ÎNAPOI LA REZULTATE Curtea Supremă de Justiție
Sursă originală
CSJ 14.08.2019

2r-494/19 — revendicarea bunului imobil din posesia nelegitima

HOTĂRÂRE
14.08.2019
Pe scurt
Instanță
Curtea Supremă de Justiție
Obiect
revendicarea bunului imobil din posesia nelegitima
Temei legal
explicarea hotaririi judecatoresti
Citează această cauză
2r-494/19 — revendicarea bunului imobil din posesia nelegitima (Curtea Supremă de Justiție, 2019)

Dosarul nr.2r-494/19

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Central (jud. S. Dimitriu)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. A. Bostan, V. Negru, A. Pahopol)

Instanța de recurs: Curtea Supremă de Justiție (jud. M. Ghervas, V. Burduh, T. Vieru)

14 august 2019 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele ședinței , judecătorul Oleg Sternioală

Judecătorii Ala Cobăneanu

Victor Burduh

examinând recursul declarat de Asociația Proprietarilor de Locuințe Privatizate

„nr. 51/162” COOP, reprezentată de administratorul Vladimir Lae,

la cererea administratorului Asociației Proprietarilor de Locuințe Privatizate

„nr. 51/162” COOP, Vladimir Lae, privind explicarea deciziei din 05 iunie 2018 a

Curții de Apel Chișinău,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Mihail Bălan și

Maria Bălan împotriva Asociației Proprietarilor de Locuințe Privatizate „nr. 51/162”

COOP, intervenienți accesorii Svetlana Kalganova, Agenția Servicii Publice,

Departamentul Cadastru cu privire la revendicarea bunului imobil din posesiune

nelegitimă,

împotriva încheierii din 21 mai 2019 a Curții de Apel Chișinău,

c o n s t a t ă:

La 15 iunie 2016, Mihail Bălan și Maria Bălan au depus cerere de chemare în

judecată împotriva Asociației Proprietarilor de Locuințe Privatizate „nr. 51/162”

COOP (în continuare A.P.L.P. „nr. 51/162” COOP) solicitând revendicarea din

posesie ilegală odaia nr. xxxxxx cu suprafața de 5,9 mp (porțiunea hașurată din

coridorul aferent xxxxx), deținută cu drept de proprietate privată, în baza

contractului de vânzare-cumpărare nr. xxxxx din 02 iunie 2014, evacuarea tuturor

bunurilor aflate în odaia nr. xxxxx cu suprafața de 5,9 mp, deținută cu drept de

proprietate privată, în baza contractului de vânzare-cumpărare nr. xxxx din 02 iunie

2014, compensarea tuturor cheltuielilor de judecată de către A.P.L.P. „nr. 51/162”

COOP, inclusiv onorariul avocatului în sumă de 3000 de lei.

Prin încheierile protocolare din 09 februarie 2017 a Judecătoriei Chișinău,

sediul Central, au fost atrași în calitate de intervenienți accesorii Svetlana

Kalganova, Oficiul Cadastral Teritorial Chișinău.

Prin hotărârea din 29 noiembrie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Central,

s-a respins ca fiind neîntemeiată cererea de chemare în judecată depusă de Mihail

Bălan și Maria Bălan împotriva A.P.L.P „nr. 51/162” COOP, intervenient accesoriu

Svetlana Kalganova cu privire la revendicarea bunului imobil din posesiune

nelegitimă; s-au încasat în mod solidar de la Mihail Bălan și Maria Bălan în

1

beneficiul A.P.L.P. „nr. 51/162” COOP cheltuielile de judecată în sumă de 2312, 78

de lei.

Prin decizia din 05 iunie 2018 a Curții de Apel Chișinău s-a admis cererea de

apel depusă de Mihail Bălan și Maria Bălan și s-a casat integral hotărârea din 29

noiembrie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Central, în cauza civilă la cererea de

chemare în judecată depusă de Mihail Bălan și Maria Bălan împotriva A.P.L.P „nr.

