3r-154/19 — contestarea actului administrativ

dosarul nr. 3r-154/19

prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru (Gh. Stratulat)

instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău ( A. Minciuna, V. Sîrbu, V. Mihaila)

D E C I Z I E

17 iulie 2019 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Mariana Pitic

judecătorii Nicolae Craiu

Iurie Bejenaru

examinând recursul depus de Instituția Publică Agenția Servicii Publice,

în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă

de Asociația Obștească „Centrul de Drept al Avocaților” împotriva Instituției

Publice Agenția Servicii Publice cu privire la stabilirea faptului discriminării,

declarării nulității ordinului, interzicerea încălcării drepturilor,

împotriva încheierii din 29 mai 2019 a Curții de Apel Chișinău, prin care a

fost respinsă cererea de repunere în termen a apelului și a fost declarat inadmisibil

apelul depus de Instituția Publică Agenția Servicii Publice,

c o n s t a t ă:

La 10 octombrie 2017 Asociația Obștească „Centrul de Drept al Avocaților”

a depus cerere de chemare în judecată împotriva IP Agenția Servicii Publice cu

privire la stabilirea faptului discriminării, declarării nulității ordinului, interzicerea

încălcării drepturilor.

Prin hotărârea din 18 decembrie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru

acțiunea a fost admisă parțial; s-a stabilit faptul discriminării directe a persoanelor

apatride, refugiate și beneficiarilor de protecție umanitară în comparație cu cetățenii

Republicii Moldova, pe criteriu de cetățenie, prin impunerea unui preț diferențiat

pentru confecționarea și eliberarea actelor de identitate; au fost declarate nule pct.

9,11,16,18,19 din capitolul 5.5 al Anexei nr. 1 la ordinul Agenției Servicii Publice

nr. 1 din 19.07.2017 cu privire la aplicarea temporară a nomenclatoarelor și tarifelor

la serviciile prestate de către IP Agenția Servicii Publice. În rest acțiunea a fost

respinsă.

La 25 ianuarie 2019 IP Agenția Servicii Publice a declarat apel împotriva

hotărârii din 18 decembrie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, solicitând

repunerea în termen a apelului, casarea parțială a hotărârii primei instanțe cu

emiterea unei noi hotărâri de respingere a acțiunii.

Prin încheierea din 29 mai 2019 a Curții de Apel Chișinău a fost respinsă

cererea de repunere în termen a apelului și a fost declarat inadmisibil apelul depus

de IP Agenția Servicii Publice.

1

La 18 iunie 2019 IP Agenția Servicii Publice a depus recurs împotriva

încheierii instanței de apel, solicitând admiterea acestuia, casarea integrală a

încheierii contestate și emiterea unei noi încheieri prin care a admite cererea de

repunere în termen a apelului.

În motivarea recursului recurentul a indicat că la pronunțarea hotărârii din data

de 18 decembrie 2018 nici un reprezentant de-al său nu a fost prezent din motivul

participării acestora pe alte dosare. Iar, actul emis a fost remis în adresa instituției la

data de 23 ianuarie 2019.

Mai invocă că chiar pe scrisoarea de însoțire a copiei hotărârii este indicat că

aceasta a fost întocmită la data de 17 ianuarie 2019 și expediată conform datei de pe

plic la 22 ianuarie 2019 în adresa IP Agenția Servicii Publice, care a recepționat-o

la data de 23 ianuarie 2019, depunând apel nemotivat la 25 ianuarie 2019.

Astfel, consideră că instanța de judecată nu a respectat prevederile legislației

la capitolul informarea participanților cu actul judecătoresc emis.

Prin Legea nr. 116 din 19 iulie 2018 a fost adoptat Codul administrativ al

Republicii Moldova.

În conformitate cu art. 257 alin. (1) din Codul administrativ, prezentul cod

intră în vigoare la 01 aprilie 2019.

În conformitate cu art. 242 din Codul administrativ, recursul împotriva

încheierii judecătorești se depune motivat la instanța de judecată care a emis

încheierea contestată în termen de 15 zile de la notificarea încheierii judecătorești,

dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Instanța de judecată care a emis

încheierea contestată transmite neîntârziat recursul împotriva încheierii judecătorești

împreună cu dosarul judiciar instanței competente să soluționeze recursul.

