2r-494/19 — revendicarea bunului imobil din posesia nelegitima
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- revendicarea bunului imobil din posesia nelegitima
- Temei legal
- explicarea hotaririi judecatoresti
2r-494/19 — revendicarea bunului imobil din posesia nelegitima (Curtea Supremă de Justiție, 2019)
Dosarul nr.2r-494/19
Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Central (jud. S. Dimitriu)
Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. A. Bostan, V. Negru, A. Pahopol)
Instanța de recurs: Curtea Supremă de Justiție (jud. M. Ghervas, V. Burduh, T. Vieru)
DECIZIE
14 august 2019 mun. Chișinău
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție,
în componența:
Președintele ședinței , judecătorul Oleg Sternioală
Judecătorii Ala Cobăneanu
Victor Burduh
examinând recursul declarat de Asociația Proprietarilor de Locuințe Privatizate
„nr. 51/162” COOP, reprezentată de administratorul Vladimir Lae,
la cererea administratorului Asociației Proprietarilor de Locuințe Privatizate
„nr. 51/162” COOP, Vladimir Lae, privind explicarea deciziei din 05 iunie 2018 a
Curții de Apel Chișinău,
în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Mihail Bălan și
Maria Bălan împotriva Asociației Proprietarilor de Locuințe Privatizate „nr. 51/162”
COOP, intervenienți accesorii Svetlana Kalganova, Agenția Servicii Publice,
Departamentul Cadastru cu privire la revendicarea bunului imobil din posesiune
nelegitimă,
împotriva încheierii din 21 mai 2019 a Curții de Apel Chișinău,
c o n s t a t ă:
La 15 iunie 2016, Mihail Bălan și Maria Bălan au depus cerere de chemare în
judecată împotriva Asociației Proprietarilor de Locuințe Privatizate „nr. 51/162”
COOP (în continuare A.P.L.P. „nr. 51/162” COOP) solicitând revendicarea din
posesie ilegală odaia nr. xxxxxx cu suprafața de 5,9 mp (porțiunea hașurată din
coridorul aferent xxxxx), deținută cu drept de proprietate privată, în baza
contractului de vânzare-cumpărare nr. xxxxx din 02 iunie 2014, evacuarea tuturor
bunurilor aflate în odaia nr. xxxxx cu suprafața de 5,9 mp, deținută cu drept de
proprietate privată, în baza contractului de vânzare-cumpărare nr. xxxx din 02 iunie
2014, compensarea tuturor cheltuielilor de judecată de către A.P.L.P. „nr. 51/162”
COOP, inclusiv onorariul avocatului în sumă de 3000 de lei.
Prin încheierile protocolare din 09 februarie 2017 a Judecătoriei Chișinău,
sediul Central, au fost atrași în calitate de intervenienți accesorii Svetlana
Kalganova, Oficiul Cadastral Teritorial Chișinău.
Prin hotărârea din 29 noiembrie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Central,
s-a respins ca fiind neîntemeiată cererea de chemare în judecată depusă de Mihail
Bălan și Maria Bălan împotriva A.P.L.P „nr. 51/162” COOP, intervenient accesoriu
Svetlana Kalganova cu privire la revendicarea bunului imobil din posesiune
nelegitimă; s-au încasat în mod solidar de la Mihail Bălan și Maria Bălan în
1
beneficiul A.P.L.P. „nr. 51/162” COOP cheltuielile de judecată în sumă de 2312, 78
de lei.
Prin decizia din 05 iunie 2018 a Curții de Apel Chișinău s-a admis cererea de
apel depusă de Mihail Bălan și Maria Bălan și s-a casat integral hotărârea din 29
noiembrie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Central, în cauza civilă la cererea de
chemare în judecată depusă de Mihail Bălan și Maria Bălan împotriva A.P.L.P „nr.
