2ra-1123/19 — constatarea încălcării dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărârii judecătorești

2ra-1123/19 — constatarea încălcării dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărârii judecătorești (Curtea Supremă de Justiție, 2019)

Dosarul nr. 2ra-1123/2019

Prima instanță, Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani (C. Valah)

Instanța de apel, Curtea de Apel Chișinău (N. Simciuc, M. Anton, I. Cotruță)

DECIZIE

24 iulie 2019 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Oleg Sternioală

judecătorii Ala Cobăneanu

Svetlana Filincova

Victor Burduh

Galina Stratulat

examinând recursul declarat de Ministerul Justiției al Republicii Moldova,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Valentina Buzdugan

împotriva Ministerului Justiției al Republicii Moldova cu privire la constatarea

încălcării dreptului la executare în termen rezonabil a hotărârii judecătorești, încasarea

prejudiciului moral și a cheltuielilor de judecată,

împotriva deciziei din 06 februarie 2019 a Curții de Apel Chișinău prin care a

fost respins apelul declarat de Ministerul Justiției al Republicii Moldova și menținută

hotărârea din 08 septembrie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani,

c o n s t a t ă :

La 15 mai 2018 Valentina Buzdugan a depus cerere de chemare în judecată

împotriva Ministerului Justiției al RM cu privire la constatarea încălcării dreptului la

executare în termen rezonabil a hotărârii judecătorești, constatarea încălcării dreptului

la examinarea în termen rezonabil a cauzei de contencios administrativ, încasarea

prejudiciului moral în sumă de 50000 de lei și a cheltuielilor de judecată.

În motivarea acțiunii a menționat că în baza contractului individual de muncă nr.7

din 01 februarie 2008 încheiat cu Direcția sănătății a Consiliului mun. Chișinău, a fost

numită ca director al IMSP Centru de Sănătate Băcioi. Ulterior, prin decizia

Consiliului com. Băcioi nr.8/2 din 15 noiembrie 2013 și ordinele Direcției sănătății a

Consiliului mun. Chișinău nr.124p din 29 noiembrie 2013, nr.132p din 13 decembrie

2013 și nr.6p din 06 februarie 2014 a fost concediată din funcția deținută, fiind încetat

contractul individual de muncă nr.7 din 01 februarie 2008.

A susținut că prin hotărârea din 04 iunie 2014 a Judecătoriei Grigoriopol,

menținută prin decizia din 15 octombrie 2014 a Curții de Apel Chișinău și încheierea

din 10 iunie 2015 a Curții Supreme de Justiție au fost recunoscute ilegale și anulate

decizia Consiliului com. Băcioi nr.8/2 din 15 noiembrie 2013 și ordinele Direcției

sănătății a Consiliului mun. Chișinău nr.124p din 29 noiembrie 2013, nr.132p din 13

1

decembrie 2013 și nr.6p din 06 februarie 2014 prin care a fost concediată reclamanta

și încetat contractul individual de muncă nr.7 din 01 februarie 2008, fiind restabilită în

funcția de director al IMSP Centru de Sănătate Băcioi, deci a fost constatată

ilegalitatea eliberării din funcția deținută și privarea ilegală din vina Consiliului com.

Băcioi și conduceri Direcției sănătății de a munci și a primi în termen salariu.

A relatat reclamanta că în temeiul documentului executoriu nr.3-1200/14 din 04

iunie 2014 emis de Judecătoria Grigoriopol privind restabilirea în funcția de director a

Centrului de Sănătate Băcioi, executorul Vînaga Corneliu a emis la 06 iunie 2014

încheierea de intentare a procedurii de executare nr.078-314/2014, care a fost

expediată spre executare Direcției sănătății a Consiliului mun. Chișinau, Primăriei și

Consiliului Băcioi.

Dat fiind faptul ca hotărârea nu a fost executată, executorul a solicitat de

nenumărate ori executarea documentului executoriu emis de Judecătoria Grigoriopol,

însă de fiecare dată a fost constatată eschivarea și neexecutarea de către Consiliul și

Primăria com. Băcioi, precum și de Direcția sănătății a Consiliului.

