2ra-1237/19 — încasarea prejudiciului material și moral

Dosarul nr. 2ra-1237/19 Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani (jud. O. Parfeni) Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. M. Anton, V. Cotorobai, I. Țurcan) DECIZIE 22 iulie 2019 mun. Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție, în componența: Președintele ședinței, judecătorul Oleg Sternioală Judecătorii Ala Cobăneanu Svetlana Filincova Victor Burduh Galina Stratulat examinând recursul declarat de Jubea Vasile, reprezentat de avocatul Carmanschi Vitalie, în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Jubea Vasile împotriva Î.M. „Asociația de Gospodărire a Spațiilor Verzi” cu privire la încasarea prejudiciului material și moral, împotriva deciziei din 28 februarie 2019 a Curții de Apel Chișinău, c o n s t a t ă: La 11 decembrie 2017, Jubea Vasile a depus cerere de chemare în judecată împotriva Î.M.

„Asociația de Gospodărire a Spațiilor Verzi” solicitând, încasarea sumei de 101 151,86 de lei cu titlu de prejudiciu material și suma de 10 000 de lei cu titlu de prejudiciu moral cauzat ca urmare a deteriorării automobilului de model XXXXX cu nr. de înmatriculare XXXXX și încasarea cheltuielilor de judecată. În motivarea acțiunii, reclamantul a invocat că, la data de 29 octombrie 2017 în urma căderii ramurii unui arbore, a fost deteriorat automobilul care staționa pe adresa mun. Chișinău str. Dumitru Rîșcanu, de model XXXXX cu nr/î XXXXX, pe care-1 deține în proprietate. Incidentul a fost documentat de Inspectoratul de poliție Rîșcani în baza procesului-verbal de cercetare la fața locului din 29 octombrie 2017, conform căruia s-a stabilit că peste automobilul de model XXXXX cu nr/î XXXXX este o ramură de specie plop cu dimensiunile 20-30 cm grosime și lungimea de 5-7 metri, uscată.

Au fost astfel deteriorate următoarele piese: portbagajul din spate împreună cu parbrizul din spate, acoperișul, parbrizul din față, capota și mai multe piese din interiorul automobilului cum ar fi oglinda retrovizoare, torpedoul, mecanismul de schimbat vitezele, scaunele din față.

A susținut reclamantul că, urmare a căderii ramurii i-a fost cauzat un prejudiciului material în valoare de 101 151,86 lei confirmat prin concluziile actului de examinare a mijlocului de transport nr. 2813/11A din 01 noiembrie 2017. 1 Cauza căderii ramurii arborelui a fost stabilită prin actul de examinare fitosanitară nr. 273 din 30 octombrie 2017, conform concluziilor căruia s-a stabilit că: cauza ruperii și căderii ramurii de copac menționate a fost provocată de vârsta înaintată de peste 50-55 de ani a copacului, starea avariată sporită a acestuia, neasigurarea unei stări fitosanitare cuvenită a arborelui pe care creștea ramura precum și afectarea acestui copac cu ciuperci hilofage, care provoacă putregaiul roșu al lemnului, dăunători și boli, copacul prezentând pericol pentru populație transport și construcții, chiar și în condiții climaterice obișnuite.

Prin același act s-a stabilit că, copacul respectiv aparține grupei 4 de stare fitosanitară a regulilor sanitare în pădurile Republicii Moldova, ceea ce presupune că este în proces de uscare mai mult de 2/3 din coroana arborelui, cu vârful uscat. Tulpina afectată mai mult de 2/3 din perimetrul ei. Are loc apariția dăunătorilor hil ofagi, uscarea lăstarilor lacomi. Totodată, a afirmat că, obligația ÎM „Asociația de Gospodărire a Spațiilor Verzi” de a răspunde pentru pagubele cauzate de căderea ramurii arborului pe automobil rezidă din prevederile art. 10 lit. j) și m), art. 17 lit. d), art. 18 alin. (1) al Legii nr. 591 din 23 septembrie 1999 cu privire la spațiile verzi ale localităților urbane și rurale, pct. 3 și pct.17 al Statutului ÎM „Asociația de Gospodărire a Spațiilor Verzi”, aprobat prin decizia Consiliului mun.