51/162” COOP, intervenient accesoriu Svetlana Kalganova cu privire la
revendicarea bunului imobil din posesiune nelegitimă și s-a emis o nouă hotărâre
prin care s-a admis integral cererea de chemare în judecată depusă de Mihail Bălan
și Maria Bălan; s-a revendicat din posesia ilegală a A.P.L.P „nr. 51/162” COOP
odaia nr. xxxx cu suprafața de 5,9 mp a imobilului cu număr cadastral xxxxxx, din
xxxxxx; s-a obligat A.P.L.P „nr. 51/162” COOP să restituie bunul imobil în folosul
proprietarilor Mihail Bălan și Maria Bălan; s-au încasat de la A.P.L.P „nr. 51/162”
COOP în beneficiul lui Mihail Bălan și Mariei Bălan cheltuielile de asistență juridică
în sumă de 2000 de lei și cheltuielile de judecată sub forma taxelor poștale în sumă
totală de 191, 05 lei; s-a încasat de la A.P.L.P „nr. 51/162” COOP în beneficiul
statului taxa de stat ce urma a fi achitată la depunerea cererii de chemare în judecată
și la depunerea cererii de apel în sumă de 162, 50 de lei.
Prin încheierea din 05 decembrie 2018 a Curții Supreme de Justiție s-a
considerat inadmisibil recursul declarat de A.P.L.P „nr. 51/162” COOP, reprezentată
de avocatul Timotin Lilian.
La 18 martie 2019, A.P.L.P. „nr. 51/162” COOP, reprezentată de
administratorul Vladimir Lae, a solicitat explicarea modului de executare a
documentului executoriu nr. 2-2127/18 din 05 iunie 2018, explicarea modalității de
revendicare din posesia ilegală a A.P.L.P „nr. 51/162” COOP a odăii nr. xxxxxx cu
suprafața de 5,9 mp, a imobilului cu număr cadastral 010011010102006, din
xxxxxxx, explicarea modalității de obligare a A.P.L.P „nr. 51/162” COOP de a
restitui bunul imobil în folosul proprietarilor Mihail Bălan și Maria Bălan sau
modalitatea de restituire.
În motivarea cererii de explicare s-a indicat că odată cu punerea în executare a
acestui document executoriu a apărut necesitatea explicării modului de executare. În
acest sens, a precizat că odaia nr. xxxxxx cu suprafața de 5,9 mp, din imobilul cu
număr cadastral xxxxxx, din xxxxxxxx, nu există de fapt ca un bun separat
înregistrat în cadastrul bunurilor imobile, această odaie constituind o parte din
coridorul comun cu nr.xxxxx, fiind creată în urma replanificărilor neautorizate și la
momentul de față nu există. Fapt confirmat prin răspunsul nr. 11- 05/8270/2018 din
17 aprilie 2018 ASP.
Totodată, a menționat că prin cerințele formulate în cererea de chemare în
judecată se solicită revendicarea din posesia ilegală a odăii nr. xxxxx, cu suprafața
de 5,9 mp, precum și evacuarea tuturor bunurilor aflate în odaia nr. xxxxx. În cadrul
examinării litigiului în instanța de fond, pârâtul a susținut poziția că această odaie
nu există, iar anumite bunuri nu se păstrează în acest coridor, proprietarii
apartamentelor xxxxx și xxxx personal au refuzat folosința acestuia, prin blocarea
ușilor de acces. Însă prin decizia Curții de Apel Chișinău s-a dispus admiterea
integrală a cererii, s-a revindecat din posesie ilegală odaia nr. xxxxx și s-a obligat
A.P.L.P „nr. 51/162” COOP să restituie bunul imobil în folosul proprietarilor Mihail
2
Bălan și Maria Bălan. Fiind solicitată explicarea modalității de executare a titlului
executoriu, executorul judecătoresc Cornelia Balan, prin scrisoarea nr. 075/1277/19
din 05 februarie 2019 a indicat că debitorul: urmează sa anunțe creditorii și să-i arate
bunul liber, cu acordarea posibilității de a-l folosi și de a schimba lacătul de la odaia
nr.xxxxx și de a transmite cheile, cerințe ce depășesc dispozitivul hotărârii
judecătorești și sunt imposibil de a fi executate. Or, odaia nu există, ușa de acces la
odaia pretinsă nu există, respectiv schimbarea lacătului și predarea cheilor este
imposibilă. La fel nu este clară procedura de transmitere a posibilității (a dreptului)
de folosință de la debitor către creditor, asupra unui bun imobil, atunci când este
liber și accesibil, iar posibilitatea de a-l folosi ține doar de voința debitorilor
(proprietari), care refuză să-l facă. Astfel, nu poate fi obligat în calitate de debitor să
creeze facilități pentru creditorii Mihail Bălan și Maria Bălan de a se folosi de
porțiunea de coridor aflată în litigiu sau pretinsa odaie nr.xxxxx, care, de fapt, nu
există.