A indicat că deși, la 06 februarie 2015 Direcția sănătății a Consiliului mun.

Chișinău a emis formal ordinul nr.10p cu privire la restabilirea în funcția de director a

IMSP Centru de Sănătate Băcioi și stabilirea salariului, fără o decizie a fondatorului -

Consiliul com. Băcioi cu privire la restabilirea în funcție, acesta nu a produs efecte

juridice.

Reclamanta a specificat că abia peste un an și 5 luni la 31 octombrie 2015 a fost

convocată ședința Consiliului Băcioi la care a fost inclusă în ordinea de zi chestiunea

privind executarea documentului executoriu nr.3-1200/14 din 04 iunie 2014. Comisiile

de resort din Primăria Băcioi au întocmit proiectul de decizie prin care s-a propus: l.

Abrogarea Deciziei Consiliului Băcioi nr.8/2 din 15 noiembrie 2013 cu privire la

eliberarea reclamantei din funcția de Director al IMSP Centru de Sănătate Băcioi; 2.

Restabilirea reclamantei în funcția de director al Centrului de Sanatate Băcioi;

3.Abrogarea Deciziei nr.2/2 din 21 februarie 2014 privind numirea în funcția de

director al IMSP Centru de Sănătatea Băcioi a Adrianei Mihalache. La examinarea

chestiunii în cauză, Primarul com. Băcioi a propus să fie exclus punctul 3 din proiectul

de decizie, iar punctul 2 să fie completat cu înscrisul: „începând cu 23 noiembrie

2015”. Executorul fiind prezent la ședință a comunicat consilierilor că hotărârea din 04

iunie 2014 a Judecătoriei Grigoriopol urmează a fi executată din momentul în care a

fost emisă și nu începând cu 23 noiembrie 2015, iar faptul excluderii pct.3 din

proiectul deciziei va avea consecința imposibilității exercitării reale a atribuțiilor de

serviciu de către reclamantă, din considerentul că actualul director al Centrului de

Sănătate Băcioi, Adriana Mihalachi, nu este eliberată din funcție și se va crea о situație

când vor fi 2 directori, și statutul Centrului de Sănătate nu prevede un asemenea caz.

A declarat reclamanta că consilierilor li s-a mai adus la cunoștința că prin

asemenea acțiuni prejudiciază bugetul de stat si cel local, deoarece vor achita ilegal

salarii la 2 directori, cu toate acestea, a fost aprobat cu votul a 12 consilieri proiectul

de decizie cu modificările propuse de către Primarul com. Băcioi.

Astfel, din motiv că de către Consiliul com. Băcioi nu a fost abrogată Decizia

nr.2/2 din 21 februarie 2014 cu privire la numirea în funcția de director a IMSP Centru

de Sănătate Bacioi a Adrianei Mihalache, cât și din considerentul că în una și aceiași

funcție nu pot activa concomitent două persoane, reclamanta nu a fost restabilită real

2

în funcția anterior deținută din data emiterii hotărârii de judecata, nu a fost dispusă

stabilirea și achitarea salariului de funcție, deci decizia în cauză nu a produs efecte

juridice.

Valentina Buzdugan a relatat că deși decizia nominalizată a fost adoptată la 31

octombrie 2015, dânsei nu i s-a adus la cunoștință contra semnătură, fapt ce a generat

cu adresarea unei cereri scrise în acest sens. Însă și după aceasta, о perioadă de 10 zile

nu a fost posibil să o primească.

A menționat că decizia Consiliului com. Băcioi nr.4/16 din 31 octombrie 2015 a

primit-o la 27 noiembrie 2015 și a întreprins mai multe acțiuni legale prin care a

încercat să-și exercite atribuțiile funcționale de director al IMSP Centru de Sănătate

Băcioi, dar din motiv că funcția era ocupată de о altă persoană, la 30 noiembrie 2015

reclamanta a adresat о petiție Consiliului și Primarului com. Băcioi, însă, nu a primit

răspuns și nici nu au fost întreprinse măsuri reale privind restabilirea ei în functie,

stabilirea salariului pe viitor si achitarea salariului începând cu 04 iunie 2014.