Chișinău nr. 20/6 din 13 noiembrie 2008. A mai indică reclamantul că, temeinicia acțiunii se confirmă și prin informația Serviciului Hidrometeorologic de Stat nr. 08/2589 din 21 noiembrie 2017, potrivit căreia conform situației meteorologice din Chișinău pe 29 octombrie 2017 între orele 10-00 și 11-00 viteza maximă a vântului a atins 13 m/s ceia ce nu se consideră fenomen periculos. A susținut că, urmare a deteriorării automobilului a fost cauzat și un prejudiciu moral, care a fost calculat în echivalent bănesc la suma de 10 000 lei.

Suferințele morale se argumentează prin faptul că prin deteriorarea automobilului reclamantul a fost lipsit până în prezent de mijlocul de transport al familiei, a fost întrerupt ritmul obișnuit de organizare a timpului personal, a suportat suferințe psihice ca urmare a sperieturii survenite în urma bubuiturii provocate de ramură în timpul căderii pe automobil și grija față de sănătatea și viața personală, a familiei, întrucât cu doar un minut înainte de căderea ramurii a ieșit din mijlocul de transport. Prin hotărârea din 04 iunie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani, a fost admisă parțial cererea de chemare în judecată, cu încasarea din contul Î.M. „Asociația de Gospodărire a Spațiilor Verzi” în beneficiul lui Jubea Vasile a prejudiciului material în sumă de 102 804, 64 de lei și în beneficiul statului a taxei de stat în sumă de 3034,55 de lei și cheltuielile de asistență juridică în sumă de 6000 de lei.

În rest pretențiile au fost respinse ca neîntemeiate. Prin decizia din 28 februarie 2019 a Curții de Apel Chișinău, a fost admis apelul declarat de Î.M. „Asociația de Gospodărire a Spațiilor Verzi”, s-a casat hotărârea din 04 iunie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani și a fost pronunțată o nouă hotărâre de respingere a acțiunii. La 02 mai 2019, Jubea Vasile, reprezentat de avocatul Carmanschi Vitalie, a declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel, solicitând casarea deciziei din 28 2 februarie 2019 a Curții de Apel Chișinău și menținerea hotărârii din 04 iunie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani. În motivarea recursului s-a invocat că instanța de apel nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată, a interpretat în mod eronat legea, a dat o apreciere arbitrară probelor și erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

Totodată, a indicat că la emiterea deciziei contestate, instanța de apel nu a ținut cont de prevederile art. 18 alin. (1) al Legii nr. 591 din 23 septembrie 1999 cu privire la spațiile verzi ale localităților urbane și rurale în conformitate cu care administrarea spațiilor verzi proprietate publică este exercitată de către autoritățile administrației publice locale și alte organe împuternicite în acest scop.

Recurentul a afirmat că în calitate de probe în prima instanță au fost administrate actul de examinare fitosanitară nr. 273 din 30 octombrie 2017, informația Serviciului Hidrometeorologic de Stat nr. 08/2589 din 21 noiembrie 2017, răspunsul nr. 6264 din 22 martie 2018 și actul de examinare a mijlocului de transport nr. 2813/11A din 01 noiembrie 2017, din care rezultă că cauza căderii ramurii arboretului a fost starea avariată sporită a acestuia, neasigurarea unei stări fitosanitare cuvenite a arborelui și faptul că aflarea reclamantului în zona producerii prejudiciului nu este contrară la careva norme. Recurentul a opinat că instanța de apel a interpretat greșit prevederile Regulamentului privind gestionarea și protejarea spațiilor verzi din mun.

Chișinău nr. 6/10 din 18 iulie 2017, adăugând la acesta un alt sens decât cel legal. Or, raționamentul instanței de apel precum că prevederile acestuia ar fi venit să excludă aceste obligații de gestionare și de răspundere pentru prejudiciile cauzate, nu corespunde adevărului. De altfel, probele administrate dovedesc faptul că Î.M. „Asociația de Gospodărire a Spațiilor Verzi”, este responsabilă de îngrijirea copacilor din interiorul cartierelor locative. În conformitate cu prevederile art. 434 alin.(1) Cod de procedură civilă, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărîrii sau a deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel.