51/162” COOP, intervenient accesoriu Svetlana Kalganova cu privire la

revendicarea bunului imobil din posesiune nelegitimă și s-a emis o nouă hotărâre

prin care s-a admis integral cererea de chemare în judecată depusă de Mihail Bălan

și Maria Bălan; s-a revendicat din posesia ilegală a A.P.L.P „nr. 51/162” COOP

odaia nr. xxxx cu suprafața de 5,9 mp a imobilului cu număr cadastral xxxxxx, din

xxxxxx; s-a obligat A.P.L.P „nr. 51/162” COOP să restituie bunul imobil în folosul

proprietarilor Mihail Bălan și Maria Bălan; s-au încasat de la A.P.L.P „nr. 51/162”

COOP în beneficiul lui Mihail Bălan și Mariei Bălan cheltuielile de asistență juridică

în sumă de 2000 de lei și cheltuielile de judecată sub forma taxelor poștale în sumă

totală de 191, 05 lei; s-a încasat de la A.P.L.P „nr. 51/162” COOP în beneficiul

statului taxa de stat ce urma a fi achitată la depunerea cererii de chemare în judecată

și la depunerea cererii de apel în sumă de 162, 50 de lei.

Prin încheierea din 05 decembrie 2018 a Curții Supreme de Justiție s-a

considerat inadmisibil recursul declarat de A.P.L.P „nr. 51/162” COOP, reprezentată

de avocatul Timotin Lilian.

La 18 martie 2019, A.P.L.P. „nr. 51/162” COOP, reprezentată de

administratorul Vladimir Lae, a solicitat explicarea modului de executare a

documentului executoriu nr. 2-2127/18 din 05 iunie 2018, explicarea modalității de

revendicare din posesia ilegală a A.P.L.P „nr. 51/162” COOP a odăii nr. xxxxxx cu

suprafața de 5,9 mp, a imobilului cu număr cadastral 010011010102006, din

xxxxxxx, explicarea modalității de obligare a A.P.L.P „nr. 51/162” COOP de a

restitui bunul imobil în folosul proprietarilor Mihail Bălan și Maria Bălan sau

modalitatea de restituire.

În motivarea cererii de explicare s-a indicat că odată cu punerea în executare a

acestui document executoriu a apărut necesitatea explicării modului de executare. În

acest sens, a precizat că odaia nr. xxxxxx cu suprafața de 5,9 mp, din imobilul cu

număr cadastral xxxxxx, din xxxxxxxx, nu există de fapt ca un bun separat

înregistrat în cadastrul bunurilor imobile, această odaie constituind o parte din

coridorul comun cu nr.xxxxx, fiind creată în urma replanificărilor neautorizate și la

momentul de față nu există. Fapt confirmat prin răspunsul nr. 11- 05/8270/2018 din

17 aprilie 2018 ASP.

Totodată, a menționat că prin cerințele formulate în cererea de chemare în

judecată se solicită revendicarea din posesia ilegală a odăii nr. xxxxx, cu suprafața

de 5,9 mp, precum și evacuarea tuturor bunurilor aflate în odaia nr. xxxxx. În cadrul

examinării litigiului în instanța de fond, pârâtul a susținut poziția că această odaie

nu există, iar anumite bunuri nu se păstrează în acest coridor, proprietarii

apartamentelor xxxxx și xxxx personal au refuzat folosința acestuia, prin blocarea

ușilor de acces. Însă prin decizia Curții de Apel Chișinău s-a dispus admiterea

integrală a cererii, s-a revindecat din posesie ilegală odaia nr. xxxxx și s-a obligat

A.P.L.P „nr. 51/162” COOP să restituie bunul imobil în folosul proprietarilor Mihail

2

Bălan și Maria Bălan. Fiind solicitată explicarea modalității de executare a titlului

executoriu, executorul judecătoresc Cornelia Balan, prin scrisoarea nr. 075/1277/19

din 05 februarie 2019 a indicat că debitorul: urmează sa anunțe creditorii și să-i arate

bunul liber, cu acordarea posibilității de a-l folosi și de a schimba lacătul de la odaia

nr.xxxxx și de a transmite cheile, cerințe ce depășesc dispozitivul hotărârii

judecătorești și sunt imposibil de a fi executate. Or, odaia nu există, ușa de acces la

odaia pretinsă nu există, respectiv schimbarea lacătului și predarea cheilor este

imposibilă. La fel nu este clară procedura de transmitere a posibilității (a dreptului)

de folosință de la debitor către creditor, asupra unui bun imobil, atunci când este

liber și accesibil, iar posibilitatea de a-l folosi ține doar de voința debitorilor

(proprietari), care refuză să-l facă. Astfel, nu poate fi obligat în calitate de debitor să

creeze facilități pentru creditorii Mihail Bălan și Maria Bălan de a se folosi de

porțiunea de coridor aflată în litigiu sau pretinsa odaie nr.xxxxx, care, de fapt, nu

există.

