de Apel

Chișinău, în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Agenția de

Intervenție și Plăți pentru Agricultură împotriva Gospodăriei Țărănești „Erhan

Victoria Andrei” cu privire la rambursarea subvenției acordate, dobânzii de

întârziere, penalității și compensarea cheltuielilor de judecată.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Oleg Sternioală

Judecătorii Ala Cobăneanu

Nina Vascan

11