Decizia instanței de apel a fost adoptată la 28 februarie 2019, iar, Jubea Vasile, reprezentat de avocatul Carmanschi Vitalie, a declarat recurs la 02 mai 2018. Materialele cauzei atestă că decizia în copie a fost expediată participanților la proces la 11 aprilie 2019, conform scrisorii de însoțire (f.d.199), însă lipsesc date despre recepționarea acesteia. Astfel, recursul declarat este în termen. În conformitate cu art. 441 Cod de procedură civilă, în cazul în care recursul este considerat admisibil, un complet din 5 judecători examinează fondul recursului. Prin încheierea din 03 iulie 2019 a Curții Supreme de Justiție completul din 3 judecători a considerat recursul admisibil și a decis examinarea acestuia în fond de un complet din 5 judecători.

În conformitate cu art. 442 alin. (1) Cod de procedură civilă, judecând recursul declarat împotriva deciziei date în apel, instanța verifică, în limitele invocate în recurs și în baza referinței depuse de către intimat, legalitatea hotărârii atacate, fără a administra noi dovezi. 3 În conformitate cu art. 444 Cod de procedură civilă, recursul se examinează fără înștiințarea participanților la proces. Verificând legalitatea actului de dispoziție contestat, prin prisma argumentelor invocate și a materialelor din dosar, coroborat cu normele de drept material și procedural aplicabile la soluționarea speței date, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție va admite recursul declarat de, Jubea Vasile, reprezentat de avocatul Carmanschi Vitalie și va casa decizia instanței de apel și va menține hotărârea primei instanțe, din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. f) Cod de procedură civilă, instanța, după ce judecă recursul, este în drept să admită recursul, să caseze decizia instanței de apel și să mențină hotărârea primei instanțe. În conformitate cu art. 432 alin. (2) Cod de procedură civilă, se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care instanța judecătorească: a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată; c) a interpretat în mod eronat legea.

În conformitate cu art. 432 alin. (4) Cod de procedură civilă, săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin.(3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului. Colegiul relevă că prima instanță prin aplicarea și interpretarea corectă a normelor de drept pertinente litigiului dedus judecății corect a constatat temeinicia acțiunii, însă instanța de apel ca urmare a aplicării și interpretării eronate a normelor de drept material a respins acțiunea.

Colegiul precizează că Jubea Vasile, prin cererea de chemare depusă împotriva Î.M. „Asociația de Gospodărire a Spațiilor Verzi” a solicitat încasarea sumei de 101 151,86 de lei cu titlu de prejudiciu material și suma de 10 000 de lei cu titlu de prejudiciu moral cauzat ca urmare a deteriorării automobilului de model XXXXX cu nr. de înmatriculare XXXXX și încasarea cheltuielilor de judecată. Conform materialelor cauzei, fapt constatat, în esență, de prima instanță, la 29 octombrie 2017, peste automobilul de model XXXXX, cu numărul de înmatriculare XXXXX, ce aparține cu drept de proprietate reclamantului Jubea Vasile (f.d.12-12), parcat în fața blocului locativ din str. Dumitru Rîșcanu, nr. 6, mun.

Chișinău, a căzut o ramură de copac, cu grosime de 20-35 cm și lungime de 5-7 m, uscată. Au fost astfel deteriorate următoarele piese: portbagajul din spate împreună cu parbrizul din spate, acoperișul, parbrizul din față, capota și mai multe piese din interiorul automobilului cum ar fi oglinda retrovizoare, torpedoul, mecanismul de schimbat vitezele, scaunele din față, fapt ce se confirmă prin procesul-verbal de cercetare la fața locului din 29 octombrie 2017, întocmit IP Rîșcani, mun. Chișinău (f.d. 18-24). Colegiul reliefă că din scrisoarea nr. 30622 din 07 noiembrie 2017 întocmită de către Direcția Poliție mun.

Chișinău, Inspectoratul de Poliție Rîșcani, care a examinat sesizarea lui Jubea Vasile înregistrată în Registrul de evidență a altor informații referitoare la infracțiuni și incidente cu nr. 21427 din 29 octombrie 2017, rezultă că în cadrul activităților desfășurate la 29 octombrie 2017, a fost constatat faptul că, pe 4 automobilul de model XXXXX cu numerele de înmatriculare XXXXX, amplasat pe adresa mun. Chișinău str. Dumitru Rîșcanu 6, a căzut o ramură de copac, deteriorând portbagajul din spate împreună cu parbrizul din spate, acoperișul, parbrizul din față, capota, oglinda retrovizorie, torpedoul, scaunele, mecanismul de schimbare a vitezelor și telefonul mobil de model „Samsung J2”, care se aflau în interiorul automobilului, și că faptele constatate nu întrunesc semnele constitutive ale componenței de contravenție prevăzute de art.10 Cod contravențional și nici de art. 14 ale Codului penal, din care motiv examinarea cazului a fost încetată (f.d.14).