Prin încheierea din 21 mai 2019 a Curții de Apel Chișinău s-a respins ca fiind

neîntemeiată cererea administratorului A. P.L.P. „nr. 51/162” COOP, Vladimir Lae,

privind explicarea deciziei din 05 iunie 2018 a Curții de Apel Chișinău, în cauza

civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Mihail Bălan și Maria Bălan

împotriva A.P.L.P. „nr. 51/162” COOP, intervenient accesoriu Svetlana Kalganova

cu privire la revendicarea bunului imobil din posesiune nelegitimă.

La 03 iulie 2019, A.P.L.P. „nr. 51/162” COOP, reprezentată de administratorul

Vladimir Lae, a depus cerere de recurs împotriva încheierii din 21 mai 2019 a Curții

de Apel Chișinău solicitând admiterea cererii de recurs, casarea integrală a încheierii

din 21 mai 2019 a Curții de Apel Chișinău, soluționând prin decizie problema, cu

admiterea cererii de explicare a hotărârii, explicarea modalității de aplicare și

executare a dispozitivului deciziei în ceea ce ține de revendicarea din posesie ilegală

a A.P.L.P. „nr. 51/162” COOP a odăii nr.xxxxx cu suprafața de 5,9 mp a imobilului

cu număr cadastral xxxxxxx din xxxxxxx și obligarea A.P.L.P. „nr. 51/162” COOP

de a restitui bunul imobil în folosul proprietarilor Mihail Bălan și Maria Bălan.

În motivarea recursului s-a invocat că încheierea contestată este una ilegală,

neîntemeiată, contradictorie, afectată de viciu fundamental, prin ce se îngrădește

dreptul la un proces echitabil în sensul art. 6 CEDO și urmează a fi casată.

Unul dintre temeiurile invocate este precum că părțile fiind citate în mod legal

în ședință de judecată, nu s-au prezentat și pricina a fost examinată în absența lor,

însă acest aspect nu corespunde realității și este în contradicție cu constatărilor

ulterioare. Or, în ședința de judecată au participat reprezentanții debitorului A.P.L.P.

„nr. 51/162” COOP, Vladimir Lae și avocatul Lilian Timotin, care-i reprezintă

interesele în acest litigiu, fapt ce rezultă din partea descriptivă a hotărârii contestate,

unde instanța indică deja că nemijlocit, în ședința instanței de apel solicitantul a făcut

explicații.

Instanța a concluzionat că, de fapt, s-a solicitat explicarea modalității de

executare a documentului executoriu, deoarece în opinia solicitantului, acesta nu

este posibil de executat, întrucât odaia nr. xxxxx cu suprafața de 5,9 mp al cărei

revendicare se solicită a fi executată, nu există, iar anumite bunuri pentru evacuare

nu sunt. Respectiv instanța a concluzionat ferm, pe de o parte, că s-a solicitat

necesitatea de a face explicații referitoare la sensul, extinderea sau aplicarea

3

dispozitivului hotărârii, însă, pe de altă parte, a respins ca neîntemeiată cererea de

explicare a deciziei din 05 iunie 2018 a Curții de Apel Chișinău, deoarece cele

indicate sunt lucruri tehnice și nu necesită a fi explicate, dispozitivul hotărârii fiind

clar și nu permite tălmăcirea alternativă.

De asemenea, a menționat despre dezacordul cu această concluzie, calificând-

o drept contradictorie, deoarece Curtea de Apel a menționat clar că argumentul

solicitantului cu referire la imposibilitatea executării hotărârii judecătorești se

combate prin răspunsul ÎS „Cadastru” din 24 ianuarie 2017 conform căruia la situația

din anul 1996 coridorul cu suprafața de 5,9 mp nu există, fiind format în urma

replanificării neautorizate. Or, instanța de apel în loc să explice cum urmează a fi

aplicată dispoziția deciziei, face o reapreciere unilaterală a probelor, expunându-se

repetat asupra fondului, fără a se referi și la alte probe. Același răspuns prezentat de

către creditori, nr. 11-05/8270/2018 din 17 aprilie 2018 eliberat de către Agenția

Servicii Publice cert indică: „Conform informației conținute în cadastrul bunurilor

imobile, menționăm că în cadrul procesului de privatizare a fondului de locuințe, în

suprafața apartamentului cu nr. cadastral xxxxx au intrat, inclusiv 4,4 mp din

coridorul comun nr. xxxxx și în suprafața încăperii cu număr cadastral xxxxxx, au

intrat 4,3 mp din coridorul comun nr. xxxxx. Respectiv, ca urmare a replanificărilor

neautorizate, din coridorul comun nr. xxxxx a fost format coridorul nr. xxxx cu

suprafața de 5,9 mp, inclus în suprafața apartamentului cu număr cadastral xxxxxx,

căruia conform actului doveditor de drept îi revine doar 4,4 mp, s-a mai comunicat

repetat că atât coridorul nr. xxxxxx, cât și coridorul nr. xxxxx n-au fost înregistrate

în registrul bunurilor imobile ca obiecte separate”. Astfel, s-a constatat că porțiunea

din coridorul comun nr. xxxx a fost acaparată neautorizat și samavolnic.

