2ra-1237/19 — încasarea prejudiciului material și moral

2ra-1237/19 — încasarea prejudiciului material și moral (Curtea Supremă de Justiție, 2019)

Dosarul nr. 2ra-1237/19

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani (jud. O. Parfeni)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. M. Anton, V. Cotorobai, I. Țurcan)

DECIZIE

22 iulie 2019 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

lărgit al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Oleg Sternioală

Judecătorii Ala Cobăneanu

Svetlana Filincova

Victor Burduh

Galina Stratulat

examinând recursul declarat de Jubea Vasile, reprezentat de avocatul

Carmanschi Vitalie,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Jubea Vasile

împotriva Î.M. „Asociația de Gospodărire a Spațiilor Verzi” cu privire la încasarea

prejudiciului material și moral,

împotriva deciziei din 28 februarie 2019 a Curții de Apel Chișinău,

c o n s t a t ă:

La 11 decembrie 2017, Jubea Vasile a depus cerere de chemare în judecată

împotriva Î.M. „Asociația de Gospodărire a Spațiilor Verzi” solicitând, încasarea

sumei de 101 151,86 de lei cu titlu de prejudiciu material și suma de 10 000 de lei cu

titlu de prejudiciu moral cauzat ca urmare a deteriorării automobilului de model

XXXXX cu nr. de înmatriculare XXXXX și încasarea cheltuielilor de judecată.

În motivarea acțiunii, reclamantul a invocat că, la data de 29 octombrie 2017

în urma căderii ramurii unui arbore, a fost deteriorat automobilul care staționa pe

adresa mun. Chișinău str. Dumitru Rîșcanu, de model XXXXX cu nr/î XXXXX, pe

care-1 deține în proprietate.

Incidentul a fost documentat de Inspectoratul de poliție Rîșcani în baza

procesului-verbal de cercetare la fața locului din 29 octombrie 2017, conform căruia

s-a stabilit că peste automobilul de model XXXXX cu nr/î XXXXX este o ramură de

specie plop cu dimensiunile 20-30 cm grosime și lungimea de 5-7 metri, uscată. Au

fost astfel deteriorate următoarele piese: portbagajul din spate împreună cu parbrizul

din spate, acoperișul, parbrizul din față, capota și mai multe piese din interiorul

automobilului cum ar fi oglinda retrovizoare, torpedoul, mecanismul de schimbat

vitezele, scaunele din față.

A susținut reclamantul că, urmare a căderii ramurii i-a fost cauzat un

prejudiciului material în valoare de 101 151,86 lei confirmat prin concluziile actului

de examinare a mijlocului de transport nr. 2813/11A din 01 noiembrie 2017.

1

Cauza căderii ramurii arborelui a fost stabilită prin actul de examinare

fitosanitară nr. 273 din 30 octombrie 2017, conform concluziilor căruia s-a stabilit

că: cauza ruperii și căderii ramurii de copac menționate a fost provocată de vârsta

înaintată de peste 50-55 de ani a copacului, starea avariată sporită a acestuia,

neasigurarea unei stări fitosanitare cuvenită a arborelui pe care creștea ramura

precum și afectarea acestui copac cu ciuperci hilofage, care provoacă putregaiul roșu

al lemnului, dăunători și boli, copacul prezentând pericol pentru populație transport

și construcții, chiar și în condiții climaterice obișnuite.

Prin același act s-a stabilit că, copacul respectiv aparține grupei 4 de stare

fitosanitară a regulilor sanitare în pădurile Republicii Moldova, ceea ce presupune că

este în proces de uscare mai mult de 2/3 din coroana arborelui, cu vârful uscat.

Tulpina afectată mai mult de 2/3 din perimetrul ei. Are loc apariția dăunătorilor hil

ofagi, uscarea lăstarilor lacomi.

