2rac-411/19 — cu privire la restituirea subvenției, încasarea dobânzii de întârziere, penalităților și a cheltuielilor de judecată

2rac-411/19 — cu privire la restituirea subvenției, încasarea dobânzii de întârziere, penalităților și a cheltuielilor de judecată (Curtea Supremă de Justiție, 2019)

Dosarul nr. 2rac-411/19

Instanța de fond: Judecătoria Orhei, sediul Central – E. Buzu

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău – N. Simciuc, I. Muruianu, I. Cotruță

ÎNCHEIERE

13 noiembrie 2019 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, judecătorul Dumitru Mardari

judecătorii Victor Burduh

Maria Ghervas

examinând admisibilitatea recursului declarat de către Gospodăria Țărănească

„Lătescu Mihaela Mihail”, reprezentată de avocatul Gheorghe Macovei,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de către Instituția Publică

„Agenția de Intervenție și Plăți pentru Agricultură” împotriva Gospodăriei Țărănești

„Lătescu Mihaela Mihail” cu privire la restituirea subvenției, încasarea dobânzii de

întârziere, penalităților și a cheltuielilor de judecată,

împotriva deciziei din data de 22 mai 2019 a Curții de Apel Chișinău, prin care

s-a admis apelul declarat de către Instituția Publică „Agenția de Intervenție și Plăți

pentru Agricultură”, s-a casat hotărârea din 23 octombrie 2018 a Judecătoriei Orhei,

sediul Central, s-a emis o nouă hotărâre privind admiterea acțiunii,

constată:

La 06 septembrie 2017 Instituția Publică „Agenția de Intervenție și Plăți pentru

Agricultură” a depus cerere de chemare în judecată, concretizată ulterior, împotriva

Gospodăriei Țărănești „Lătescu Mihaela Mihail” (în continuarea GȚ „Lătescu Mihaela

Mihail”), prin care a solicitat restituirea subvenției acordate în sumă totală de 290 180

lei, a dobânzii de întârziere în sumă de 4 642,88 lei, a penalității în sumă de 191 602,28

lei și a cheltuielilor de judecată.

În susținerea cererii de chemare în judecată IP „Agenția de Intervenție și Plăți

pentru Agricultură” a invocat că în anul 2014 GȚ „Lătescu Mihaela Mihail” a beneficiat

de sprijin financiar conform Regulamentului privind modul de repartizare a mijloacelor

fondului de subvenționare a producătorilor agricoli, aprobat prin Hotărârea Guvernului

nr.135 din 24 februarie 2014, dosar de subvenționare nr.3-P/1403TL342, pentru

înființarea plantației de coacăză.

1

La 16 mai 2014 între GȚ „Lătescu Mihaela Mihail” și IP „Agenția de Intervenție

și Plăți pentru Agricultură” a fost încheiat contractul de acordare a sprijinului financiar

nr. 304.

Potrivit pct. 3.2 al contractului Autoritatea Contractantă s-a angajat să acorde

sprijin financiar nerambursabil în mărime de 290 180 lei. La 26 mai 2014 a fost întocmit

ordinul de plată nr.10967, prin care au fost transferate mijloacele financiare în mărime

de 290 180 lei.

Conform pct. 37 din Regulamentul cu privire la modul de repartizare a mijloacelor

fondului de subvenționare a producătorilor agricoli, aprobat prin Hotărârea Guvernului

nr.135 din 24 februarie 2014, beneficiarul de subvenții destinate înființării plantațiilor

pomicole, nucifere, viticole, de arbuști fructiferi și căpșun, inclusiv pentru sistemele

antiîngheț și instalațiile antigrindină nu este în drept să le înstrăineze, să le caseze sau

să le defrișeze, precum și nici să abandoneze activitatea în sistemul agriculturii

ecologice, înainte de expirarea a cel puțin 1/3 din termenul de exploatare a plantației,

cu excepția cazurilor de forță majoră. În caz contrar, beneficiarul este obligat să restituie

suma subvenției.

IP „Agenția de Intervenție și Plăți pentru Agricultură” prin ordinul nr.12 din 03

februarie 2017 a dispus efectuarea inspecției post- achitare, inclusiv la beneficiarul

subvenției GȚ „Lătescu Mihaela Mihail”.