Recurentul a afirmat că, în concluzie instanța de apel a menționat că însuși

solicitantul a recunoscut că replanificarea în urma căreia a dispărut încăperea

litigioasă, odaia nr. xxxx, a fost efectuată neautorizat, astfel întru executarea

documentului executoriu debitorul este obligat să restabilească situația preexistentă

din cheltuieli proprii. Acest, fapt reprezentând o interpretare eronată a

circumstanțelor cazului, menită anume de a mușamaliza ilegalitatea și neclaritățile

deciziei emise. Or, din cele menționate supra și materialele cauzei, A.P.L.P. „nr.

51/162” COOP a susținut poziția anume că atât construcția de formare a odăii nr.

xxxxx, de fapt, acapararea abuzivă a unei porțiuni de 5,9 mp din coridorul comun),

cât și demolarea acestor construcții, au fost efectuate neautorizat anume de foștii

proprietari ai apartamentului litigios nr. xxxxxx din xxxxxx, fapt ce rezultă

nemijlocit din cerințele formulate în acțiune, precum și din înscrisurile prezentate de

apelanți, răspunsurile ASP, dar nu de către A.P.L.P. „nr. 51/162” COOP, după cum

încearcă să susțină instanța. În acest sens instanța de apel a concluzionat că nu sunt

necesare anumite explicații privind modul de executare a deciziei, deoarece

apelantul/creditorul din cont propriu și-a executat decizia, personal a construit

peretele despărțitor.

La fel, a indicat că reclamanții au solicitat revendicarea din posesia ilegală a

odăii nr. xxxxx, cu suprafața de 5,9 mp, precum și evacuarea tuturor bunurilor aflate

în odaia nr. xxxxx. Instanța de apel a dispus revendicarea din posesie ilegală odaia

nr. xxxxx și obligarea A.P.L.P. „nr. 51/162” COOP de a restitui bunul imobil în

folosul proprietarilor Mihail Bălan și Maria Bălan. Executorul judecătoresc a

4

solicitat, debitorului A.P.L.P. „nr. 51/162” COOP, să anunțe creditorii și să-i arate

bunul liber, cu acordarea posibilităților de a-l folosi și de a schimba lacătul de la

odaia nr.xxxxx și de a transmite cheile, cerințe ce depășesc dispozitivul hotărârii

judecătorești și sunt imposibil de a fi executate. Ca urmare, apelantul/creditorul a

construit neautorizat un perete prin care practic a partajat în natură coridorul nr.

xxxxxx, aflat în proprietate comună pe cote-părți, 1/2 din care aparține și

proprietarului apartamentului nr. xxxxxx din acest bloc. Ca rezultat în urma sesizării

organelor de resort, a fost emisă o prescripție în adresa A.P.L.P. „nr. 51/162” COOP

la 21 iunie 2019 prin care s-a pus în sarcina A.P.L.P. „nr. 51/162” COOP de a

înlătura neconformitățile și anume proprietarul ap. xxxxx din xxxxxxx.

Recurentul a menționat că la înaintarea cererii de explicare a hotărârii, a fost

solicitată și suspendarea procedurii executării, pentru a nu permite interpretarea

eronată a dispozițiilor deciziei din 05 iunie 2018 a Curții de Apel Chișinău și a evita

admiterea unor eventuale ilegalități, cerință, însă care a rămas fără soluționare. Acest

litigiu civil a pornit în principiu de la niște pretenții cu referire la evacuarea unor

bunuri și a finalizat cu construcția samovolnică contrar normelor legale a unui

perete, fapt ce a fost condiționat anume de considerentul că dispozitivul hotărârii al

cărui explicație s-a solicitat, este unul neclar și interpretabil.

Cu referire la art.147-149 Cod de executare, recurentul a afirmat că în

procedura de executare a unor acțiuni ce ține de evacuare, nu se identifică o astfel

de modalitate de executare: restabilirea situației preexistente din contul debitorului.