Concomitent în data de 01 noiembrie 2017, în scopul stabilirii costului reparației autoturismului, de către SC „Exauto Plus” SRL a fost efectuat Actul de Examinare a mijlocului de transport auto nr. 2813/11A privind stabilirea prejudiciului real cauzat autovehiculului de model XXXXX, cu numărul de înmatriculare XXXXX, la care a fost invitat și pârâtul ÎM „Asociația de Gospodărire a Spațiilor Verzi”, prin telegramă (f.d.33, 58-60).

Potrivit raportului de evaluare a pagubei nr.2813/11A din 01 noiembrie 2017, s-a constat că prejudiciul cauzat proprietarului autovehiculului de model XXXXX, cu numărul de înmatriculare XXXXX constituie suma de 101 151,86 de lei (f.d.35- 36). Conform concluziei actului de examinare fitosanitară nr. 273 din 30 octombrie 2017, întocmită de Institutul de Cercetări și Amenajări Silvice, cauza ruperii și căderii ramurii de copac a fost provocată de vârsta înaintată de peste 50-55 de ani a copacului, starea avariată sporită a acestuia, neasigurarea unei stări fitosanitare cuvenite a arborelui pe care creștea ramura, precum și afectarea acestui copac cu ciuperci hilofage, care provoacă putregaiul roșu al lemnului, dăunători și boli, copacul prezintă pericol pentru populație, transport și construcții, chiar și în condiții climaterice obișnuite (f.d.25-28).

Prin același act s-a stabilit că, arborele respectiv aparține grupei 4 de stare fitosanitară a regulilor sanitare în pădurile Republicii Moldova, ceea ce presupune că este în proces de uscare mai mult de 2/3 din coroana arborului, cu vîrful uscat. Tulpina afectată mai mult de 2/3 din perimetrul ei. Are loc apariția dăunătorilor hilofagi, uscarea lăstarilor lacomi. Din informația Serviciului Hidrometeorologic de Stat nr. 08/2589 din 21 noiembrie 2017, rezultă că la data de 29 octombrie 2017, între ora 10.00-11.00 viteza maximă a vântului a atins 13 m/s, ceea ce nu se consideră fenomen periculos (f.d. 65) Astfel, la data de 01 decembrie 2017, reclamantul Jubea Vasile s-a adresat cu o cerere prealabilă pârâtului ÎM „Asociația de Gospodărire a Spațiilor Verzi”, solicitând repararea prejudiciului material în mărime de 101 151, 86 lei (f.d.67), însă nu a primit răspuns.

Colegiul reiterează că reclamantul Jubea Vasile pretinde încasarea sumei de 101 151,86 de lei cu titlu de prejudiciu material și suma de 10 000 de lei cu titlu de prejudiciu moral cauzat ca urmare a deteriorării automobilului de model XXXXX cu nr. de înmatriculare XXXXX. Conform art. 8 alin. (1), (2) lit. f) Cod civil (în vigoare la data relevantă speței), drepturile și obligațiile civile apar în temeiul legii, precum și în baza actelor persoanelor fizice și juridice care, deși nu sânt prevăzute de lege, dau naștere la drepturi și obligații civile, pornind de la principiile generale și de la sensul legislației 5 civile. Drepturile și obligațiile civile apar în urma cauzării de prejudicii unei alte persoane.

Art. 10 alin. (1) Cod civil (în vigoare la data relevantă speței), stabilește că, apărarea drepturilor civile încălcate se face pe cale judiciară. Conform art. 11 lit. g) și lit. i) Cod civil (în vigoare la data relevantă speței), apărarea dreptului civil se face prin repararea prejudiciilor și repararea prejudiciului moral. Conform art. 14 alin.(l) și (2) Cod civil (în vigoare la data relevantă speței), persoana lezată într-un drept al ei poate cere repararea integrală a prejudiciului cauzat astfel. Se consideră prejudiciu cheltuielile pe care persoana lezată într-un drept al ei le-a suportat sau urmează să le suporte la restabilirea dreptului încălcat, pierderea sau deteriorarea bunurilor sale (prejudiciu efectiv), precum și beneficiul neobținut prin încălcarea dreptului (venitul ratat).