Completul specializat în cauze de contencios administrativ al Colegiului civil,

comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că,

recursul este depus în termen, având în vedere faptul că conform avizului de recepție

recurentul a recepționat copia încheierii instanței de apel la data de 05 iunie 2019

(f.d. 136). Astfel, recursul depus la data de 18 iunie 2019 este în termen.

În conformitate cu art. 243 alin. (2) din Codul administrativ, instanța

competentă soluționează recursul împotriva încheierilor judecătorești fără ședință de

judecată. Dacă consideră necesar, instanța competentă poate cita participanții la

proces.

Studiind materialele dosarului, completul specializat în cauze de contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că recursul urmează a fi respins din următoarele

considerente.

În conformitate cu art. 243 alin. (1) lit. b) din Codul administrativ, examinând

recursul împotriva încheierii judecătorești, instanța adoptă una dintre următoarele

decizii: respinge recursul.

Din materialele cauzei rezultă că, la data de 25 ianuarie 2019 IP Agenția

Servicii Publice a declarat apel împotriva hotărârii din 18 decembrie 2018 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, solicitând totodată și repunerea în termen a

apelului.

2

Urmare, prin încheierea din 29 mai 2019 a Curții de Apel Chișinău a fost

respinsă repunerea în termen și a fost declarat inadmisibil apelul depus de către IP

Agenția Servicii Publice din motiv că a fost depus după expirarea termenului stabilit

de lege.

Instanța de recurs remarcă că în conformitate cu art. 257 alin. (1) din Codul

administrativ, prezentul cod intră în vigoare la 01 aprilie 2019.

Conform prevederilor art. 195 Cod administrativ, procedura acțiunii în

contenciosul administrativ se desfășoară conform prevederilor prezentului cod.

Suplimentar se aplică corespunzător prevederile Codului de procedura civilă, cu

excepția art.169–171.

Reieșind din prevederile art. 258 alin. (3) Cod administrativ, procedurile de

contencios administrativ inițiate pînă la intrarea în vigoare a prezentului cod se vor

examina în continuare, după intrarea în vigoare a prezentului cod, conform prevederilor

prezentului cod. Prin derogare, admisibilitatea unei astfel de acțiuni în contenciosul

administrativ se va face conform prevederilor în vigoare pînă la intrarea în vigoare a

prezentului cod. Prevederile prezentului alineat se vor aplica corespunzător pentru

procedurile de apel, de recurs și de contestare cu recurs a încheierilor judecătorești.

Instanța de recurs accentuează că la caz procedura administrativă a fost inițiată la

10 octombrie 2017, fiind reglementată de Legea contenciosului administrativ nr. 793

din 10 februarie 2000, iar în cazul în care, procedura prealabilă, după intrarea în vigoare

a Codului administrativ, se referă la o procedură administrativă inițiată până la 1 aprilie

2019, de asemenea, se vor aplica dispozițiile legale vechi, care reglementau aceste

instituții

În conformitate cu art. 236 alin. (1) și (2) lit. d) din Codul administrativ,

instanța de apel examinează din oficiu admisibilitatea apelului. Dacă este

inadmisibil, apelul se declară ca atare printr-o încheiere susceptibilă de recurs.

Apelul se declară inadmisibil în special cînd apelul a fost depus după expirarea

termenului stabilit la art.232 alin.(1).

În conformitate cu art. 362 alin. (1, 3) Cod de procedură civilă, termenul de

declarare a apelului este de 30 de zile de la data pronunțării dispozitivului hotărîrii, dacă

legea nu prevede altfel. Repunerea în termen de apel se face de către instanța de apel

în cazurile și în ordinea prevăzute de art.116.

Actele cauzei denotă faptul că dispozitivul hotărârii primei instanțe a fost

pronunțat la data de 18 decembrie 2018.

Astfel, termenul de declarare a apelului atât în baza art. 232 alin. (1) din Codul

administrativ, cît și în baza art. 362 alin. (1) Cod de procedură civilă, este de 30 de

zile de la pronunțarea dispozitivului hotărârii și a început să curgă de la data de 19

decembrie 2018, ziua imediat următoare datei pronunțării dispozitivului hotărârii

contestate și a expirat la data de 19 ianuarie 2019. Însă, cererea de apel a fost depusă

de IP Agenția Servicii Publice la data de 25 ianuarie 2019, adică peste termenul de

30 de zile prevăzut de lege.