În același sens, pe de o parte instanța de apel a respins ca neîntemeiată cererea de

explicare a hotărârii, iar pe de altă parte, a explicat precum că debitorul este obligat

să restabilească situația preexistentă, opinie sau concluzie care nu se regăsește, de

fapt, în decizia emisă de către instanța de apel la examinarea pricinii pe fond, ce

reprezintă, la fel, o opinie contradictorie, menită să argumenteze ilegalitatea

acțiunilor executorului judecătoresc și a intimatului (creditor).

În conformitate cu art. 425 Cod de procedură civilă termenul de declarare a

recursului împotriva încheierii este de 15 zile de la comunicarea încheierii.

Curtea de Apel Chișinău a adoptat încheierea contestată la 21 mai 2019, iar

A.P.L.P. „nr. 51/162” COOP, reprezentată de administratorul Vladimir Lae, a

declarat recurs la 03 iulie 2019.

Materialele cauzei atestă expedierea copiei încheierii participanților la proces

la 17 iunie 2019, conform scrisorii de însoțire (Vol.I, f.d.249), cu aceeași dată fiind

marcat și plicul poștal (Vol.II, f.d.22 verso). În textul recursului se identifică

recepționarea încheierii după data de 18 iunie 2019. Astfel, recursul este declarat în

termen.

Verificând legalitatea actului de dispoziție contestat, prin prisma materialelor

din dosar coroborate cu normele de drept, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție va admite recursul declarat de A.P.L.P.

„nr. 51/162” COOP, reprezentată de administratorul Vladimir Lae și va casa

încheierea contestată cu restituirea cauzei spre rejudecare în Curtea de Apel

Chișinău, din următoarele motive.

În conformitate cu art. 424 alin.(2) Cod de procedură civilă, Colegiul civil,

comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție examinează

recursurile declarate împotriva încheierilor emise de către curțile de apel.

5

În conformitate cu art. 426 alin.(3) Cod de procedură civilă, recursul împotriva

încheierii se examinează în termen de 2 luni într-un complet din 3 judecători, pe baza

copiei certificate sau electronice a dosarului, pe baza recursului și a referinței la

recurs, fără examinarea admisibilității și fără participarea părților.

În conformitate cu prevederile art. 427 lit. b) Cod de procedură civilă, instanța

de recurs, după ce examinează recursul împotriva încheierii, este în drept să admită

recursul și să caseze integral sau parțial încheierea, restituind spre rejudecare

problema soluționată prin încheierea casată.

Materialele cauzei atestă că prin decizia din 05 iunie 2018 a Curții de Apel

Chișinău s-a admis cererea de apel depusă de Mihail Bălan și Maria Bălan și s-a

casat integral hotărârea din 29 noiembrie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Central, în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Mihail Bălan și

Maria Bălan împotriva A.P.L.P „nr. 51/162” COOP, intervenient accesoriu Svetlana

Kalganova cu privire la revendicarea bunului imobil din posesiune nelegitimă și s-a

emis o nouă hotărâre prin care s-a admis integral cererea de chemare în judecată

depusă de Mihail Bălan și Maria Bălan; s-a revendicat din posesia ilegală a A.P.L.P

„nr. 51/162” COOP odaia nr. xxxxx cu suprafața de 5,9 mp a imobilului cu număr

cadastral xxxxxx, din xxxxx; s-a obligat A.P.L.P „nr. 51/162” COOP să restituie

bunul imobil în folosul proprietarilor Mihail Bălan și Maria Bălan; s-au încasat de

la A.P.L.P „nr. 51/162” COOP în beneficiul lui Mihail Bălan și Mariei Bălan

cheltuielile de asistență juridică în sumă de 2000 de lei și cheltuielile de judecată sub

forma taxelor poștale în sumă totală de 191, 05 lei; s-a încasat de la A.P.L.P „nr.

51/162” COOP în beneficiul statului taxa de stat ce urma a fi achitată la depunerea

cererii de chemare în judecată și la depunerea cererii de apel în sumă de 162, 50 de

lei (Vol.I, f.d.167-175).

Drept urmare a adresării A.P.L.P „nr. 51/162” COOP cu cerere de explicare a

hotărârii, în sensul formulat, prin încheierea din 21 mai 2019 a Curții de Apel

Chișinău a fost respinsă ca fiind neîntemeiată cererea depusă (Vol.I, f.d.245-248).