Prin încheierea din 21 mai 2019 a Curții de Apel Chișinău s-a respins ca fiind
neîntemeiată cererea administratorului A. P.L.P. „nr. 51/162” COOP, Vladimir Lae,
privind explicarea deciziei din 05 iunie 2018 a Curții de Apel Chișinău, în cauza
civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Mihail Bălan și Maria Bălan
împotriva A.P.L.P. „nr. 51/162” COOP, intervenient accesoriu Svetlana Kalganova
cu privire la revendicarea bunului imobil din posesiune nelegitimă.
La 03 iulie 2019, A.P.L.P. „nr. 51/162” COOP, reprezentată de administratorul
Vladimir Lae, a depus cerere de recurs împotriva încheierii din 21 mai 2019 a Curții
de Apel Chișinău solicitând admiterea cererii de recurs, casarea integrală a încheierii
din 21 mai 2019 a Curții de Apel Chișinău, soluționând prin decizie problema, cu
admiterea cererii de explicare a hotărârii, explicarea modalității de aplicare și
executare a dispozitivului deciziei în ceea ce ține de revendicarea din posesie ilegală
a A.P.L.P. „nr. 51/162” COOP a odăii nr.xxxxx cu suprafața de 5,9 mp a imobilului
cu număr cadastral xxxxxxx din xxxxxxx și obligarea A.P.L.P. „nr. 51/162” COOP
de a restitui bunul imobil în folosul proprietarilor Mihail Bălan și Maria Bălan.
În motivarea recursului s-a invocat că încheierea contestată este una ilegală,
neîntemeiată, contradictorie, afectată de viciu fundamental, prin ce se îngrădește
dreptul la un proces echitabil în sensul art. 6 CEDO și urmează a fi casată.
Unul dintre temeiurile invocate este precum că părțile fiind citate în mod legal
în ședință de judecată, nu s-au prezentat și pricina a fost examinată în absența lor,
însă acest aspect nu corespunde realității și este în contradicție cu constatărilor
ulterioare. Or, în ședința de judecată au participat reprezentanții debitorului A.P.L.P.
„nr. 51/162” COOP, Vladimir Lae și avocatul Lilian Timotin, care-i reprezintă
interesele în acest litigiu, fapt ce rezultă din partea descriptivă a hotărârii contestate,
unde instanța indică deja că nemijlocit, în ședința instanței de apel solicitantul a făcut
explicații.
Instanța a concluzionat că, de fapt, s-a solicitat explicarea modalității de
executare a documentului executoriu, deoarece în opinia solicitantului, acesta nu
este posibil de executat, întrucât odaia nr. xxxxx cu suprafața de 5,9 mp al cărei
revendicare se solicită a fi executată, nu există, iar anumite bunuri pentru evacuare
nu sunt. Respectiv instanța a concluzionat ferm, pe de o parte, că s-a solicitat
necesitatea de a face explicații referitoare la sensul, extinderea sau aplicarea
3
dispozitivului hotărârii, însă, pe de altă parte, a respins ca neîntemeiată cererea de
explicare a deciziei din 05 iunie 2018 a Curții de Apel Chișinău, deoarece cele
indicate sunt lucruri tehnice și nu necesită a fi explicate, dispozitivul hotărârii fiind
clar și nu permite tălmăcirea alternativă.