Reclamanta a indicat că la 28 ianuarie 2016 s-a adresat în instanța de contencios

administrate cu acțiune împotriva Consiliului com. Băcioi, Direcției sănătății a

Consiliului mun. Chișinău cu privire la anularea p.2 din decizia Consiliului Băcioi

nr.4/16 din 31 octombrie 2015 în partea ce ține de restabilirea în funcția de director al

Centrului de Sănătate Băcioi, începând cu 23 noiembrie 2015; anularea deciziei

Consiliului Băcioi nr.2/2 din 21 februarie 2014; obligarea Consiliului com. Băcioi de a

emite о altă decizie prin care reclamanta să fie restabilită real în funcția anterior

detinută, începând cu 04 iunie 2014; încasarea în mod solidar de la Consiliul com.

Băcioi și Direcția sănătății a Consiliului mun. Chișinau a prejudiciului material în

suma salariului, a indemnizațiilor stabilite pentru perioada neexecutată a hotărârii

judecătorești, a prejudiciului moral și a cheltuielilor de judecata.

A evidenția că ulterior, la 29 februarie 2016 Consiliul com. Băcioi a adoptat

decizia nr.2/1 prin care a fost anulată decizia nr.2/2 din 21 februarie 2014 cu privire la

numirea Adrianei Mihalache în funcția de director al Centrului de Sănătatea Băcioi,

însă nici această decizie nu a produs efecte juridice pentru reclamantă, deoarece și în

continuare Adriana Mihalache a exercitat de fapt atribuțiile de șef al IMSP Centru de

Sănătate Băcioi. Or, prin adoptarea la 29 februarie 2016 a deciziei nr.2/1 , Consiliul

com. Băcioi nu a întreprins acțiuni reale privind abrogarea sau modificarea deciziei

nr.4/16 din 31 octombrie 2015, contestată de ea.

A considerat că odată ce Consiliul și Primăria com. Băcioi nu au solicitat

Camerei Înregistrării de Stat modificarea datelor din Registrul de stat prin substituirea

administratorului Adriana Mihalache și înregistrarea reclamantei în funcția de director

al IMSP Centrul de Sănătate Băcioi, decizia Consiliul Băcioi nr.2/1 din 29 februarie

2016 a fost una formală fără efecte juridice.

Astfel, deși prin pct.2 al deciziei Consiliului Băcioi nr.4/16 din 31 octombrie

2015 s-a dispus restabilirea reclamantei în funcție începând cu 23 noiembrie 2015, iar

prin decizia nr.2/1 din 29 februarie 2016 a fost adoptată decizia privind anularea

deciziei nr.2/2 din 21 februarie 2014 prin care a fost numită în funcția de director a

IMSP Centrul de Sănătate Băcioi, Adriana Mihalache, reclamanta real nu a activat în

funcția anterior deținută nici о zi.

A specificat că abia prin decizia Consiliului Băcioi nr.3/4 din 26 aprilie 2016 a

fost modificată decizia Consiliului Băcioi nr.4/16 din 31 octombrie 2015 și substituit

3

în pct.2 sintagma „începând cu 23 noiembrie 2015” cu sintagma „conform hotărârii

nr.3-1200/14 din 04 iunie 2014 a Judecătoriei Grigoriopol”, iar sintagma „director”

fiind substituită cu sintagma „sef”.

Decizia menționată i-а fost înmânata reclamantei la 11 mai 2016, însa, nici

ulterior adoptării deciziei nu a fost restabilită real în funcția anterior deținută, deoarece

nu i-au fost transmise în gestiune documentele, ștampila instituției și nu a fost încheiat

contract individual de muncă.