În conformitate cu art. 251 alin. (1) Cod de procedură civilă, dacă sunt necesare

explicații referitor la sensul, extinderea sau aplicarea dispozitivului hotărârii sau

dacă hotărârea cuprinde dispoziții contradictorii, instanța emitentă, la cererea

participanților la proces sau a executorului judecătoresc, dă explicații asupra

dispozitivului ori omite dispozițiile contradictorii fără a modifica cuprinsul hotărârii.

Conform art. 71 Cod de executare, dacă sensul, extinderea sau modul de

aplicare a actului de dispoziție al instanței de judecată ce urmează a fi executat nu

sunt clare sau au incidență asupra procedurii de executare ori dacă actul de dispoziție

al instanței cuprinde dispoziții contradictorii, executorul judecătoresc poate solicita,

din oficiu sau la cererea participanților la procedura de executare, instanței de

judecată sau organului emitent explicarea actului în modul stabilit de lege pentru

explicarea hotărîrii judecătorești.

Colegiul reiterează că prin cererea depusă la 18 martie 2019, cu referire la

prevederile art. 71 Cod de executare, art.251 Cod de procedură civilă, A.P.L.P. „nr.

51/162” COOP, reprezentată de administratorul Vladimir Lae, a solicitat explicarea

modului de executare a documentului executoriu nr. 2-2127/18 din 05 iunie 2018,

explicarea modalității de revendicare din posesia ilegală a A.P.L.P „nr. 51/162”

COOP a odăii nr. xxxxx cu suprafața de 5,9 mp, a imobilului cu număr cadastral

6

xxxxx, din xxxxxx, explicarea modalității de obligare a A.P.L.P „nr. 51/162” COOP

de a restitui bunul imobil în folosul proprietarilor Mihail Bălan și Maria Bălan sau

modalitatea de restituire (Vol.I, f.d.236-237).

Concomitent Colegiul relevă că în conformitate cu art. 251 alin. (2) Cod de

procedură civilă, explicarea hotărârii este admisibilă dacă nu a fost executată și nu a

expirat termenul de executare silită.

Or, explicarea sensului dispozitivului hotărârii se referă la redarea înțelesului

unor cuvinte folosite de instanța de judecată, care împiedică executarea efectivă a

hotărârii judecătorești.

În această ordine de idei, Colegiul accentuează că la soluționarea unor astfel de

cereri inițial urmează a fi determinat dacă s-a executat actul de dispoziție

judecătoresc explicarea căruia se solicită. De altfel, în cazul executării deja a

hotărârii, explicarea acesteia nu mai este necesară și nici nu se admite.

La acest capitol, Colegiul menționează că din încheierea instanței de apel emisă

la examinarea cererii privind explicarea actului judecătoresc se distinge că în cadrul

ședinței de judecată solicitantul a explicat că creditorul executării din cont propriu

și-a executat decizia din 05 iunie 2018 a Curții de Apel Chișinău (Vol.I, f.d.247-

248).

În contextul dat, Colegiul atestă lipsa unor mențiuni în acest sens în procesul

verbal al ședinței de judecată, deși, ședința de judecată din 21 mai 2019 s-a

desfășurat cu participarea administratorului debitorului A.P.L.P. „nr. 51/162”

COOP, Vladimir Lae și a reprezentantului debitorului A.P.L.P. „nr. 51/162” COOP,

avocatul Lilian Timotin (Vol.I, f.d.243-244).

Or, în conformitate cu art. 251 alin. (3) Cod de procedură civilă, explicarea

hotărîrii se face în ședință de judecată. Participanților la proces li se comunică locul,

data și ora ședinței. Neprezentarea lor însă nu împiedică explicarea hotărîrii.

Totodată, în conformitate cu art. 273 Cod de procedură civilă, pentru fiecare

ședință de judecată, inclusiv pentru ședința de pregătire pentru dezbateri judiciare,

precum și pentru fiecare act procedural îndeplinit în afara ședinței cu participarea

părților, se întocmește proces-verbal.

Art. 274 alin.(1) Cod de procedură civilă stipulează că în procesul-verbal al

ședinței de judecată sau al actului procedural îndeplinit în afara ședinței de judecată

se enumeră acțiunile procesuale efectuate de către participanții la proces și de către

instanța de judecată, cu mențiunea locului, a datei și a orei începerii și terminării

fiecărei acțiuni procesuale, respectându-se ordinea în care au fost exercitate.

Alineatul 2 al aceluiași articol prevede că dacă legea nu prevede altfel, în

procesul-verbal al ședinței de judecată se indică: c) date despre înregistrarea audio a

ședinței de judecată și echipamentul folosit.