De asemenea, a menționat despre dezacordul cu această concluzie, calificând-
o drept contradictorie, deoarece Curtea de Apel a menționat clar că argumentul
solicitantului cu referire la imposibilitatea executării hotărârii judecătorești se
combate prin răspunsul ÎS „Cadastru” din 24 ianuarie 2017 conform căruia la situația
din anul 1996 coridorul cu suprafața de 5,9 mp nu există, fiind format în urma
replanificării neautorizate. Or, instanța de apel în loc să explice cum urmează a fi
aplicată dispoziția deciziei, face o reapreciere unilaterală a probelor, expunându-se
repetat asupra fondului, fără a se referi și la alte probe. Același răspuns prezentat de
către creditori, nr. 11-05/8270/2018 din 17 aprilie 2018 eliberat de către Agenția
Servicii Publice cert indică: „Conform informației conținute în cadastrul bunurilor
imobile, menționăm că în cadrul procesului de privatizare a fondului de locuințe, în
suprafața apartamentului cu nr. cadastral xxxxx au intrat, inclusiv 4,4 mp din
coridorul comun nr. xxxxx și în suprafața încăperii cu număr cadastral xxxxxx, au
intrat 4,3 mp din coridorul comun nr. xxxxx. Respectiv, ca urmare a replanificărilor
neautorizate, din coridorul comun nr. xxxxx a fost format coridorul nr. xxxx cu
suprafața de 5,9 mp, inclus în suprafața apartamentului cu număr cadastral xxxxxx,
căruia conform actului doveditor de drept îi revine doar 4,4 mp, s-a mai comunicat
repetat că atât coridorul nr. xxxxxx, cât și coridorul nr. xxxxx n-au fost înregistrate
în registrul bunurilor imobile ca obiecte separate”. Astfel, s-a constatat că porțiunea
din coridorul comun nr. xxxx a fost acaparată neautorizat și samavolnic.
Recurentul a afirmat că, în concluzie instanța de apel a menționat că însuși
solicitantul a recunoscut că replanificarea în urma căreia a dispărut încăperea
litigioasă, odaia nr. xxxx, a fost efectuată neautorizat, astfel întru executarea
documentului executoriu debitorul este obligat să restabilească situația preexistentă
din cheltuieli proprii. Acest, fapt reprezentând o interpretare eronată a
circumstanțelor cazului, menită anume de a mușamaliza ilegalitatea și neclaritățile
deciziei emise. Or, din cele menționate supra și materialele cauzei, A.P.L.P. „nr.
51/162” COOP a susținut poziția anume că atât construcția de formare a odăii nr.
xxxxx, de fapt, acapararea abuzivă a unei porțiuni de 5,9 mp din coridorul comun),
cât și demolarea acestor construcții, au fost efectuate neautorizat anume de foștii
proprietari ai apartamentului litigios nr. xxxxxx din xxxxxx, fapt ce rezultă
nemijlocit din cerințele formulate în acțiune, precum și din înscrisurile prezentate de
apelanți, răspunsurile ASP, dar nu de către A.P.L.P. „nr. 51/162” COOP, după cum
încearcă să susțină instanța. În acest sens instanța de apel a concluzionat că nu sunt
necesare anumite explicații privind modul de executare a deciziei, deoarece
apelantul/creditorul din cont propriu și-a executat decizia, personal a construit
peretele despărțitor.
La fel, a indicat că reclamanții au solicitat revendicarea din posesia ilegală a
odăii nr. xxxxx, cu suprafața de 5,9 mp, precum și evacuarea tuturor bunurilor aflate
în odaia nr. xxxxx. Instanța de apel a dispus revendicarea din posesie ilegală odaia
nr. xxxxx și obligarea A.P.L.P. „nr. 51/162” COOP de a restitui bunul imobil în
folosul proprietarilor Mihail Bălan și Maria Bălan. Executorul judecătoresc a
4
solicitat, debitorului A.P.L.P. „nr. 51/162” COOP, să anunțe creditorii și să-i arate
bunul liber, cu acordarea posibilităților de a-l folosi și de a schimba lacătul de la
odaia nr.xxxxx și de a transmite cheile, cerințe ce depășesc dispozitivul hotărârii
judecătorești și sunt imposibil de a fi executate. Ca urmare, apelantul/creditorul a
construit neautorizat un perete prin care practic a partajat în natură coridorul nr.
xxxxxx, aflat în proprietate comună pe cote-părți, 1/2 din care aparține și
proprietarului apartamentului nr. xxxxxx din acest bloc. Ca rezultat în urma sesizării
organelor de resort, a fost emisă o prescripție în adresa A.P.L.P. „nr. 51/162” COOP
la 21 iunie 2019 prin care s-a pus în sarcina A.P.L.P. „nr. 51/162” COOP de a
înlătura neconformitățile și anume proprietarul ap. xxxxx din xxxxxxx.