Or, pentru a îndeplini atribuțiile funcționale de șef al IMSP Centru de Sănătate

Băcioi nu era de ajuns numai emiterea deciziei Consiliului Băcioi privitor la

restabilirea în funcție, dar necesita ca decizia respectivă să fie executată real prin

transmiterea în gestiune a documentației, bunurilor, ștampilei, încheierea contractului

individual de munca cu înregistrarea acestor modificări la Camera Înregistrării de Stat.

Totodată, reclamanta a indicat că la 28 decembrie 2016 s-a adresat repetat

Camerei Înregistrării de Stat, cu privire la înregistrea ca administrator al IMSP Centrul

de Sănătate Băcioi, conform hotărârii din 04 iunie 2014 a Judecătoriei Grigoriopol și

deciziilor nr.4/16 din 31 octombrie 2015, nr.3/4 din 26 aprilie 2016 și nr.2/1 din 29

februarie 2016 a Consiliului Băcioi, iar prin decizia Camerei Înregistrării de Stat din

20 ianuarie 2017 s-a admis cererea fiind operate modificarile solicitate.

Valentina Buzdugan a relatat că prezentând documentelor referitoare la

modificările operate, la aceeași data a fost semnat contractul individual de munca și

fișa postului, fiind transmise reclamantei în gestiune documentele și ștampila

Centrului, astfel, că tocmai la 20 ianuarie 2017 a fost restabilită real în funcția de șef a

IMSP Centrul de Sănătate Băcioi.

Drept urmare, consideră că tergiversarea examinării unui litigiu legat de relațiile

de muncă о perioadă de peste 2 ani, cât și executarea unei hotărâri judecătorești

definitive si irevocabile 4 ani este о violare a art. 6 parf. l CEDO, iar conform art.5 din

Legea nr. 87 din 21 aprilie 2011 în urma constatării faptului încălcării dreptului la

judecarea în termen rezonabil a cauzei sau a executării în termen rezonabil a hotărârii

judecătorești, instanța decide asupra acordării unei satisfacții echitabile de la bugetul

de stat în contul reparării prejudiciului moral precum și a costurilor și cheltuielilor de

judecata.

A solicitat constatarea încălcării dreptului la judecarea în termen rezonabil a

cauzei în ordinea contenciosului administrativ de Judecătoria Chișinău, sediul Central,

a dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărârii din 04 iunie 2014 a

Judecătoriei Grigoriopol, încasarea prejudiciului moral în sumă de 50000 lei și a

cheltuielilor de judecată.

În cadrul ședinței de judecata din 19 iulie 2018 în prima instanță, avocatul

Valentin Gaina, acționând în interesele reclamantei a concretizat verbal pretențiile din

acțiune și a solicitat admiterea acțiuni doar în partea constatării încălcării dreptului

reclamantei la executarea în termen rezonabil a hotărârii judecătorești irevocabile,

încasarea prejudiciului moral în mărime de 50000 lei și a cheltuielilor de asistenta

juridica în sumă de 3000 de lei, conform argumentelor expuse în explicațiile scrise

(f.d. 138-153).

Prin hotărârea din 08 septembrie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani s-

a admis parțial acțiunea și s-a constatat încălcarea dreptului reclamantei Valentina

Buzdugan la executarea în termen rezonabil a hotărârii din 04 iunie 2014 a

4

Judecătoriei Grigoriopol, cu încasarea din bugetul de stat prin intermediul Ministerului

Justiției în beneficiul Valentinei Buzdugan a prejudiciului moral pentru încălcarea

dreptului la executarea hotărârii în termen rezonabil în mărime de 15324, 16 lei și a

cheltuielilor de judecată pentru asistență juridica în sumă de 3000 de lei; în rest,

pretenția din acțiune cu privire la încasarea prejudiciului moral în mărimea solicitata -

a fost respinsă ca neîntemeiată.

La 17 septembrie 2018 Ministerul Justiției al Republicii Molodva a depus cerere

de apel împotriva hotărârii din 08 septembrie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Buiucani, solicitând admiterea acestuia, casarea hotărârii primei instanțe cu emiterea

unei noi hotărâri de respingere a acțiunii ca fiind neîntemeiată.