Conform art. 1398 alin. (1) Cod civil (în vigoare la data relevantă speței), cel care acționează față de altul în mod ilicit, cu vinovăție este obligat să repare prejudiciul patrimonial, iar în cazurile prevăzute de lege, și prejudiciul moral cauzat prin acțiune sau omisiune. Conform art. 1404 alin. (4) Cod civil (în vigoare la data relevantă speței), în cazul în care o autoritate publică are o obligație impusă de un act adoptat în scopul protecției contra riscului de producere a unui anumit fel de prejudiciu, ea răspunde pentru prejudiciul de acest fel cauzat sau nepreîntîmpinat prin neexecutarea obligației, cu excepția cazului cînd autoritatea publică demonstrează că a dat dovadă de diligență rezonabilă în executarea obligației.

Potrivit art. 4 al Legii cu privire la spațiile verzi ale localităților urbane și rurale, spațiile verzi includ: a) terenuri de folosință generală din perimetrul intravilanului și extravilanului localităților urbane; b) terenuri cu spații verzi din localitățile rurale; c) terenuri din zonele turistice și de agrement; d) terenuri ocupate de rețeaua rutieră a spațiilor verzi, linii parcelare și linii de transport de energie electrică, iazuri și lacuri; e) pepiniere și plantații de arbori și arbuști decorativi; f) terenuri ocupate de construcții și instalații care aparțin gospodăriei spațiilor verzi; g) terenuri neproductive: mlaștini, stîncării, pante abrupte, terenuri afectate de alunecări, sărături, iar potrivit art. 5 al aceleiași Legi, nu fac parte din spațiile verzi și nu constituie obiectul prezentei legi vegetația inclusă în fondul forestier, zonele și fișiile de protecție a apelor rîurilor și bazinelor de apă, perdelele de protecție amplasate pe trenurile cu destinație agricolă, perdelele de protecție și plantațiile de arbori și arbuști situate de-a lungul căilor de comunicație, fondul ariilor naturale protejate de stat, zonele de protecție ale stațiilor și posturilor hidrometeorologice și ale prizelor deapă.

Conform art. 10 lit. j) și m) al Legii cu privire la spațiile verzi ale localităților urbane și rurale, autoritățile administrației publice locale respectă tehnologiile corespunzătoare la executarea lucrărilor de creare și întreținere a spațiilor verzi și asigură starea fitosanitară cuvenită a spațiilor verzi, indiferent de apartenența acestora, organizînd acțiunile necesare pentru depistarea, prevenirea și combaterea bolilor și dăunătorilor. Conform art. 17 lit.d) al Legii cu privire la spațiile verzi ale localităților urbane și rurale, administrarea și gospodărirea spațiilor verzi trebuie să asigure elaborarea și 6 aplicarea unui complex de măsuri privind aducerea și menținerea spațiilor verzi în starea corespunzătoare funcțiilor lor.

Art. 18 alin. (1) al Legii sus-citate, administrarea spațiilor verzi proprietate publică este exercitată de către autoritățile administrației publice locale și alte organe împuternicite în acest scop. Potrivit pct. 3 al Statutului întreprinderii municipale „Asociația de Gospodărire a Spațiilor Verzi”, aprobat prin decizia Consiliului mun. Chișinău nr. 20/6 din 13 noiembrie 2008, care direct statuează că scopul întreprinderii este de a îngriji plantațiile verzi, conform normativelor tehnologice și agrotehnice, la indicațiile Consiliului mun. Chișinău și ale altor organe publice, întru asigurarea condițiilor de creștere a plantelor în mediul urban și prestează diverse servicii, inclusiv curățirea și defrișarea arborilor avariați, uscați și bolnavi (f.d.62-64).

În acest sens, Colegiul învederează că, deoarece Î.M. „Asociația de Gospodărire a Spațiilor Verzi” nu a asigurat starea fitosanitară a copacului, deși era obligată să asigure curățirea și defrișarea arborilor avariați, uscați și bolnavi în mediul urban, se face vinovată de căderea crengii peste automobilul recurentului. După cum s-a stabilit din materialele dosarului, creanga care s-a prăbușit peste automobilul reclamantului, și arborele din care a căzut această creangă, erau în stare avariată sporită, era în proces de uscare mai mult de 2/3 din coroana arborelui, cu vârful uscat, tulpina afectată mai mult de 2/3 din perimetrul ei, nefiind asigurată starea fitosanitară cuvenită a arborelui pe care creștea ramura, precum și afectarea acestui copac de boală.