Totodată, a afirmat că, obligația ÎM „Asociația de Gospodărire a Spațiilor

Verzi” de a răspunde pentru pagubele cauzate de căderea ramurii arborului pe

automobil rezidă din prevederile art. 10 lit. j) și m), art. 17 lit. d), art. 18 alin. (1) al

Legii nr. 591 din 23 septembrie 1999 cu privire la spațiile verzi ale localităților

urbane și rurale, pct. 3 și pct.17 al Statutului ÎM „Asociația de Gospodărire a Spațiilor

Verzi”, aprobat prin decizia Consiliului mun. Chișinău nr. 20/6 din 13 noiembrie

2008.

A mai indică reclamantul că, temeinicia acțiunii se confirmă și prin informația

Serviciului Hidrometeorologic de Stat nr. 08/2589 din 21 noiembrie 2017, potrivit

căreia conform situației meteorologice din Chișinău pe 29 octombrie 2017 între orele

10-00 și 11-00 viteza maximă a vântului a atins 13 m/s ceia ce nu se consideră

fenomen periculos.

A susținut că, urmare a deteriorării automobilului a fost cauzat și un prejudiciu

moral, care a fost calculat în echivalent bănesc la suma de 10 000 lei. Suferințele

morale se argumentează prin faptul că prin deteriorarea automobilului reclamantul a

fost lipsit până în prezent de mijlocul de transport al familiei, a fost întrerupt ritmul

obișnuit de organizare a timpului personal, a suportat suferințe psihice ca urmare a

sperieturii survenite în urma bubuiturii provocate de ramură în timpul căderii pe

automobil și grija față de sănătatea și viața personală, a familiei, întrucât cu doar un

minut înainte de căderea ramurii a ieșit din mijlocul de transport.

Prin hotărârea din 04 iunie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani, a fost

admisă parțial cererea de chemare în judecată, cu încasarea din contul Î.M. „Asociația

de Gospodărire a Spațiilor Verzi” în beneficiul lui Jubea Vasile a prejudiciului

material în sumă de 102 804, 64 de lei și în beneficiul statului a taxei de stat în sumă

de 3034,55 de lei și cheltuielile de asistență juridică în sumă de 6000 de lei.

În rest pretențiile au fost respinse ca neîntemeiate.

Prin decizia din 28 februarie 2019 a Curții de Apel Chișinău, a fost admis apelul

declarat de Î.M. „Asociația de Gospodărire a Spațiilor Verzi”, s-a casat hotărârea din

04 iunie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani și a fost pronunțată o nouă

hotărâre de respingere a acțiunii.

La 02 mai 2019, Jubea Vasile, reprezentat de avocatul Carmanschi Vitalie, a

declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel, solicitând casarea deciziei din 28

2

februarie 2019 a Curții de Apel Chișinău și menținerea hotărârii din 04 iunie 2018 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani.

În motivarea recursului s-a invocat că instanța de apel nu a aplicat legea care

trebuia să fie aplicată, a interpretat în mod eronat legea, a dat o apreciere arbitrară

probelor și erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale

ale omului.

Totodată, a indicat că la emiterea deciziei contestate, instanța de apel nu a ținut

cont de prevederile art. 18 alin. (1) al Legii nr. 591 din 23 septembrie 1999 cu privire

la spațiile verzi ale localităților urbane și rurale în conformitate cu care administrarea

spațiilor verzi proprietate publică este exercitată de către autoritățile administrației

publice locale și alte organe împuternicite în acest scop.

Recurentul a afirmat că în calitate de probe în prima instanță au fost

administrate actul de examinare fitosanitară nr. 273 din 30 octombrie 2017,

informația Serviciului Hidrometeorologic de Stat nr. 08/2589 din 21 noiembrie 2017,

răspunsul nr. 6264 din 22 martie 2018 și actul de examinare a mijlocului de transport

nr. 2813/11A din 01 noiembrie 2017, din care rezultă că cauza căderii ramurii

arboretului a fost starea avariată sporită a acestuia, neasigurarea unei stări fitosanitare

cuvenite a arborelui și faptul că aflarea reclamantului în zona producerii prejudiciului

nu este contrară la careva norme.