Prin decizia din 06 februarie 2019 a Curții de Apel Chișinău a fost respinsă

cererea de apel depusă de Ministerul Justiției al Republicii Moldova și a fost

menținută hotărârea din 08 septembrie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani.

La 15 aprilie 2019 Ministerul Justiției a declarat recurs împotriva deciziei din 06

februarie 2019 a Curții de Apel Chișinău, solicitând admiterea recursului, casarea

deciziei instanței de apel și a hotărârii primei instanțe cu emiterea unei noi hotărâri

prin care acțiunea să fie respinsă ca depusă tardiv sau ca neîntemeiată.

În motivarea recursului a invocat dezacordul cu decizia instanței de apel,

considerând-o neîntemeiată și pasibilă casării, deoarece acțiunea depusă de Valentina

Buzdugan este în afara termenului legal.

Astfel, a menționat că conform raportului motivat al executorului judecătoresc

Corneliu Vînaga din 13 iulie 2018, anexat la materialele dosarului, documentul

executoriu nr.3-1200/14 din 04 iunie 2014 emis de către Judecătoria Grigoriopol

privind restabilirea Valentinei Buzdugan în funcția de director al Centrului de Sănătate

Băcioi a fost executat pe deplin de către Consiliului com. Băcioi.

Prin încheierea nr.078-169r/2017 din 23 ianuarie 2017 a executorului

judecătoresc Corneliu Vînaga s-a dispus încetarea procedurii de executare, începută

întru executarea documentului executoriu nr.3-1200/14 din 04 iunie 2014 emis de

Judecătoria Grigoriopol, cu privire la restabilirea Valentinei Buzdugan în funcția de

director a Centrului de Sănătate Băcioi.

Conform prevederilor art.3, alin. (3) al Legii nr.87 din 21 aprilie 2011, care

stabilesc că în cauzele în care se pretinde încălcarea dreptului la executarea în termen

rezonabil a hotărârii judecătorești, cererea de chemare în judecată poate fi depusă în

cadrul executării actului judecătoresc irevocabil sau în decursul a 6 luni de la încetarea

procedurii de excutare.

Consideră recurentul că la caz, pretenția urma a fi înaintată în decurs de 6 luni de

la data încetării procedurii de executare, adică până la 23 iulie 2017, or, cererea de

chemare în judecată a fost depusă la data de 15 mai 2018, peste termenul legal.

A relatat că conform practicii Curții Europene în materia neexecutării hotărârilor

se apreciază comportamentul autorităților însărcinate cu obligația executării și/sau a

părților (creditorului sau a debitorului executării) la adoptarea măsurilor de executare

sau împedicarea executării (refuzuri neîntemeiate și amânări, pasivitatea; lipsa

îndelungată a reacției autorităților sau amânări nejustificate, etc).

Ministerul Justiției a evidențiat că din circumstanțele cauzei și din

comportamentul pasiv a intimatei/reclamante se constată că aceasta a ascuns faptul că

prin încheierea nr.078-169r/2017 din 23 ianuarie 2017 a executorului judecătoresc

5

Corneliu Vînaga s-a dispus încetarea procedurii de executare.

Deasemenea a concluzionat recurentul că toate cauzele intentate în temeiul Legii

nr.87 din 21 aprilie 2011 urmează că parcurgă trei etape de apreciere: identificarea în

substanță a obiectului pretențiilor; identificarea perioadei de referință și aprecierea

necesității și dacă e cazul a cuantumului satisfacțiilor echitabile.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) Cod de procedură civilă, recursul se declară

în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea

nu prevede altfel.

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la data de 06 februarie

2019.

Materialele cauzei atestă faptul că decizia instanței de apel a fost expediată

părților la data de 25 februarie 2019 și a fost recepționată de recurentul Ministerul

Justiției la 01 martie 2019, fapt confirmat prin copia scrisorii anexată la cererea de

recurs (f.d.6, vol.II).