La 16 martie 2017 IP „Agenția de Intervenție și Plăți pentru Agricultură” a efectuat

inspecția-post achitare, prin care a constatat că investiția nu este utilizată conform

destinației, suprafața de coacăză neagră a fost defrișată.

În opinia reprezentantului reclamantei, GȚ „Lătescu Mihaela Mihail” a încălcat

pct. 37 din Regulamentul cu privire la modul de repartizare a mijloacelor fondului de

subvenționare a producătorilor agricoli, ori beneficiarul de subvenții destinate înființării

plantațiilor de coacăză neagră nu este în drept să le defrișeze înainte de expirarea a cel

puțin 1/3 din termenul de exploatare a plantației. Termenul de exploatare utilă a

plantației urmează a fi calculat după intrarea pe rod a plantației. Astfel, conform Anexei

nr. 1 la Regulamentul cu privire la modul de evidență a grupului de vârstă și a intrării

pe rod a plantațiilor perene, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.705 din 20 octombrie

1995, plantația perenă de coacăză intră deplin pe rod în anul 3 de vegetație, indiferent

că are un grad de creștere viguros, mijlociu sau slab.

Totodată, a mai menționat că, Anexa nr.1 la Catalogul mijloacelor fixe și activelor

nemateriale, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.338 din 21 martie 2003 cu privire la

aprobarea Catalogului mijloacelor fixe și activelor nemateriale, durata de exploatare

utilă a plantației perene de coacăză este de 7 ani.

În această ordine de idei, 1/3 din termenul de exploatare de 7 ani a plantației perene

de coacăză, constituie 2 ani și 3 luni.

Prin urmare, IP „Agenția de Intervenție și Plăți pentru Agricultură” a susținut că

producătorul agricol, beneficiar de subvenție conform Măsurii 3 din Regulamentul

aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.135, pentru înființarea plantației perene de

coacăză nu va putea înstrăina, casa, defrișa, abandona plantația timp de 5 ani și 3 luni

de la înființare.

2

IP „Agenția de Intervenție și Plăți pentru Agricultură” a mai menționat că GȚ

„Lătescu Mihaela Mihail”, pe lângă faptul că a încălcat prevederile Regulamentului de

subvenționare pentru anul 2014, a încălcat și clauzele contractului de acordare a

sprijinului financiar nr. 342 din 16 mai 2014, ori era obligată să asigure utilizarea la

destinație a investiției pentru care se solicită acordarea sprijinului financiar; să respecte

condițiile de întreținere a obiectivului investiției, în conformitate cu cele mai bune

practici în domeniul vizat, în vederea asigurării protecției mediului, sănătății animalelor

și plantelor; să nu admită înstrăinarea sub nici o formă a investiției pentru care se acordă

sprijinul financiar, în perioadele de timp stabilite, din momentul semnării prezentului

contract; să respecte pe toată durata contractului, condițiile de eligibilitate și criteriile

de evaluare care au stat la baza autorizării cererii de acordare a sprijinului financiar; să

informeze Autoritatea Contractantă fără întârziere, într-un termen de cel mult 10 zile,

despre orice circumstanță ce poate împiedica executarea corespunzătoare a

contractului; să notifice Autoritatea Contractantă la apariția oricărei modificări

survenite în realizarea adecvată a investiției supuse subvenționării.

Astfel, autoritatea reclamantă a relatat că circumstanțele menționate denotă lipsa

intenției factorilor de decizie a GȚ „Lătescu Mihaela Mihail” de a realiza obiectivele

specificate în pct. 5, 6, 25, 26, 27 ale Regulamentului de subvenționare aprobat prin

Hotărârea Guvernului nr.135. În situația în care obiectul subvenției – plantația de

coacăză este casată, defrișată, abandonată, obiectivele stipulate în Regulament nu sunt

atinse, ce impune necesitatea restituirii subvenției acordate.

Mai mult, restituirea subvenției este prevăzută la pct.4.4 al contractului, în cazul

în care pe parcursul perioadei de valabilitate a contractului, se constată că subvenția

pentru care s-a acordat sprijin financiar a fost încălcată (prin orice tip de act juridic care

produce efectul înstrăinării), în cazurile constatărilor stabilite în cadrul

inspecțiilor/controalelor a prezentării documentelor neveridice/false în vederea

accesării sprijinului financiar în cazul în care beneficiarul intră în procedura

insolvabilității, declarate în modul prevăzut de lege, beneficiarul este obligat să restituie

subvenția recepționată.