Recurentul a menționat că la înaintarea cererii de explicare a hotărârii, a fost
solicitată și suspendarea procedurii executării, pentru a nu permite interpretarea
eronată a dispozițiilor deciziei din 05 iunie 2018 a Curții de Apel Chișinău și a evita
admiterea unor eventuale ilegalități, cerință, însă care a rămas fără soluționare. Acest
litigiu civil a pornit în principiu de la niște pretenții cu referire la evacuarea unor
bunuri și a finalizat cu construcția samovolnică contrar normelor legale a unui
perete, fapt ce a fost condiționat anume de considerentul că dispozitivul hotărârii al
cărui explicație s-a solicitat, este unul neclar și interpretabil.
Cu referire la art.147-149 Cod de executare, recurentul a afirmat că în
procedura de executare a unor acțiuni ce ține de evacuare, nu se identifică o astfel
de modalitate de executare: restabilirea situației preexistente din contul debitorului.
În același sens, pe de o parte instanța de apel a respins ca neîntemeiată cererea de
explicare a hotărârii, iar pe de altă parte, a explicat precum că debitorul este obligat
să restabilească situația preexistentă, opinie sau concluzie care nu se regăsește, de
fapt, în decizia emisă de către instanța de apel la examinarea pricinii pe fond, ce
reprezintă, la fel, o opinie contradictorie, menită să argumenteze ilegalitatea
acțiunilor executorului judecătoresc și a intimatului (creditor).
În conformitate cu art. 425 Cod de procedură civilă termenul de declarare a
recursului împotriva încheierii este de 15 zile de la comunicarea încheierii.
Curtea de Apel Chișinău a adoptat încheierea contestată la 21 mai 2019, iar
A.P.L.P. „nr. 51/162” COOP, reprezentată de administratorul Vladimir Lae, a
declarat recurs la 03 iulie 2019.
Materialele cauzei atestă expedierea copiei încheierii participanților la proces
la 17 iunie 2019, conform scrisorii de însoțire (Vol.I, f.d.249), cu aceeași dată fiind
marcat și plicul poștal (Vol.II, f.d.22 verso). În textul recursului se identifică
recepționarea încheierii după data de 18 iunie 2019. Astfel, recursul este declarat în
termen.
Verificând legalitatea actului de dispoziție contestat, prin prisma materialelor
din dosar coroborate cu normele de drept, Colegiul civil, comercial și de contencios
administrativ al Curții Supreme de Justiție va admite recursul declarat de A.P.L.P.
„nr. 51/162” COOP, reprezentată de administratorul Vladimir Lae și va casa
încheierea contestată cu restituirea cauzei spre rejudecare în Curtea de Apel
Chișinău, din următoarele motive.
În conformitate cu art. 424 alin.(2) Cod de procedură civilă, Colegiul civil,
comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție examinează
recursurile declarate împotriva încheierilor emise de către curțile de apel.
5
În conformitate cu art. 426 alin.(3) Cod de procedură civilă, recursul împotriva
încheierii se examinează în termen de 2 luni într-un complet din 3 judecători, pe baza
copiei certificate sau electronice a dosarului, pe baza recursului și a referinței la
recurs, fără examinarea admisibilității și fără participarea părților.
În conformitate cu prevederile art. 427 lit. b) Cod de procedură civilă, instanța
de recurs, după ce examinează recursul împotriva încheierii, este în drept să admită
recursul și să caseze integral sau parțial încheierea, restituind spre rejudecare
problema soluționată prin încheierea casată.
Materialele cauzei atestă că prin decizia din 05 iunie 2018 a Curții de Apel
Chișinău s-a admis cererea de apel depusă de Mihail Bălan și Maria Bălan și s-a
casat integral hotărârea din 29 noiembrie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul
Central, în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Mihail Bălan și
Maria Bălan împotriva A.P.L.P „nr. 51/162” COOP, intervenient accesoriu Svetlana
Kalganova cu privire la revendicarea bunului imobil din posesiune nelegitimă și s-a
emis o nouă hotărâre prin care s-a admis integral cererea de chemare în judecată
depusă de Mihail Bălan și Maria Bălan; s-a revendicat din posesia ilegală a A.P.L.P
„nr. 51/162” COOP odaia nr. xxxxx cu suprafața de 5,9 mp a imobilului cu număr
cadastral xxxxxx, din xxxxx; s-a obligat A.P.L.P „nr. 51/162” COOP să restituie
bunul imobil în folosul proprietarilor Mihail Bălan și Maria Bălan; s-au încasat de
la A.P.L.P „nr. 51/162” COOP în beneficiul lui Mihail Bălan și Mariei Bălan
cheltuielile de asistență juridică în sumă de 2000 de lei și cheltuielile de judecată sub
forma taxelor poștale în sumă totală de 191, 05 lei; s-a încasat de la A.P.L.P „nr.