Recurentul a opinat că instanța de apel a interpretat greșit prevederile

Regulamentului privind gestionarea și protejarea spațiilor verzi din mun. Chișinău

nr. 6/10 din 18 iulie 2017, adăugând la acesta un alt sens decât cel legal. Or,

raționamentul instanței de apel precum că prevederile acestuia ar fi venit să excludă

aceste obligații de gestionare și de răspundere pentru prejudiciile cauzate, nu

corespunde adevărului.

De altfel, probele administrate dovedesc faptul că Î.M. „Asociația de

Gospodărire a Spațiilor Verzi”, este responsabilă de îngrijirea copacilor din interiorul

cartierelor locative.

În conformitate cu prevederile art. 434 alin.(1) Cod de procedură civilă,

recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărîrii sau a deciziei

integrale, dacă legea nu prevede altfel.

Decizia instanței de apel a fost adoptată la 28 februarie 2019, iar, Jubea Vasile,

reprezentat de avocatul Carmanschi Vitalie, a declarat recurs la 02 mai 2018.

Materialele cauzei atestă că decizia în copie a fost expediată participanților la

proces la 11 aprilie 2019, conform scrisorii de însoțire (f.d.199), însă lipsesc date

despre recepționarea acesteia. Astfel, recursul declarat este în termen.

În conformitate cu art. 441 Cod de procedură civilă, în cazul în care recursul

este considerat admisibil, un complet din 5 judecători examinează fondul recursului.

Prin încheierea din 03 iulie 2019 a Curții Supreme de Justiție completul din 3

judecători a considerat recursul admisibil și a decis examinarea acestuia în fond de

un complet din 5 judecători.

În conformitate cu art. 442 alin. (1) Cod de procedură civilă, judecând recursul

declarat împotriva deciziei date în apel, instanța verifică, în limitele invocate în recurs

și în baza referinței depuse de către intimat, legalitatea hotărârii atacate, fără a

administra noi dovezi.

3

În conformitate cu art. 444 Cod de procedură civilă, recursul se examinează

fără înștiințarea participanților la proces.

Verificând legalitatea actului de dispoziție contestat, prin prisma argumentelor

invocate și a materialelor din dosar, coroborat cu normele de drept material și

procedural aplicabile la soluționarea speței date, Colegiul civil, comercial și de

contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție va admite recursul

declarat de, Jubea Vasile, reprezentat de avocatul Carmanschi Vitalie și va casa

decizia instanței de apel și va menține hotărârea primei instanțe, din următoarele

considerente.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. f) Cod de procedură civilă, instanța,

după ce judecă recursul, este în drept să admită recursul, să caseze decizia instanței

de apel și să mențină hotărârea primei instanțe.

În conformitate cu art. 432 alin. (2) Cod de procedură civilă, se consideră că

normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care instanța

judecătorească: a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată; c) a interpretat în

mod eronat legea.

În conformitate cu art. 432 alin. (4) Cod de procedură civilă, săvârșirea altor

încălcări decât cele indicate la alin.(3) constituie temei de declarare a recursului doar

în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită

a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de

către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au

dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

Colegiul relevă că prima instanță prin aplicarea și interpretarea corectă a

normelor de drept pertinente litigiului dedus judecății corect a constatat temeinicia

acțiunii, însă instanța de apel ca urmare a aplicării și interpretării eronate a normelor

de drept material a respins acțiunea.

Colegiul precizează că Jubea Vasile, prin cererea de chemare depusă împotriva

Î.M. „Asociația de Gospodărire a Spațiilor Verzi” a solicitat încasarea sumei de 101

151,86 de lei cu titlu de prejudiciu material și suma de 10 000 de lei cu titlu de

prejudiciu moral cauzat ca urmare a deteriorării automobilului de model XXXXX cu

nr. de înmatriculare XXXXX și încasarea cheltuielilor de judecată.