În susținerea pretenției cu privire la încasarea dobânzii de întârziere și a penalității

IP „Agenția de Intervenție și Plăți pentru Agricultură” a indicat că potrivit pct. 4.5 al

contractului, în cazul comiterii încălcărilor specificate la pct. 4.4 al contractului,

beneficiarului i se va calcula dobânzi de întârziere, în conformitate cu prevederile art.

585, 619 din Codul civil, precum și penalității în mărime de 0,01 % din valoarea

sprijinului financiar acordat, pentru fiecare zi, calculată din data comiterii încălcării,

conform prevederilor prezentului contract.

IP „Agenția de Intervenție și Plăți pentru Agricultură” a menționat că GȚ „Lătescu

Mihaela Mihail” a încălcat, atât prevederile Regulamentului de subvenționare, cât și

prevederile contractuale menționate mai sus. Alocarea subvențiilor este determinată de

obiectivele aferente Măsurii 7 a Regulamentului de subvenționare, însă în situația creată

acestea nu vor fi atinse. Iar în scopul gestionării eficiente a fondului de subvenționare

a producătorilor agricoli, se impune necesitatea restituirii de către GȚ „Lătescu Mihaela

Mihail” a subvenției acordate în mărime de 290 180 lei.

3

Prin hotărârea din data de 23 octombrie 2018 a Judecătoriei Orhei, sediul Central

s-a respins, ca fiind neîntemeiată cererea de chemare în judecată depusă de către IP

„Agenția de Intervenție și Plăți pentru Agricultură”. ( f.d. 98, 106-109)

Instanța de fond și-a argumentat soluția prin faptul că IP „Agenția de Intervenție

și Plăți pentru Agricultură” nu a prezentat probe concludente, pertinente și utile, care

să demonstreze defrișarea plantației de coacăză și lipsa temeiurilor defrișării acestea,

însă s-a limitat la simple declarații. Fișa de control nr. 191 din 29 mai 2017 nu constituie

dovadă admisibilă și concludentă că plantația este defrișată, ori aceasta nu conține

componența grupului de lucru pentru efectuarea inspecției și a controlului de teren și

nu este posibil de identificat dacă semnatarul acesteia a fost investit cu dreptul de a

efectua controlul și a întocmi actul de control.

Prin încheierea din data de 05 aprilie 2019 a Curții de Apel Chișinău s-a declinat

competența completului specializat în materie de contencios administrativ în favoarea

completului specializat în materie civilă de drept comun al Curții de Apel Chișinău.

( f.d. 162-164)

Curtea de Apel Chișinău prin decizia din data de 22 mai 2019 a admis apelul

declarat de către IP „Agenția de Intervenție și Plăți pentru Agricultură”, a casat

hotărârea din 23 octombrie 2018 a Judecătoriei Orhei, sediul Central, a emis o nouă

hotărâre, prin care a admis cererea de chemare în judecata, a încasat de la GȚ „Lătescu

Mihaela Mihail” în beneficiul IP „Agenția de Intervenție și Plăți pentru Agricultură”

subvenția acordată în sumă de 290 180 lei, dobânda de întârziere în sumă de 4 642,88

lei și penalitatea în sumă de 191 602,28 lei, în beneficiul statului taxa de stat în mărime

de 14 593 lei. ( f.d. 175,176-183)

Instanța de apel a concluzionat că prin prisma normelor de drept material ce

reglementează raportul juridic litigios, a contractului nr. 304 din 16 mai 2014 de

acordare a sprijinului financiar, pretenția IP „Agenția de Intervenție și Plăți pentru

Agricultură” cu privire la restituirea subvenției este întemeiată. Argumentul instanței

de fond precum că această pretenție este neprobată a fost considerat de instanța de apel

eronat.

Potrivit reținerilor instanței de apel, fișa de control, prin care au fost constatate

iregularitățile comise de către GȚ „Lătescu Mihaela Mihail” sub aspect obiectiv

constituie dovada admisibilă și concludentă, or, la etapa inițială de solicitare a

subvenției, cererea a fost depusă la secția teritorială Orhei a IP „Agenția de Intervenție

și Plăți pentru Agricultură”. Conform procedurii prevăzută de Regulament, angajații

Secției respective s-au deplasat la fața locului pentru a inspecta plantația nou înființată,

iar ulterior, la efectuarea inspecției post achitare, reprezentanții secției teritoriale Orhei

s-au deplasat la același teren, care inițial a fost verificat de această secție, teren pe care

însăși beneficiarul de subvenții l-a prezentat către reprezentanții secției teritoriale Orhei

a IP „Agenția de Intervenție și Plăți pentru Agricultură”.