51/162” COOP în beneficiul statului taxa de stat ce urma a fi achitată la depunerea
cererii de chemare în judecată și la depunerea cererii de apel în sumă de 162, 50 de
lei (Vol.I, f.d.167-175).
Drept urmare a adresării A.P.L.P „nr. 51/162” COOP cu cerere de explicare a
hotărârii, în sensul formulat, prin încheierea din 21 mai 2019 a Curții de Apel
Chișinău a fost respinsă ca fiind neîntemeiată cererea depusă (Vol.I, f.d.245-248).
În conformitate cu art. 251 alin. (1) Cod de procedură civilă, dacă sunt necesare
explicații referitor la sensul, extinderea sau aplicarea dispozitivului hotărârii sau
dacă hotărârea cuprinde dispoziții contradictorii, instanța emitentă, la cererea
participanților la proces sau a executorului judecătoresc, dă explicații asupra
dispozitivului ori omite dispozițiile contradictorii fără a modifica cuprinsul hotărârii.
Conform art. 71 Cod de executare, dacă sensul, extinderea sau modul de
aplicare a actului de dispoziție al instanței de judecată ce urmează a fi executat nu
sunt clare sau au incidență asupra procedurii de executare ori dacă actul de dispoziție
al instanței cuprinde dispoziții contradictorii, executorul judecătoresc poate solicita,
din oficiu sau la cererea participanților la procedura de executare, instanței de
judecată sau organului emitent explicarea actului în modul stabilit de lege pentru
explicarea hotărîrii judecătorești.
Colegiul reiterează că prin cererea depusă la 18 martie 2019, cu referire la
prevederile art. 71 Cod de executare, art.251 Cod de procedură civilă, A.P.L.P. „nr.
51/162” COOP, reprezentată de administratorul Vladimir Lae, a solicitat explicarea
modului de executare a documentului executoriu nr. 2-2127/18 din 05 iunie 2018,
explicarea modalității de revendicare din posesia ilegală a A.P.L.P „nr. 51/162”
COOP a odăii nr. xxxxx cu suprafața de 5,9 mp, a imobilului cu număr cadastral
6
xxxxx, din xxxxxx, explicarea modalității de obligare a A.P.L.P „nr. 51/162” COOP
de a restitui bunul imobil în folosul proprietarilor Mihail Bălan și Maria Bălan sau
modalitatea de restituire (Vol.I, f.d.236-237).
Concomitent Colegiul relevă că în conformitate cu art. 251 alin. (2) Cod de
procedură civilă, explicarea hotărârii este admisibilă dacă nu a fost executată și nu a
expirat termenul de executare silită.
Or, explicarea sensului dispozitivului hotărârii se referă la redarea înțelesului
unor cuvinte folosite de instanța de judecată, care împiedică executarea efectivă a
hotărârii judecătorești.
În această ordine de idei, Colegiul accentuează că la soluționarea unor astfel de
cereri inițial urmează a fi determinat dacă s-a executat actul de dispoziție
judecătoresc explicarea căruia se solicită. De altfel, în cazul executării deja a
hotărârii, explicarea acesteia nu mai este necesară și nici nu se admite.
La acest capitol, Colegiul menționează că din încheierea instanței de apel emisă
la examinarea cererii privind explicarea actului judecătoresc se distinge că în cadrul
ședinței de judecată solicitantul a explicat că creditorul executării din cont propriu
și-a executat decizia din 05 iunie 2018 a Curții de Apel Chișinău (Vol.I, f.d.247-
248).