Conform materialelor cauzei, fapt constatat, în esență, de prima instanță, la 29

octombrie 2017, peste automobilul de model XXXXX, cu numărul de înmatriculare

XXXXX, ce aparține cu drept de proprietate reclamantului Jubea Vasile (f.d.12-12),

parcat în fața blocului locativ din str. Dumitru Rîșcanu, nr. 6, mun. Chișinău, a căzut

o ramură de copac, cu grosime de 20-35 cm și lungime de 5-7 m, uscată. Au fost

astfel deteriorate următoarele piese: portbagajul din spate împreună cu parbrizul din

spate, acoperișul, parbrizul din față, capota și mai multe piese din interiorul

automobilului cum ar fi oglinda retrovizoare, torpedoul, mecanismul de schimbat

vitezele, scaunele din față, fapt ce se confirmă prin procesul-verbal de cercetare la

fața locului din 29 octombrie 2017, întocmit IP Rîșcani, mun. Chișinău (f.d. 18-24).

Colegiul reliefă că din scrisoarea nr. 30622 din 07 noiembrie 2017 întocmită de

către Direcția Poliție mun. Chișinău, Inspectoratul de Poliție Rîșcani, care a examinat

sesizarea lui Jubea Vasile înregistrată în Registrul de evidență a altor informații

referitoare la infracțiuni și incidente cu nr. 21427 din 29 octombrie 2017, rezultă că

în cadrul activităților desfășurate la 29 octombrie 2017, a fost constatat faptul că, pe

4

automobilul de model XXXXX cu numerele de înmatriculare XXXXX, amplasat pe

adresa mun. Chișinău str. Dumitru Rîșcanu 6, a căzut o ramură de copac, deteriorând

portbagajul din spate împreună cu parbrizul din spate, acoperișul, parbrizul din față,

capota, oglinda retrovizorie, torpedoul, scaunele, mecanismul de schimbare a

vitezelor și telefonul mobil de model „Samsung J2”, care se aflau în interiorul

automobilului, și că faptele constatate nu întrunesc semnele constitutive ale

componenței de contravenție prevăzute de art.10 Cod contravențional și nici de art.

14 ale Codului penal, din care motiv examinarea cazului a fost încetată (f.d.14).

Concomitent în data de 01 noiembrie 2017, în scopul stabilirii costului

reparației autoturismului, de către SC „Exauto Plus” SRL a fost efectuat Actul de

Examinare a mijlocului de transport auto nr. 2813/11A privind stabilirea

prejudiciului real cauzat autovehiculului de model XXXXX, cu numărul de

înmatriculare XXXXX, la care a fost invitat și pârâtul ÎM „Asociația de Gospodărire

a Spațiilor Verzi”, prin telegramă (f.d.33, 58-60).

Potrivit raportului de evaluare a pagubei nr.2813/11A din 01 noiembrie 2017,

s-a constat că prejudiciul cauzat proprietarului autovehiculului de model XXXXX,

cu numărul de înmatriculare XXXXX constituie suma de 101 151,86 de lei (f.d.35-

36).

Conform concluziei actului de examinare fitosanitară nr. 273 din 30 octombrie

2017, întocmită de Institutul de Cercetări și Amenajări Silvice, cauza ruperii și căderii

ramurii de copac a fost provocată de vârsta înaintată de peste 50-55 de ani a

copacului, starea avariată sporită a acestuia, neasigurarea unei stări fitosanitare

cuvenite a arborelui pe care creștea ramura, precum și afectarea acestui copac cu

ciuperci hilofage, care provoacă putregaiul roșu al lemnului, dăunători și boli,

copacul prezintă pericol pentru populație, transport și construcții, chiar și în condiții

climaterice obișnuite (f.d.25-28).