Cu referire la pretenția IP „Agenția de Intervenție și Plăți pentru Agricultură” cu

privire la încasarea dobânzii de întârziere și a penalităților, instanța de apel a

concluzionat prin prisma pct. 4.4, 4.5 ale contractului nr. 304 din 16 mai 2014 de

acordare a sprijinului financiar, art. 585 și 619 din Codul civil ( în redacția de până la

01 martie 2019) ca fiind întemeiate.

4

Totodată, instanța de apel a reținut prevederile art. 94, 98 din Codul de procedură

civilă și a dispus încasarea de la partea care a pierdut procesul a taxei de stat, de a căror

plată reclamanta a fost scutită, în beneficiul statului proporțional părții admise din

acțiune.

Împotriva deciziei instanței de apel, la 16 august 2019 GȚ „Lătescu Mihaela

Mihail”, reprezentată de avocatul Gheorghe Macovei, a depus recurs, prin care a

solicitat casarea deciziei instanței de apel și a hotărârii instanței de fond cu remiterea

cauzei la rejudecare către instanța de contencios administrativ competentă, în caz

alternativ casarea deciziei instanței de apel cu menținerea hotărârii instanței de fond.

( f.d. 190-201)

În motivarea recursului GȚ „Lătescu Mihaela Mihail”, reprezentată de avocatul

Gheorghe Macovei, a indicat că hotărârile au fost emise cu încălcarea competenței

jurisdicționale, ori litigiul dat ține de competența instanței de contencios administrativ.

De asemenea, recurenta a menționat că instanța de apel a interpretat în mod eronat

legea și anume pct. 37 din Regulamentul cu privire la modul de repartizare a mijloacelor

fondului de subvenționare a producătorilor agricoli și pct. 4.4 al contractului nr. 304

din 16 mai 2014 de acordare a sprijinului financiar, ori sancțiunea restituirii subvenției

acordate survine doar în situațiile cert și exhaustiv determinate, și anume: înstrăinarea

investiției; prezentarea documentelor false la depunerea cererii de subvenționare;

casarea sau defrișarea intenționată a plantațiilor; intrarea în procedura insolvabilității.

La caz, niciuna din situațiile sus menționate nu-și regăsește confirmare, ori

instanța de apel eronat a interpretat temeiul de aplicare a sancțiunii defrișarea

intenționată a plantațiilor, prin calcularea greșită a termenului de 1/3 din termenul de

exploatare a plantației.

GȚ „Lătescu Mihaela Mihail” a menționat că termenul de 1/3 în care se interzice

de a face anumite acțiuni se calculează din termenul total de 9 ani de zile, și este egal

cu 3 ani, începând să curgă din data înființării plantației.

În opinia reclamantei instanța de apel a apreciat arbitrar probele și anume

răspunsul Ministerului Agriculturii Dezvoltării Regionale și Mediului din 02 februarie

2018, care indică că „reieșind din aplicarea prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 705

din 20 octombrie 1995 și Hotărârii Guvernului nr. 338 din 21 martie 2003, durata totală

de exploatare a unei plantații de coacăz este de 9 ani de zile, inclusiv 2 ani până la

intrare în rod și 7 ani durata de funcționare utilă a plantației”,

Astfel, în contextul răspunsului Ministerului Agriculturii Dezvoltării Regionale și

Mediului recurenta după expirarea termenului de 3 ani - începând cu 13 martie 2017 -

nu are nici o interdicție precum înstrăinarea, casarea, defrișarea plantației de coacăză.

La 11 octombrie 2019 IP „Agenția de Intervenție și Plăți pentru Agricultură” a

depus referință la cererea de recurs declarată de către GȚ „Lătescu Mihaela Mihail”,

reprezentată de avocatul Gheorghe Macovei, solicitând declararea recursului

inadmisibil, menționând că argumentele invocate în recurs se referă la dezacordul

recurentei cu soluția pronunțată de către instanța de apel și nu denotă încălcarea

esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept

procedural, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei instanței de apel.