În contextul dat, Colegiul atestă lipsa unor mențiuni în acest sens în procesul
verbal al ședinței de judecată, deși, ședința de judecată din 21 mai 2019 s-a
desfășurat cu participarea administratorului debitorului A.P.L.P. „nr. 51/162”
COOP, Vladimir Lae și a reprezentantului debitorului A.P.L.P. „nr. 51/162” COOP,
avocatul Lilian Timotin (Vol.I, f.d.243-244).
Or, în conformitate cu art. 251 alin. (3) Cod de procedură civilă, explicarea
hotărîrii se face în ședință de judecată. Participanților la proces li se comunică locul,
data și ora ședinței. Neprezentarea lor însă nu împiedică explicarea hotărîrii.
Totodată, în conformitate cu art. 273 Cod de procedură civilă, pentru fiecare
ședință de judecată, inclusiv pentru ședința de pregătire pentru dezbateri judiciare,
precum și pentru fiecare act procedural îndeplinit în afara ședinței cu participarea
părților, se întocmește proces-verbal.
Art. 274 alin.(1) Cod de procedură civilă stipulează că în procesul-verbal al
ședinței de judecată sau al actului procedural îndeplinit în afara ședinței de judecată
se enumeră acțiunile procesuale efectuate de către participanții la proces și de către
instanța de judecată, cu mențiunea locului, a datei și a orei începerii și terminării
fiecărei acțiuni procesuale, respectându-se ordinea în care au fost exercitate.
Alineatul 2 al aceluiași articol prevede că dacă legea nu prevede altfel, în
procesul-verbal al ședinței de judecată se indică: c) date despre înregistrarea audio a
ședinței de judecată și echipamentul folosit.
În conformitate cu art. 274 alin.(3) Cod de procedură civilă, în cauze complexe,
dacă instanța consideră necesar, în procesul-verbal al ședinței de judecată se
inserează rezumatul explicațiilor participanților la proces, precum și rezumatul
depozițiilor martorilor.
La caz, Colegiul nu neagă existența procesului-verbal al ședinței de judecată
întocmit la 21 mai 2019, doar că în textul acestuia nu este redat rezumatul
explicațiilor participanților la proces, fiind indicat doar „susțin cererea”, precum și
7
că „explicațiile participanților în detalii se inserează pe suport audio” (Vol.I,
f.d.244).
Deși, în textul procesului-verbal al ședinței de judecată se identifică mențiunea
despre efectuarea înregistrării audio a ședinței prin intermediul sistemului de fixare
tehnică a procesului judiciar „SRS Femida”, însă, la caz la dosar lipsește un suport
cu înregistrarea audio a ședinței de judecată din 21 mai 2019.
În atare circumstanțe, instanța de recurs este în imposibilitate de a audia
înregistrarea audio pentru a identifica poziția participanților la proces referitor la
aspectul punctat în încheierea instanței precum că „solicitantul a explicat că
creditorul executării din cont propriu și-a executat decizia din 05 iunie 2018 a Curții
de Apel Chișinău”.
Subsecvent conjunctura redată duce la imposibilitatea instanței de recurs de a
determina dacă a fost executată sau nu decizia a cărei explicare se solicită, or,
explicarea actului judecătoresc este condiționată de neexecutarea acestuia, având în
vedere lipsa oportunității de a fi explicat.
Chiar și în condițiile în care executarea parțială a hotărârii ipotetic nu ar
împiedica adresarea cu cerere de explicare a hotărârii, în situația în care art. 251 alin.
(2) Cod de procedură civilă prevede că explicarea hotărârii este admisibilă dacă nu
a fost executată, Colegiul reiterează că în speță nu poate fi stabilit dacă hotărârea a
fost executată cel puțin parțial, întrucât lipsesc anumite confirmări în acest sens.
De asemenea, pornind de la argumentele recurentului referitor la prezența
părților în proces, Colegiul indică la existența contradicțiilor între conținutul
încheierii instanței de apel și textul procesului-verbal al ședinței de judecată datate
cu 21 mai 2019, în partea ce vizează prezența participanților la proces. Or, în
încheierea instanței de apel se identifică constatarea instanței precum că „Fiind citați
în ședința instanței de apel, părțile nu s-au prezentat și pricina a fost judecată în
absența lor, în conformitate cu prevederile art.251 alin.(3) Cod de procedură civilă”
(Vol.I, f.d.247).