Prin același act s-a stabilit că, arborele respectiv aparține grupei 4 de stare

fitosanitară a regulilor sanitare în pădurile Republicii Moldova, ceea ce presupune că

este în proces de uscare mai mult de 2/3 din coroana arborului, cu vîrful uscat.

Tulpina afectată mai mult de 2/3 din perimetrul ei. Are loc apariția dăunătorilor

hilofagi, uscarea lăstarilor lacomi.

Din informația Serviciului Hidrometeorologic de Stat nr. 08/2589 din 21

noiembrie 2017, rezultă că la data de 29 octombrie 2017, între ora 10.00-11.00 viteza

maximă a vântului a atins 13 m/s, ceea ce nu se consideră fenomen periculos (f.d. 65)

Astfel, la data de 01 decembrie 2017, reclamantul Jubea Vasile s-a adresat cu o

cerere prealabilă pârâtului ÎM „Asociația de Gospodărire a Spațiilor Verzi”,

solicitând repararea prejudiciului material în mărime de 101 151, 86 lei (f.d.67), însă

nu a primit răspuns.

Colegiul reiterează că reclamantul Jubea Vasile pretinde încasarea sumei de

101 151,86 de lei cu titlu de prejudiciu material și suma de 10 000 de lei cu titlu de

prejudiciu moral cauzat ca urmare a deteriorării automobilului de model XXXXX cu

nr. de înmatriculare XXXXX.

Conform art. 8 alin. (1), (2) lit. f) Cod civil (în vigoare la data relevantă speței),

drepturile și obligațiile civile apar în temeiul legii, precum și în baza actelor

persoanelor fizice și juridice care, deși nu sânt prevăzute de lege, dau naștere la

drepturi și obligații civile, pornind de la principiile generale și de la sensul legislației

5

civile. Drepturile și obligațiile civile apar în urma cauzării de prejudicii unei alte

persoane.

Art. 10 alin. (1) Cod civil (în vigoare la data relevantă speței), stabilește că,

apărarea drepturilor civile încălcate se face pe cale judiciară.

Conform art. 11 lit. g) și lit. i) Cod civil (în vigoare la data relevantă speței),

apărarea dreptului civil se face prin repararea prejudiciilor și repararea prejudiciului

moral.

Conform art. 14 alin.(l) și (2) Cod civil (în vigoare la data relevantă speței),

persoana lezată într-un drept al ei poate cere repararea integrală a prejudiciului cauzat

astfel. Se consideră prejudiciu cheltuielile pe care persoana lezată într-un drept al ei

le-a suportat sau urmează să le suporte la restabilirea dreptului încălcat, pierderea sau

deteriorarea bunurilor sale (prejudiciu efectiv), precum și beneficiul neobținut prin

încălcarea dreptului (venitul ratat).

Conform art. 1398 alin. (1) Cod civil (în vigoare la data relevantă speței), cel

care acționează față de altul în mod ilicit, cu vinovăție este obligat să repare

prejudiciul patrimonial, iar în cazurile prevăzute de lege, și prejudiciul moral cauzat

prin acțiune sau omisiune.

Conform art. 1404 alin. (4) Cod civil (în vigoare la data relevantă speței), în

cazul în care o autoritate publică are o obligație impusă de un act adoptat în scopul

protecției contra riscului de producere a unui anumit fel de prejudiciu, ea răspunde

pentru prejudiciul de acest fel cauzat sau nepreîntîmpinat prin neexecutarea

obligației, cu excepția cazului cînd autoritatea publică demonstrează că a dat dovadă

de diligență rezonabilă în executarea obligației.