5

Mai mult, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către

instanța de apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența

probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului instanței de

recurs.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) din Codul de procedură civilă recursul se

declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă

legea nu prevede altfel.

Materialele cauzei atestă că decizia Curții de Apel Chișinău a fost pronunțată la

22 mai 2019, a fost publicată pe portalul național al instanțelor judecătorești și

expediată în adresa participanților la proces la 13 iunie 2019. Confirmare privind

recepționarea copiei deciziei instanței de apel, de către GȚ „Lătescu Mihaela Mihail”,

la materialele dosarului lipsește.

În aceste circumstanțe recursul declarat de către GȚ „Lătescu Mihaela Mihail”,

reprezentată de avocatul Gheorghe Macovei, la 16 august 2019 se consideră a fi depus

în termen.

Examinând temeiurile de admisibilitate ale recursului în raport cu materialele

cauzei civile, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia, că recursul declarat de către GȚ

„Lătescu Mihaela Mihail”, reprezentată de avocatul Gheorghe Macovei, este

inadmisibil din următoarele considerente.

Verificând motivele de casare, invocate în recurs, completul Colegiului atestă, că

GȚ „Lătescu Mihaela Mihail”, reprezentată de avocatul Gheorghe Macovei, a indicat

argumente ce țin de dezacordul cu felul în care instanța de apel a apreciat înscrisurile

probatorii și a constatat circumstanțele cauzei. Nu pot fi reținute ca temei de

admisibilitate aceste argumente, deoarece țin de reaprecierea probelor, fapt inadmisibil

în recurs.

Conform regulilor din Secțiunea a 2-a din Capitolul XXXVIII din Codul de

procedură civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către

instanțele de fond și de apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre

probe, suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara

controlului instanței de recurs.

Recursul exercitat conform secțiunii a 2 - a are caracter devolutiv numai asupra

problemelor de drept material și procesual, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar

nu și temeinicia în fapt.

Astfel, completul Colegiului constată că argumentele invocate în recurs nu pot

constitui temei de casare a deciziei recurate, or, acesta nu se încadrează în cele expres

stabilite la art. 432, alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă.

În conformitate cu prevederilor art. 432, alin. (1) din Codul de procedură civilă

părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declarare recurs în cazul în care se

invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a

normelor de drept procesual.

Aliniatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcare sau

aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la

6

alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care

acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care

instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a

fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și

libertăților fundamentale ale omului.

În conformitate cu art. 433, lit. a) din Codul de procedură civilă cererea de recurs

se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile

prevăzute la art. 432, alin. (2), (3) și (4).

Totodată, potrivit jurisprudenței CEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie

capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să

posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri, pe când în recursul declarat

de către GȚ „Lătescu Mihaela Mihail”, reprezentată de avocatul Gheorghe Macovei,

asemenea aspecte nu se regăsesc.

În speță, completul Colegiului menționează, că recursul în cauză conține obiecții

de fapt și de drept, care deja au fost studiate și verificate de către instanța de apel,

primind o apreciere corespunzătoare.

În consecință, nu există aparența unei încălcări a dreptului recurentei la

soluționarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei în apel, în modul în

care este garantat de art. 6 § 1 al Convenției.

Drept urmare, se reține că argumentele invocate de recurenta nu pot constitui temei

de admisibilitate a recursului, deoarece nu denotă încălcarea esențială sau aplicarea

eronată a normei de drept material sau a normei de drept procesual, așa cum formal

invocă GȚ „Lătescu Mihaela Mihail”, reprezentată de avocatul Gheorghe Macovei, și,

respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

În astfel de circumstanțe, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera recursul

declarat de către GȚ „Lătescu Mihaela Mihail”, reprezentată de avocatul Gheorghe

Macovei, inadmisibil.

Conform celor expuse, în temeiul art. 431, alin. (1) și (2), art. 433, lit. a), 440, alin.

(1) și (11) ale Codului de procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

dispune:

Recursul, declarat de către Gospodăria Țărănească „Lătescu Mihaela Mihail”,

reprezentată de avocatul Gheorghe Macovei, se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Dumitru Mardari

judecătorii Victor Burduh

Maria Ghervas

7