3ra-889/19 — contestarea actului administrativ

Dosarul nr.3ra-889/19

prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru (Gh. Stratulat)

instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (L.Bulgac, A.Panov, G.Dașchevici)

Î N C H E I E R E

17 iulie 2019 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție,

în componență:

Președintele completului, judecătorul Mariana Pitic

Judecătorii Nicolae Craiu

Iurie Bejenaru

examinând admisibilitatea recursului depus de Bunescu Ghenadie,

reprezentat de avocatul Marandici Nicolae,

în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată

depusă de Bunescu Ghenadie împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale cu

privire la obligarea recalculării și achitării datoriei la pensie,

împotriva deciziei din 14 februarie 2019 a Curții de Apel Chișinău prin care a

fost admis apelul declarat de Casa Națională de Asigurări Sociale și a fost casată

hotărârea din 20 august 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru cu emiterea

unei noi hotărâri de respingere a acțiunii,

c o n s t a t ă

La 27 martie 2018 Bunescu Ghenadie s-a adresat cu cerere de chemare în

judecată împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale cu privire la obligarea

recalculării și achitării datoriei la pensie.

În motivarea acțiunii, reclamantul a indicat că la 27 aprilie 2010, fiind în

funcția de șef al Serviciului Securitate al DSRS DIP, maior de justiție, a fost reținut

fiind bănuit de comiterea unei infracțiuni, iar la 14 noiembrie 2012, prin ordonanța

procurorului Procuraturii Generale a fost scos de sub urmărirea penală, iar cauza

penală a fost clasată.

A menționat că prin ordinul nr.106 ef al DIP din 19 mai 2010, a fost suspendat

de la exercitarea atribuțiilor de serviciu începînd cu 28 aprilie 2010, până la 11 iunie

2010 și în această perioadă nu i-a fost achitat salariul de funcție în sumă totală de

10157,36 de lei, fapt confirmat prin Certificatul nr.107/13.03.2014 eliberat de

Direcția financiară a DIP.

A susținut că prin hotărârea din 07 aprilie 2015 a Judecătoriei Buiucani. mun.

Chișinău a fost admisă cererea de chemare în judecată, fiind încasată de la bugetul

de stat în folosul acestuia, salariul neachitat pentru perioada suspendării forțate din

funcție în sumă de 10157 de lei. Hotărârea din 07 aprilie 2015 a Judecătoriei

Buiucani, mun. Chișinău a fost menținută prin decizia din 09 septembrie 2015 a

Curții de Apel Chișinău și încheierea din 11 mai 2016 a Curții Supreme de Justiție.

A indicat că la 30 martie 2011 când a demisionat și a trecut în rezervă, suma de

10157 de lei, care nu a fost achitată pentru perioada suspendării forțate din funcție,

nu a fost inclusă la calcularea pensiei.

A menționat că după ce a devenit irevocabilă hotărârea din 07 aprilie 2015 a

Judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău s-a adresat la Casa Națională de Asigurări

Sociale cu cerere de a-i fi recalculată mărimea pensiei cu includerea salariului

neachitat pentru perioada suspendării forțate din funcție din 28 aprilie 2010 - 11

iunie 2010, în sumă totală de 10 157 lei începând cu 30 martie 2011.

A explicat că Casa Națională de Asigurări Sociale, refuză ilegal și neîntemeiat

recalcularea pensiei, invocând de fiecare dată diferite motive, precum ar fi

necesitatea prezentării unei adeverințe cu privire la solda achitată pentru perioada

suspendării, eliberat de organul abilitat, însă solda pentru perioada suspendării i-a

fost achitată de la bugetul de stat în baza hotărârii judecătorești și nu de la DIP al

MJ al Republicii Moldova.

Prin hotărârea din 20 august 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru

acțiunea a fost admisă integral. S-a obligat Casa Națională de Asigurări Sociale de a

recalcula și achita datoriile la pensie lui Bunescu Ghenadie prin includerea în

stagiul de cotizare a salariului neachitat pentru perioada suspendării forțate din

funcție 28 aprilie 2010-11 iunie 2010 în sumă de 10 157 lei începând cu 30 martie

2011.

Prin decizia din 14 februarie 2019 a Curții de Apel Chișinău a fost admis apelul

declarat de Casa Națională de Asigurări Sociale și a fost casată hotărârea din 20

august 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru cu emiterea unei noi hotărâri de

respingere a acțiunii.

La adoptarea soluției instanța de apel a menționat că prin scrisoarea Casei

Națională de Asigurări Sociale nr.3756 din 01 decembrie 2017 (f.d.24-25), Bunescu

Ghenadie a fost informat că ,,pentru recalcularea pensiei stabilite anterior,

Departamentul Instituțiilor Penitenciare urmează să elibereze adeverință

suplimentară la certificatul de salariul nr.5. completând solda (câștigul) achitată

pentru perioada suspendării din serviciu”.