În conformitate cu art. 274 alin.(3) Cod de procedură civilă, în cauze complexe,

dacă instanța consideră necesar, în procesul-verbal al ședinței de judecată se

inserează rezumatul explicațiilor participanților la proces, precum și rezumatul

depozițiilor martorilor.

La caz, Colegiul nu neagă existența procesului-verbal al ședinței de judecată

întocmit la 21 mai 2019, doar că în textul acestuia nu este redat rezumatul

explicațiilor participanților la proces, fiind indicat doar „susțin cererea”, precum și

7

că „explicațiile participanților în detalii se inserează pe suport audio” (Vol.I,

f.d.244).

Deși, în textul procesului-verbal al ședinței de judecată se identifică mențiunea

despre efectuarea înregistrării audio a ședinței prin intermediul sistemului de fixare

tehnică a procesului judiciar „SRS Femida”, însă, la caz la dosar lipsește un suport

cu înregistrarea audio a ședinței de judecată din 21 mai 2019.

În atare circumstanțe, instanța de recurs este în imposibilitate de a audia

înregistrarea audio pentru a identifica poziția participanților la proces referitor la

aspectul punctat în încheierea instanței precum că „solicitantul a explicat că

creditorul executării din cont propriu și-a executat decizia din 05 iunie 2018 a Curții

de Apel Chișinău”.

Subsecvent conjunctura redată duce la imposibilitatea instanței de recurs de a

determina dacă a fost executată sau nu decizia a cărei explicare se solicită, or,

explicarea actului judecătoresc este condiționată de neexecutarea acestuia, având în

vedere lipsa oportunității de a fi explicat.

Chiar și în condițiile în care executarea parțială a hotărârii ipotetic nu ar

împiedica adresarea cu cerere de explicare a hotărârii, în situația în care art. 251 alin.

(2) Cod de procedură civilă prevede că explicarea hotărârii este admisibilă dacă nu

a fost executată, Colegiul reiterează că în speță nu poate fi stabilit dacă hotărârea a

fost executată cel puțin parțial, întrucât lipsesc anumite confirmări în acest sens.

De asemenea, pornind de la argumentele recurentului referitor la prezența

părților în proces, Colegiul indică la existența contradicțiilor între conținutul

încheierii instanței de apel și textul procesului-verbal al ședinței de judecată datate

cu 21 mai 2019, în partea ce vizează prezența participanților la proces. Or, în

încheierea instanței de apel se identifică constatarea instanței precum că „Fiind citați

în ședința instanței de apel, părțile nu s-au prezentat și pricina a fost judecată în

absența lor, în conformitate cu prevederile art.251 alin.(3) Cod de procedură civilă”

(Vol.I, f.d.247).

Totodată, procesul-verbal al ședinței de judecată întocmit la aceeași dată atestă

că „La ședința de judecată, s-au prezentat: R/debitorului, Vladimir Lae,

R/intimatului, Lilian Timotin-mandat” (Vol.I, f.d.243).

Astfel, Colegiul evidențiază că această împrejurare, la fel, nu poate fi verificată

pentru a se stabili în care act s-au admis divergențe în raport cu situația de fapt, în

situația în care lipsește înregistrarea audio a ședinței de judecată.

În recursul declarat recurentul invocă că instanța de apel a efectuat o

reapreciere unilaterală a probelor, repetându-se asupra fondului.

La acest capitol, Colegiul învederează că explicarea hotărârii prin prisma art.

251 Cod de procedură civilă nicidecum nu presupune pronunțarea asupra unor

anumite pretenții cu aprecierea probelor în acest sens sau rejudecarea fondului, or,

la explicarea hotărârii instanța nu va reveni asupra soluției pronunțate, dar se impune

explicarea dispozițiilor formulate contradictoriu, id est dă explicații asupra

dispozitivului ori omite dispozițiile contradictorii fără a modifica cuprinsul hotărârii.

În această succesiune logică, la rejudecarea cauzei urmează a fi luate în

considerare aceste aspecte și instanța urmează a se expune asupra cererii de explicare

în limitele impuse de legiuitor la examinarea unor astfel de cereri, având în vedere

condițiile de admisibilitate a acesteia. Respectiv la rejudecarea cauzei urmează a fi

8

stabilit dacă a fost sau nu executată decizia a cărei explicare se solicită în sensul

formulat și dacă sunt sau nu necesare la caz explicațiile în sensul art. 251 Cod de

procedură civilă.