Astfel, recursul declarat la 15 aprilie 2019, este în termen.

La 14 iunie 2019 Valentina Buzdugan a depus referință prin care a solicitat

respingerea cererii de recurs depusă de Ministerul Justiției cu menținerea hotărârilor

contestate.

În conformitate cu art. 441 Cod de procedură civilă, în cazul în care recursul este

considerat admisibil, un complet din 5 judecători examinează fondul recursului.

Prin încheierea din 19 iunie 2019 a Curții Supreme de Justiție completul din 3

judecători a considerat recursul declarat de Ministerul Justiției admisibil și a decis

examinarea acestuia în fond de un complet din 5 judecători.

În conformitate cu art. 442 alin. (1) Codul de procedură civilă, judecând recursul

declarat împotriva deciziei date în apel, instanța verifică, în limitele invocate în recurs

și în baza referinței depuse de către intimat, legalitatea hotărârii atacate, fără a

administra noi dovezi.

În conformitate cu art. 444 Cod de procedură civilă, recursul se examinează fără

înștiințarea participanților la proces.

Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră necesar de a admite

recursul, de a casa integral decizia instanței de apel și a remite cauza spre rejudecare în

instanța de apel din considerentele ce urmează.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. c) Cod de procedură civilă, instanța, după

ce judecă recursul, este în drept să admită recursul, să caseze integral decizia instanței

de apel și să trimită cauza spre rejudecare în instanța de apel o singură dată dacă

eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanța de recurs.

În conformitate cu art. 432, alin. (4) Cod de procedură civilă, săvârșirea altor

încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar

în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a

cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către

instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la

încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

În conformitate cu art. 118, alin. (3) Cod de procedură civilă, circumstanțele care

au importanță pentru soluționarea justă a cauzei sunt determinate definitiv de instanța

judecătorească pornind de la pretențiile și obiecțiile părților și ale altor participanți la

6

proces, precum și de la normele de drept material și procedural ce urmează a fi

aplicate.

Articolul 130, alin. (1), (2) și (3) Cod de procedură civilă, statuează că, instanța

judecătorească apreciază probele după intima ei convingere, bazată pe cercetarea

multiaspectuală, completă, nepărtinitoare și nemijlocită a tuturor probelor din dosar în

ansamblul și interconexiunea lor, călăuzindu-se de lege. Nici un fel de probe nu au

pentru instanța judecătorească o forță probantă prestabilită fără aprecierea lor. Fiecare

probă se apreciază de instanță privitor la pertinența, admisibilitatea, veridicitatea ei, iar

toate probele în ansamblu, privitor la legătura lor reciprocă și suficiența pentru

soluționarea cauzei.

În conformitate cu art. 373 alin. (1) și (2) Cod de procedură civilă, instanța de

apel verifică, în limitele cererii de apel, ale referințelor și obiecțiilor înaintate,

legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în ceea ce privește constatarea

circumstanțelor de fapt și aplicarea legii în primă instanță; instanța de apel verifică

circumstanțele și raporturile juridice stabilite în hotărârea primei instanțe, precum și

cele care nu au fost stabilite, dar care au importanță pentru soluționarea cauzei,

apreciază probele din dosar și cele prezentate suplimentar în instanță de apel de către

participanții la proces.

Materialele cauzei atestă că Valentina Buzdugan la 15 mai 2018 a depus cerere

de chemare în judecată, concretizată ulterior, împotriva Ministerului Justiției cu privire

la constatarea încălcării dreptului la executare în termen rezonabil a hotărârii din 04

iunie 2014 a Judecătoriei Grigoriopol, încasarea prejudiciului moral și a cheltuielilor

de judecată

Fiind învestită cu judecarea prezentei acțiuni, prima instanță prin hotărârea din 08

septembrie 2018 a ajuns la concluzia admiterii parțiale a acestei și constatând

încălcarea dreptului reclamantei Valentina Buzdugan la executarea în termen rezonabil

a hotărârii din 04 iunie 2014 a Judecătoriei Grigoriopol, a dispus încasarea din bugetul

de stat prin intermediul Ministerului Justiției în beneficiul Valentinei Buzdugan a

prejudiciului moral în mărime de 15324, 16 lei și a cheltuielilor de judecată pentru

asistență juridica în sumă de 3000 de lei; în rest, pretenția din acțiune cu privire la

încasarea prejudiciului moral în mărimea solicitata - fiind respinsă ca neîntemeiată.