Or, ÎM „Asociația de Gospodărire a Spațiilor Verzi” avea obligația de a-1 marca și a-1 include în actele de cercetare fitosanitară pentru autorizarea defrișării, conform prevederilor Regulamentului cu privire la autorizarea tăierilor în fondul forestier și vegetația forestieră din afara fondului forestier aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 27 din 19 ianuarie 2004. Sub acest aspect, Colegiul apreciază ca fiind relevante argumentele recurentului cu referire la prevederile art. art. 18 alin. (1) al Legii nr. 591 din 23 septembrie 1999 cu privire la spațiile verzi ale localităților urbane și rurale, precum că Î.M. „Asociația de Gospodărire a Spațiilor Verzi”, este responsabilă de îngrijirea copacilor din interiorul cartierelor locative.

În confirmarea poziției date, Colegiul reține că având în vedere că ÎM „Asociația de Gospodărire a Spațiilor Verzi” nu a asigurat starea fitosanitară a copacului, care creștea în str. Dumitru Rîșcanu, nr. 6, mun. Chișinău, aceasta are obligația de a repara prejudiciul material cauzat lui Jubea Vasile, în sumă de 101 151,86 de lei. Aici Colegiul consideră necesar a cita prevederile pct. 3 al Statutului Întreprinderii Municipale „Asociația de Gospodărire a Spațiilor Verzi”, aprobat prin decizia Consiliului mun. Chișinău nr. 20/6 din 13 noiembrie 2008, care direct statuează că scopul întreprinderii este de a îngriji plantațiile verzi, conform normativelor tehnologice și agrotehnice, la indicațiile Consiliului mun.

Chișinău și ale altor organe publice, întru asigurarea condițiilor de creștere a plantelor în mediul urban și prestează diverse servicii, inclusiv curățirea și defrișarea arborilor avariați, uscați și bolnavi. 7 Or, Î.M. „Asociația de Gospodărire a Spațiilor Verzi”, conform statutului adoptat prin decizia nr. 20/6 din 13 noiembrie 2008 a Consiliului mun. Chișinău, este responsabilă de îngrijirea plantațiilor verzi, deci suntem în prezența unei delegări a atribuțiilor administrației publice locale în favoare acestei întreprinderi. Astfel, este irelevantă constatarea instanței de apel precum că administrarea spațiilor verzi proprietate publică este exercitată de către autoritățile administrației publice locale și alte organe împuternicite în acest scop, Î.M.

„Asociația de Gospodărire a Spațiilor Verzi”, nefiind răspunzătoare în acest sens. La acest capitol, Colegiul constată relevanța raționamentelor primei instanțe privind admiterea cerinței reclamantului Jubea Vasile privind încasarea de la Î.M. „Asociația de Gospodărire a Spațiilor Verzi” a sumei de 102 804, 64 de lei cu titlu de prejudiciu material cauzat. Din considerentele expuse supra și având în vedere că decizia instanței de apel a fost adoptată cu aplicarea și interpretarea eronată a normelor de drept material în raport cu circumstanțele cauzei, iar prima instanță prin aplicarea corectă a normelor de drept pertinente litigiului dedus judecății a constatat temeinicia acțiunii, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție va admite recursul declarat, va casa decizia instanței de apel și va menține hotărârea primei instanțe.

În conformitate cu art.442, art.444, art. 445 alin.(1) lit. f), alin.(3) Cod de procedură civilă, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție d e c i d e: Se admite recursul declarat de Jubea Vasile, reprezentat de avocatul Carmanschi Vitalie. Se casează decizia din 28 februarie 2019 a Curții de Apel Chișinău, în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Jubea Vasile împotriva Î.M. „Asociația de Gospodărire a Spațiilor Verzi” cu privire la încasarea prejudiciului material și moral. Se menține hotărârea din 04 iunie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani. Decizia este irevocabilă. Președintele ședinței, judecătorul Oleg Sternioală Judecătorii Ala Cobăneanu Svetlana Filincova Victor Burduh Galina Stratulat 8