Prin urmare, apreciind condițiile de depunere a cererii de apel prin prisma art.258

alin. (3) din Codul administrativ, adică conform reglementărilor anterioare intrării în

vigoare a Codului administrativ, Completul specializat în cauze de contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

3

Supreme de Justiție conchide că apelul a fost depus de către IP Agenția Servicii Publice

în afara termenului stabilit de lege.

Totodată, apelantul a solicitat repunerea în termen a apelului, invocând că

reprezentantul său nu au fost prezent la pronunțarea hotărârii, iar hotărârea primei

instanțe au recepționat-o la data de 23 ianuarie 2019 .

În conformitate cu art. 116 alin.(1, 3) Cod de procedură civilă, persoanele care,

din motive întemeiate, au omis termenul de îndeplinire a unui act de procedură pot fi

repuse în termen de către instanță. La cererea de repunere în termen se anexează probele

ce dovedesc imposibilitatea îndeplinirii actului.

Instanța de recurs reiterează că termenul de declarare a apelului poate fi restabilit

dacă persoanele îndreptățite prezintă probe veridice, ce ar confirma imposibilitatea

declarării apelului în termen.

Colegiul relevă că instanța de apel justificat a menționat că IP Agenția Servicii

Publice nu a prezentat careva probe pertinente și concludente de repunere a cererii de

apel în termen, precum și nu a invocat vreun motiv convingător în acest sens.

Argumentul invocat de către recurent precum că, hotărârea primei instanțe a

recepționat-o la data de 23 ianuarie 2019 nu poate fi reținut, deoarece art. 232 alin.

(1) din Codul administrativ și art. 362 alin. (1) CPC nu condiționează termenul de

30 de zile de declarare a apelului din data aducerii la cunoștință a dispozitivului

hotărârii, dar din data pronunțării acestuia.

În conformitate cu art. 61 Cod de procedură civilă, participanții la proces sînt

obligați să se folosească cu bună-credință de drepturile lor procedurale. Instanța

judecătorească pune capăt oricărui abuz de aceste drepturi dacă prin abuz se urmărește

tergiversarea procesului sau inducerea sa în eroare.

La acest capitol instanța de recurs notează că apelantul a cunoscut despre judecarea

cauzei și, implicit, despre adoptarea hotărârii, or, acesta a fost legal citat pentru

examinarea cauzei (f.d. 24,39,57), a prezentat referință (f.d. 43), a participat la ședințele

de judecată (f.d.38,90). Prin urmare, se deduce că instanța de fond a respectat

dispozițiile legale ce guvernează instituția comunicării actelor de procedură.

Astfel, apelantul urma să depună diligența necesară de a se informa la ce etapă de

examinare se află procesul și, după caz, să facă cunoștință cu hotărârea pronunțată, să

întreprindă măsurile necesare de a proteja drepturile sale de acces la instanță, după cum

sugerează și jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului (Popov versus

Moldova (nr. 2) din 02 decembrie 2005; Melnic versus Moldova din 14 noiembrie 2006,

Ponomaryov versus Ucraina din 03 aprilie 2008, Van Harn versus Germany din 11

septembrie 2007), și să conteste în termenul legal hotărârea primei instanțe, fapt, însă,

ignorat de recurent, ce a generat omiterea termenului prescris la depunerea apelului.

În asemenea circumstanțe, completul specializat în cauze de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că, instanța de apel just a respins

cererea de repunere în termen a apelului și temeinic și legal a declarat inadmisibil apelul

depus de IP Agenția Servicii Publice.

Astfel, din considerentele menționate și având în vedere faptul că, încheierea

instanței de apel este întemeiată și legală, iar argumentele invocate de către recurentă

sunt neîntemeiate, completul specializat în cauze de contencios administrativ al

4

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

ajunge la concluzia de a respinge recursul.

În conformitate cu art. 243 alin. (1) lit. b), art. 258 alin. (3) din Codul

administrativ, completul specializat în cauze de contencios administrativ al Colegiului

civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

d e c i d e:

Se respinge recursul depus de Instituția Publică Agenția Servicii Publice.

Decizia nu se supune niciunei căi de atac.

Președintele ședinței,

judecătorul Mariana Pitic

Judecătorii Nicolae Craiu

Iurie Bejenaru

5