Potrivit art. 4 al Legii cu privire la spațiile verzi ale localităților urbane și rurale,

spațiile verzi includ: a) terenuri de folosință generală din perimetrul intravilanului și

extravilanului localităților urbane; b) terenuri cu spații verzi din localitățile rurale; c)

terenuri din zonele turistice și de agrement; d) terenuri ocupate de rețeaua rutieră a

spațiilor verzi, linii parcelare și linii de transport de energie electrică, iazuri și lacuri;

e) pepiniere și plantații de arbori și arbuști decorativi; f) terenuri ocupate de

construcții și instalații care aparțin gospodăriei spațiilor verzi; g) terenuri

neproductive: mlaștini, stîncării, pante abrupte, terenuri afectate de alunecări,

sărături, iar potrivit art. 5 al aceleiași Legi, nu fac parte din spațiile verzi și nu

constituie obiectul prezentei legi vegetația inclusă în fondul forestier, zonele și fișiile

de protecție a apelor rîurilor și bazinelor de apă, perdelele de protecție amplasate pe

trenurile cu destinație agricolă, perdelele de protecție și plantațiile de arbori și arbuști

situate de-a lungul căilor de comunicație, fondul ariilor naturale protejate de stat,

zonele de protecție ale stațiilor și posturilor hidrometeorologice și ale prizelor deapă.

Conform art. 10 lit. j) și m) al Legii cu privire la spațiile verzi ale localităților

urbane și rurale, autoritățile administrației publice locale respectă tehnologiile

corespunzătoare la executarea lucrărilor de creare și întreținere a spațiilor verzi și

asigură starea fitosanitară cuvenită a spațiilor verzi, indiferent de apartenența

acestora, organizînd acțiunile necesare pentru depistarea, prevenirea și combaterea

bolilor și dăunătorilor.

Conform art. 17 lit.d) al Legii cu privire la spațiile verzi ale localităților urbane

și rurale, administrarea și gospodărirea spațiilor verzi trebuie să asigure elaborarea și

6

aplicarea unui complex de măsuri privind aducerea și menținerea spațiilor verzi în

starea corespunzătoare funcțiilor lor.

Art. 18 alin. (1) al Legii sus-citate, administrarea spațiilor verzi proprietate

publică este exercitată de către autoritățile administrației publice locale și alte organe

împuternicite în acest scop.

Potrivit pct. 3 al Statutului întreprinderii municipale „Asociația de Gospodărire

a Spațiilor Verzi”, aprobat prin decizia Consiliului mun. Chișinău nr. 20/6 din 13

noiembrie 2008, care direct statuează că scopul întreprinderii este de a îngriji

plantațiile verzi, conform normativelor tehnologice și agrotehnice, la indicațiile

Consiliului mun. Chișinău și ale altor organe publice, întru asigurarea condițiilor de

creștere a plantelor în mediul urban și prestează diverse servicii, inclusiv curățirea și

defrișarea arborilor avariați, uscați și bolnavi (f.d.62-64).

În acest sens, Colegiul învederează că, deoarece Î.M. „Asociația de Gospodărire

a Spațiilor Verzi” nu a asigurat starea fitosanitară a copacului, deși era obligată să

asigure curățirea și defrișarea arborilor avariați, uscați și bolnavi în mediul urban, se

face vinovată de căderea crengii peste automobilul recurentului.

După cum s-a stabilit din materialele dosarului, creanga care s-a prăbușit peste

automobilul reclamantului, și arborele din care a căzut această creangă, erau în stare

avariată sporită, era în proces de uscare mai mult de 2/3 din coroana arborelui, cu

vârful uscat, tulpina afectată mai mult de 2/3 din perimetrul ei, nefiind asigurată

starea fitosanitară cuvenită a arborelui pe care creștea ramura, precum și afectarea

acestui copac de boală.

Or, ÎM „Asociația de Gospodărire a Spațiilor Verzi” avea obligația de a-1 marca

și a-1 include în actele de cercetare fitosanitară pentru autorizarea defrișării, conform

prevederilor Regulamentului cu privire la autorizarea tăierilor în fondul forestier și

vegetația forestieră din afara fondului forestier aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.