Judecând apelul declarat de Ministerul Justiției, instanța de apel l-a respins și a

menținut hotărârea primei instanțe.

Instanța de recurs conchide, însă, că soluția instanței de apel nu poate fi

menținută, din următoarele considerente.

Astfel, din cererea de recurs depusă la 15 aprilie 2019, rezultă că Ministerul

Justiției a solicitat respingerea acțiunii ca fiind depusă cu omiterea termenul de

prescripție.

Conform art. 3 alin. (3) din Legea nr. 87 din 21 aprilie 2011, privind repararea de

către stat a prejudiciului cauzat prin încălcarea dreptului la judecarea în termen

rezonabil a cauzei sau a dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărîrii

judecătorești, în cauzele în care se pretinde încălcarea dreptului la executarea în

termen rezonabil a hotărîrii judecătorești, cererea de chemare în judecată poate fi

depusă în cadrul executării actului judecătoresc irevocabil sau în decursul a 6 luni de

la încetarea procedurii de executare.

7

În conformitate cu art. 271 Cod civil (în vigoare până la 01 martie 2019),

acțiunea privind apărarea dreptului încălcat se respinge în temeiul expirării termenului

de prescripție extinctivă numai la cererea persoanei în a cărei favoare a curs

prescripția, depusă pînă la încheierea dezbaterilor în fond. În apel sau în recurs,

prescripția poate fi opusă de îndreptățit numai în cazul în care instanța se pronunță

asupra fondului.

Din prevederile menționate rezultă că termenul de prescripție extinctivă poate fi

aplicat numai la cererea persoanei în a cărei favoare a curs prescripția, depusă până la

încheierea dezbaterilor în fond. Însă, regula dată nu înseamnă deloc că persoana în

favoarea căreia a curs termenul de prescripție nu poate să facă o astfel de cerere la o

stadie mai evoluată, adică în apel sau recurs.

În aceste circumstanțe, pentru a nu încălca dreptul părților la un proces echitabil

așa cum prevede art.6 CEDO și având în vedere că solicitarea cu privire la aplicarea

termenului de prescripție a fost invocată doar în instanța de recurs, fără a fi pusă în

discuție în prima instanță și în instanța de apel, Colegiul civil, comercial și de

contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

admite recursul, a casa integral decizia instanței de apel și de a remite cauza spre

rejudecare în instanța de apel.

La judecarea cauzei, instanța de apel urmează să țină cont de cele relatate, creînd

condiții obiective și reale participanților la proces, iar judecând cauza să emită o

hotărâre întemeiată și legală.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. c) Cod de procedură civilă, Colegiul civil,

comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție,

d e c i d e:

Se admite recursul declarat de Ministerul Justiției al Republicii Moldova.

Se casează decizia din 06 februarie 2019 a Curții de Apel Chișinău în cauza

civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Valentina Buzdugan împotriva

Ministerului Justiției al Republicii Moldova cu privire la constatarea încălcării

dreptului la executare în termen rezonabil a hotărârii judecătorești, încasarea

prejudiciului moral și a cheltuielilor de judecată, cu remiterea cauzei spre rejudecare la

Curtea de Apel Chișinău, în alt complet de judecată.

Decizia nu se supune niciunei căi de atac.

Președintele ședinței,

judecătorul Oleg Sternioală

judecătorii Ala Cobăneanu

Svetlana Filincova

Victor Burduh

Galina Stratulat

8