3ra-864/19 — contestarea actului administrativ

Dosarul nr. 3ra-864/19

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani (jud: P. Harmaniuc)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: A. Bostan, A. Pahopol, V. Negru)

Î N C H E I E R E

31 iulie 2019 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Sveatoslav Moldovan

Mariana Pitic

examinând admisibilitatea recursului depus de Casa Națională de Asigurări

Sociale,

în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă

de Ana Borodai împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale cu privire la

obligarea efectuării recalculului și achitarea sumei,

împotriva deciziei din 26 martie 2019 a Curții de Apel Chișinău, prin care a

fost respins apelul declarat de Casa Națională de Asigurări Sociale și a fost

menținută hotărârea din 2 noiembrie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani,

c o n s t a t ă:

La 9 august 2018 Ana Borodai a depus cerere de chemare în judecată împotriva

Casei Naționale de Asigurări Sociale cu privire la obligarea efectuării recalculului

și achitarea sumei.

În motivarea acțiunii reclamanta a indicat că, la 20 iulie 2007 a încheiat

căsătoria cu Iuri Borodai, iar la 26 decembrie 2007 și 15 noiembrie 2011 s-au născut

copiii minori xxxxx și xxxxx.

A menționat că prin hotărârea din 12 decembrie 2017 a Judecătoriei Chișinău,

sediul Buiucani, Iuri Borodai a fost declarat persoană decedată din 23 septembrie

2014 (data dispariției).

La 23 ianuarie 2018 de către Serviciul Stare Civilă a fost eliberat certificatul de

deces.

A relatat că la 24 ianuarie 2018 a depus în adresa Casei Teritoriale de Asigurări

Sociale sectorul Buiucani cererea nr. 93/2018/184 cu privire la acordarea pensiei de

urmaș.

În baza cererii date, pentru întreținerea a doi copii minori s-au alocat câte

307,90 de lei, iar din data de 1 aprilie 2018 aceștia primesc câte 410 lei fiecare.

Ulterior, a solicitat Casei Teritoriale de Asigurări Sociale sectorul Buiucani

efectuarea recalculărilor și achitarea alocațiilor sociale de stat a copiilor minori din

data decesului întreținătorului (23 septembrie 2014), însă cererea a fost respinsă.

1

A explicat că la 22 iunie 2018 a depus în adresa Casei Naționale de Asigurări

Sociale cererea prealabilă înregistrată cu nr.B-1360/18, prin care a solicitat

efectuarea recalculării alocațiilor sociale, iar prin scrisoarea nr. B-1360/18 din 13

iulie 2018 cererea a fost respinsă.

În drept, reclamanta și-a întemeiat acțiunea pe prevederile Legii contenciosului

administrativ nr. 793 din 10 februarie 2000.

A solicitat obligarea pârâtului de a efectua recalculările de rigoare cu achitarea

sumei restante pentru întreținerea a doi copii minori începând cu data de 23

septembrie 2014 până la 24 ianuarie 2018.

Prin hotărârea din 2 noiembrie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani,

a fost admisă integral cererea de chemare în judecată. A fost obligată Casa Națională

de Asigurări Sociale să efectueze recalculările alocației sociale pentru copiii xxxxx,

născut la 26 decembrie 2007 și xxxxx, născut la 15 noiembrie 2011, începând cu

data de 23 septembrie 2014 și până la 24 ianuarie 2018, în legătură cu pierderea

întreținătorului Iuri Borodai, declarat decedat prin hotărârea Judecătoriei Chișinău,

sediul Buiucani din 12 decembrie 2017.

La 27 noiembrie 2018 Casa Națională de Asigurări Sociale a declarat apel

împotriva hotărârii din 2 noiembrie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani.

Prin decizia din 26 martie 2019 a Curții de Apel Chișinău, a fost respins apelul

declarat de Casa Națională de Asigurări Sociale și a fost menținută hotărârea din 2

noiembrie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani.

Pentru a decide astfel, instanța de apel a reținut ca fiind întemeiată concluzia

primei instanțe referitoare la admiterea cererii de chemare în judecată.

În acest sens, instanța de apel cu referire la prevederile art. 6 alin. (1) lit. b) al

Legii privind alocațiile sociale de stat pentru unele categorii de cetățeni nr. 449 din

14 iulie 1999, a menționat că alocația socială de stat pentru copii care au pierdut

întreținătorul se stabilește și se achită din ziua decesului întreținătorului, iar la caz,

termenul de 60 de zile pentru depunerea cererii urmează a fi calculat din data la care

hotărârea judecătoreasă a devenit definitivă și irevocabilă, adică din data de 12

ianuarie 2018, deoarece până la acest moment, intimata nu a avut temei pentru a se

adresa în vederea obținerii certificatului de deces și nici în vederea acordării alocației

pentru pierderea întreținătorului.

Prin urmare, instanța de apel a conchis că prima instanță a dat o apreciere

obiectivă probelor administrate, a constatat și elucidat pe deplin toate circumstanțele

care au importanță pentru soluționarea cauzei și corect a aplicat normele de drept

material și procedural.