27 din 19 ianuarie 2004.

Sub acest aspect, Colegiul apreciază ca fiind relevante argumentele recurentului

cu referire la prevederile art. art. 18 alin. (1) al Legii nr. 591 din 23 septembrie 1999

cu privire la spațiile verzi ale localităților urbane și rurale, precum că Î.M. „Asociația

de Gospodărire a Spațiilor Verzi”, este responsabilă de îngrijirea copacilor din

interiorul cartierelor locative.

În confirmarea poziției date, Colegiul reține că având în vedere că ÎM

„Asociația de Gospodărire a Spațiilor Verzi” nu a asigurat starea fitosanitară a

copacului, care creștea în str. Dumitru Rîșcanu, nr. 6, mun. Chișinău, aceasta are

obligația de a repara prejudiciul material cauzat lui Jubea Vasile, în sumă de 101

151,86 de lei.

Aici Colegiul consideră necesar a cita prevederile pct. 3 al Statutului

Întreprinderii Municipale „Asociația de Gospodărire a Spațiilor Verzi”, aprobat prin

decizia Consiliului mun. Chișinău nr. 20/6 din 13 noiembrie 2008, care direct

statuează că scopul întreprinderii este de a îngriji plantațiile verzi, conform

normativelor tehnologice și agrotehnice, la indicațiile Consiliului mun. Chișinău și

ale altor organe publice, întru asigurarea condițiilor de creștere a plantelor în mediul

urban și prestează diverse servicii, inclusiv curățirea și defrișarea arborilor avariați,

uscați și bolnavi.

7

Or, Î.M. „Asociația de Gospodărire a Spațiilor Verzi”, conform statutului

adoptat prin decizia nr. 20/6 din 13 noiembrie 2008 a Consiliului mun. Chișinău, este

responsabilă de îngrijirea plantațiilor verzi, deci suntem în prezența unei delegări a

atribuțiilor administrației publice locale în favoare acestei întreprinderi.

Astfel, este irelevantă constatarea instanței de apel precum că administrarea

spațiilor verzi proprietate publică este exercitată de către autoritățile administrației

publice locale și alte organe împuternicite în acest scop, Î.M. „Asociația de

Gospodărire a Spațiilor Verzi”, nefiind răspunzătoare în acest sens.

La acest capitol, Colegiul constată relevanța raționamentelor primei instanțe

privind admiterea cerinței reclamantului Jubea Vasile privind încasarea de la Î.M.

„Asociația de Gospodărire a Spațiilor Verzi” a sumei de 102 804, 64 de lei cu titlu

de prejudiciu material cauzat.

Din considerentele expuse supra și având în vedere că decizia instanței de apel

a fost adoptată cu aplicarea și interpretarea eronată a normelor de drept material în

raport cu circumstanțele cauzei, iar prima instanță prin aplicarea corectă a normelor

de drept pertinente litigiului dedus judecății a constatat temeinicia acțiunii, Colegiul

civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție va

admite recursul declarat, va casa decizia instanței de apel și va menține hotărârea

primei instanțe.

În conformitate cu art.442, art.444, art. 445 alin.(1) lit. f), alin.(3) Cod de

procedură civilă, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al

Curții Supreme de Justiție

d e c i d e:

Se admite recursul declarat de Jubea Vasile, reprezentat de avocatul

Carmanschi Vitalie.

Se casează decizia din 28 februarie 2019 a Curții de Apel Chișinău, în cauza

civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Jubea Vasile împotriva Î.M.

„Asociația de Gospodărire a Spațiilor Verzi” cu privire la încasarea prejudiciului

material și moral.

Se menține hotărârea din 04 iunie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani.

Decizia este irevocabilă.

Președintele ședinței,

judecătorul Oleg Sternioală

Judecătorii Ala Cobăneanu

Svetlana Filincova

Victor Burduh

Galina Stratulat

8