Totodată, procesul-verbal al ședinței de judecată întocmit la aceeași dată atestă
că „La ședința de judecată, s-au prezentat: R/debitorului, Vladimir Lae,
R/intimatului, Lilian Timotin-mandat” (Vol.I, f.d.243).
Astfel, Colegiul evidențiază că această împrejurare, la fel, nu poate fi verificată
pentru a se stabili în care act s-au admis divergențe în raport cu situația de fapt, în
situația în care lipsește înregistrarea audio a ședinței de judecată.
În recursul declarat recurentul invocă că instanța de apel a efectuat o
reapreciere unilaterală a probelor, repetându-se asupra fondului.
La acest capitol, Colegiul învederează că explicarea hotărârii prin prisma art.
251 Cod de procedură civilă nicidecum nu presupune pronunțarea asupra unor
anumite pretenții cu aprecierea probelor în acest sens sau rejudecarea fondului, or,
la explicarea hotărârii instanța nu va reveni asupra soluției pronunțate, dar se impune
explicarea dispozițiilor formulate contradictoriu, id est dă explicații asupra
dispozitivului ori omite dispozițiile contradictorii fără a modifica cuprinsul hotărârii.
În această succesiune logică, la rejudecarea cauzei urmează a fi luate în
considerare aceste aspecte și instanța urmează a se expune asupra cererii de explicare
în limitele impuse de legiuitor la examinarea unor astfel de cereri, având în vedere
condițiile de admisibilitate a acesteia. Respectiv la rejudecarea cauzei urmează a fi
8
stabilit dacă a fost sau nu executată decizia a cărei explicare se solicită în sensul
formulat și dacă sunt sau nu necesare la caz explicațiile în sensul art. 251 Cod de
procedură civilă.
Adițional, principiul disponibilității reglementat de art. 27 alin.(1) Cod de
procedură civilă indică la afirmarea disponibilității în drepturi în posibilitatea
participanților la proces, în primul rând a părților, de a dispune liber de dreptul
subiectiv material sau de interesul legitim supus judecății, precum și de a dispune de
drepturile procedurale, de a alege modalitatea și mijloacele procedurale de apărare.
De asemenea, la rejudecarea cauzei instanța de apel urmează a examina toate
solicitările formulate în cererea de explicare a hotărârii, or, în recursul declarat
recurentul a pretins neexaminarea de către instanță a solicitării în partea suspendării
procedurii executorii până la soluționarea cererii. Or, odată formulată o astfel de
solicitare, instanța urma a se expune sub aspectul temeiniciei/netemeiniciei acesteia.
Iar în conformitate cu art. 203 alin. (1) Cod de procedură civilă, cererile și
demersurile participanților la proces în problema judecării cauzei se soluționează
prin încheiere judecătorească. Însă, la caz, lipsește un act de dispoziție al instanței la
solicitarea înaintată.
Din considerentele menționate, Colegiul civil, comercial și de contencios
administrativ al Curții Supreme de Justiție va admite recursul declarat și va casa
încheierea din 21 mai 2019 a Curții de Apel Chișinău cu restituirea cauzei spre
rejudecare în Curtea de Apel Chișinău.
În conformitate cu art. 427 lit. b), art. 428 Cod de procedură civilă, Colegiul
civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție
d e c i d e:
Se admite recursul declarat de Asociația Proprietarilor de Locuințe Privatizate
„nr. 51/162” COOP, reprezentată de administratorul Vladimir Lae.
Se casează încheierea din 21 mai 2019 a Curții de Apel Chișinău, emisă la
cererea administratorului Asociației Proprietarilor de Locuințe Privatizate „nr.
51/162” COOP, Vladimir Lae, privind explicarea deciziei din 05 iunie 2018 a Curții
de Apel Chișinău, în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Mihail
Bălan și Maria Bălan împotriva Asociației Proprietarilor de Locuințe Privatizate „nr.
51/162” COOP, intervenienți accesorii Svetlana Kalganova, Agenția Servicii
Publice, Departamentul Cadastru, cu privire la revendicarea bunului imobil din
posesiune nelegitimă și se restituie cauza spre rejudecare în Curtea de Apel Chișinău.
Decizia nu se supune niciunei căi de atac.
Președintele ședinței ,
judecătorul Oleg Sternioală
Judecătorii Ala Cobăneanu
Victor Burduh
9