La 18 mai 2019 Casa Națională de Asigurări Sociale a declarat recurs împotriva

deciziei din 26 martie 2019 a Curții de Apel Chișinău.

În susținerea recursului a invocat dezacordul cu decizia instanței de apel și

hotărârea primei instanțe, considerându-le neîntemeiate și ilegale prin faptul că au

fost încălcate și aplicate eronat normele de drept material, nefiind constatate și

elucidate pe deplin circumstanțele importante pentru soluționarea cauzei.

A relatat că alocația socială se stabilește din ziua decesului întreținătorului doar

în cazul în care cererea a fost depusă în termen de 60 de zile de la ziua decesului.

Recurentul a solicitat admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel și

hotărârii primei instanțe, cu emiterea unei noi hotărâri prin care cererea de chemare

în judecată să fie respinsă ca nefondată.

2

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ,

reține că prezentul litigiu a fost soluționat în baza Legii contenciosului administrativ

nr. 793-XIV din 10 februarie 2000.

Prin Legea nr.116 din data de 19 iulie 2018, a fost adoptat Codul administrativ

al Republicii Moldova.

În conformitate cu art. 257 alin. (1) al Codului administrativ, prezentul cod intră

în vigoare la 1 aprilie 2019, iar potrivit alin. (2), la data intrării în vigoare a

prezentului cod se abrogă Legea contenciosului administrativ nr. 793-XIV din 10

februarie 2000.

În conformitate cu art. 258 alin. (3) al Codului administrativ, procedurile de

contencios administrativ inițiate până la intrarea în vigoare a prezentului cod se vor

examina în continuare, după intrarea în vigoare a prezentului cod, conform

prevederilor prezentului cod. Prin derogare, admisibilitatea unei astfel de acțiuni în

contenciosul administrativ se va face conform prevederilor în vigoare până la

intrarea în vigoare a prezentului cod. Prevederile prezentului alineat se vor aplica

corespunzător pentru procedurile de apel, de recurs și de contestare cu recurs a

încheierilor judecătorești.

Din sensul normei de drept enunțate urmează că, legiuitorul a optat pentru

principiul aplicării imediate a noilor reglementări procedurale, însă rezultând din

aceeași normă legală, Completul specializat va examina admisibilitatea cererii de

recurs prin prisma prevederilor Codului de procedură civilă, având în vedere că

prezenta procedură de contencios administrativ a fost inițiată până la intrarea în

vigoare a Codului administrativ.

În conformitate cu art. 434 Cod de procedură civilă, recursul se declară în

termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea

nu prevede altfel. Termenul de 2 luni este termen de decădere și nu poate fi restabilit.

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la 26 martie 2019, dar

date care ar confirma recepționarea acesteia de către recurent la dosar lipsesc.

Astfel, recursul depus la 18 mai 2019, este în termen.

Examinând temeiurile recursului depus de Casa Națională de Asigurări Sociale,

în raport cu materialele cauzei civile, completul specializat pentru examinarea

acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul este inadmisibil.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) Cod de procedură civilă, părțile și alți

participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a

normelor de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau

aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate

la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în

care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul

în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța

judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea

drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

3

În conformitate cu art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă, cererea de recurs se

consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile

prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ

al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție consideră că recursul depus de către Casa Națională de Asigurări Sociale, nu

se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) Cod de procedură

civilă.

Astfel, argumentele invocate în recursul declarat se referă la dezacordul

recurentului cu soluția pronunțată de către instanța de apel, însă nu relevă încălcarea

esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau procedural, respectiv

nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Totodată, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție reține că recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter

devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se

doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.

În acest context, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ reiterează și faptul că procedura admisibilității constă în

verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute

în art. 432 alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

În această ordine de idei, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție precizează că, în contextul normelor procedurale din

Secțiunea a II-a, Capitolul XXXVIII Cod de procedură civilă, instanța de recurs nu

verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele de fond și de apel. Forța

atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența probelor și

concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului instanței de recurs.

Prin prisma art. 432 alin.(4) Cod de procedură civilă, instanța de recurs poate

interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă

că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod flagrant

regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 Cod de procedură civilă, însă,

din recursul declarat nu rezultă argumentul privind încălcarea flagrantă a regulilor

de apreciere a probelor.

În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în jurisprudența

sa constantă, rezultând din prevederile art. 6 § 1 al Convenției Europene pentru

Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, că nu se impune

motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs, întemeindu-se pe

dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva sentinței pronunțate

de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes (cauza Rebai și alții contra

Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie 1995,

nr.26561/1995).

În circumstanțele menționate, completul specializat pentru examinarea

acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara

inadmisibil recursul depus de Casa Națională de Asigurări Sociale.

4

În conformitate cu art. 193, 230, 258 alin. (3) Cod administrativ, art. 270, 433

lit. a), 440 alin. (1) Cod de procedură civilă, completul specializat pentru examinarea

acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție

dispune:

Recursul depus de Casa Națională de Asigurări Sociale, se declară inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Sveatoslav Moldovan

Mariana Pitic

5