Adițional, principiul disponibilității reglementat de art. 27 alin.(1) Cod de

procedură civilă indică la afirmarea disponibilității în drepturi în posibilitatea

participanților la proces, în primul rând a părților, de a dispune liber de dreptul

subiectiv material sau de interesul legitim supus judecății, precum și de a dispune de

drepturile procedurale, de a alege modalitatea și mijloacele procedurale de apărare.

De asemenea, la rejudecarea cauzei instanța de apel urmează a examina toate

solicitările formulate în cererea de explicare a hotărârii, or, în recursul declarat

recurentul a pretins neexaminarea de către instanță a solicitării în partea suspendării

procedurii executorii până la soluționarea cererii. Or, odată formulată o astfel de

solicitare, instanța urma a se expune sub aspectul temeiniciei/netemeiniciei acesteia.

Iar în conformitate cu art. 203 alin. (1) Cod de procedură civilă, cererile și

demersurile participanților la proces în problema judecării cauzei se soluționează

prin încheiere judecătorească. Însă, la caz, lipsește un act de dispoziție al instanței la

solicitarea înaintată.

Din considerentele menționate, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție va admite recursul declarat și va casa

încheierea din 21 mai 2019 a Curții de Apel Chișinău cu restituirea cauzei spre

rejudecare în Curtea de Apel Chișinău.

În conformitate cu art. 427 lit. b), art. 428 Cod de procedură civilă, Colegiul

civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

d e c i d e:

Se admite recursul declarat de Asociația Proprietarilor de Locuințe Privatizate

„nr. 51/162” COOP, reprezentată de administratorul Vladimir Lae.

Se casează încheierea din 21 mai 2019 a Curții de Apel Chișinău, emisă la

cererea administratorului Asociației Proprietarilor de Locuințe Privatizate „nr.

51/162” COOP, Vladimir Lae, privind explicarea deciziei din 05 iunie 2018 a Curții

de Apel Chișinău, în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Mihail

Bălan și Maria Bălan împotriva Asociației Proprietarilor de Locuințe Privatizate „nr.

51/162” COOP, intervenienți accesorii Svetlana Kalganova, Agenția Servicii

Publice, Departamentul Cadastru, cu privire la revendicarea bunului imobil din

posesiune nelegitimă și se restituie cauza spre rejudecare în Curtea de Apel Chișinău.

Decizia nu se supune niciunei căi de atac.

Președintele ședinței ,

judecătorul Oleg Sternioală

Judecătorii Ala Cobăneanu

Victor Burduh

9

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
CSJ 2018-12-05
0,97
2ra-2467/18 — revendicarea bunului imobil din posesiune nelegtimă
Dosarul nr. 2ra – 2467/18 prima instanţă: Judecătoria Chișinău, sediul Centru (jud.: S. Dimitriu) instanţa de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud.: A. Bostan, V. Negru, A. Pahopol) Î N C H E I E R E 5 decembrie 2018 mun. Chişinău Colegiul ci
CSJ 2020-12-16
0,96
2ra-1650/20 — cu privire la revendicarea bunului imobil din posesiune nelegitima
Dosarul nr. 2ra-1650/20 Prima instanţă: Judecătoria Chișinău sediul central (jud. S. Dimitriu) Instanţa de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. M. Guzun, G. Dașchevici, V. Clima) ÎNCHEIERE 16 decembrie 2020 mun. Chişinău Colegiul civil, come
CSJ 2020-07-29
0,93
2r-334/20 — anularea procesului verbal de receptie
Dosarul nr. 2r-334/2020 Prima instanţă: (Judecătoria Chișinău, sediul Centru) V.Martînenco Instanța de apel: (Curtea de Apel Chișinău) V.Cotorobai, A.Bostan, M.Anton D E C I Z I E 29 iulie 2020 mun. Chişinău Colegiul Civil, Comercial şi de
CSJ 2019-06-19
0,93
3ra-560/19 — contestarea actului administrativ
Dosarul nr.3ra-560/19 prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru (judecătorul: E. Badan-Melnic) instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (judecătorii: Iu. Cimpoi, I. Secrieru, A. Danilov) DECIZIE 19 iunie 2019 mun. Chișinău Colegi
CSJ 2020-05-08
0,93
3ra-439/20 — contestarea actului administrativ
Dosarul nr. 3ra-439/20 Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru – V. Lastavețchi Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău – Vl. Clima, A. Malîi, E. Palanciuc ÎNCHEIERE 08 mai 2020 mun. Chișinău Colegiul civil, comercial şi de co
Sursă