Instanța de apel a menționat că reclamantul-intimat a primit personal scrisoarea

Casei Națională de Asigurări Sociale nr. 3756 din 01 decembrie 2017, la data de 19

ianuarie 2018, fapt ce se confirmă prin inscripția aplicată de reclamant pe avizul de

recepție (f.d.40).

Prin urmare, instanța de apel a relatat că Bunescu Ghenadie nu a prezentat nici

o adeverință suplimentară la certificatul de salariul nr.5 eliberat de Departamentul

Instituțiilor Penitenciare, astfel Casa Națională de Asigurări Sociale este în

imposibilitate obiectivă de a supune recalculării pensia intimatului neavând

documentul necesar în acest sens.

Totodată, instanța de apel a relatat că data de la care instanța de fond a dispus că

urmează a fi recalculată pensia intimatului și anume 30 martie 2011, este

neîntemeiată, deoarece conform art.61 alin.(1) al Legii nr.1544 din 23.06. 1993,

indică imperativ că: Dacă pensionarul va prezenta ulterior acte suplimentare ce i-ar

acorda dreptul la majorarea pensiei, recalcularea se va efectua pentru perioada

precedentă, dar cel mult pentru 12 luni de la data depunerii actelor suplimentare și

nu mai devreme de data punerii în aplicare a prezentei legi.

2

Prin recursul depus la 20 mai 2019 Bunescu Ghenadie, reprezentat de avocatul

Marandici Nicolae a solicitat casarea deciziei instanței de apel și menținerea

hotărârii primei instanțe.

În motivarea recursului s-a indicat că instanța de apel nu a constatat și elucidat

toate circumstanțele necesare pentru examinarea obiectivă a cauzei, fiind aplicate

eronat normele de drept material și procedural și nu a fost aplicată legea care trebuia

să fie aplicată.

Examinând admisibilitatea recursului, completul specializat în cauze de

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție menționează următoarele.

După cum rezultă din speță litigiul a fost soluționat în baza Legii contenciosului

administrativ nr. 793-XIV din data de 10 februarie 2000.

Prin Legea nr. 116 din 19 iulie 2018 a fost adoptat Codul administrativ al

Republicii Moldova.

În conformitate cu art. 257 alin. (1) din Codul administrativ, prezentul cod intră

în vigoare la 01 aprilie 2019, iar potrivit alin. (2), la data intrării în vigoare a

prezentului cod se abrogă Legea contenciosului administrativ nr. 793-XIV din data

de 10 februarie 2000.

În conformitate cu art. 258 alin. (3) din Codul administrativ, procedurile de

contencios administrativ inițiate până la intrarea în vigoare a prezentului cod se vor

examina în continuare, după intrarea în vigoare a prezentului cod, conform

prevederilor prezentului cod. Prin derogare, admisibilitatea unei astfel de acțiuni în

contenciosul administrativ se va face conform prevederilor în vigoare până la

intrarea în vigoare a prezentului cod. Prevederile prezentului alineat se vor aplica

corespunzător pentru procedurile de apel, de recurs și de contestare cu recurs a

încheierilor judecătorești.

Din sensul normei de drept enunțate urmează că, legiuitorul a optat pentru

principiul aplicării imediate a noilor reglementări procedurale.

Prin urmare, completul specializat în cauze de contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție va aprecia condițiile de admisibilitate a recursului în conformitate cu

prevederile art. 258 alin. (3) din Codul administrativ, adică conform reglementărilor

anterioare intrării în vigoare a Codului administrativ.

În conformitate cu art.195 Cod administrativ, procedura acțiunii în

contenciosul administrativ se desfășoară conform prevederilor prezentului cod.

Suplimentar se aplică corespunzător prevederile Codului de procedura civilă, cu

excepția art.169–171.

În conformitate cu art. 434 Cod de procedură civilă, recursul se declară în

termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea

nu prevede altfel. Termenul de 2 luni este termen de decădere și nu poate fi

restabilit.

Completul specializat în cauze de contencios administrativ al Colegiului civil,

comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție denotă că

Curtea de Apel Chișinău a expediat în adresa participanților la proces copia deciziei

integrale la 20 martie 2019 (f.d.97), însă la materialele dosarului nu se regăsește

dovada recepționării acesteia.

Prin urmare, recursul declarat la 20 mai 2019 se consideră a fi depus în termen.

3

În conformitate u art. 439 alin. (2, 3) Cod de procedură civilă, după parvenirea

dosarului, un complet din 3 judecători decide asupra admisibilității recursului,

dispune expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înștiințarea despre necesitatea

depunerii obligatorii a referinței timp de o lună de la data primirii acesteia. În cazul

neprezentării referinței în termenul stabilit, admisibilitatea recursului se decide în

lipsa acesteia. Judecătorul raportor verifică încadrarea în prevederile legii a

temeiurilor invocate în recurs și face un raport verbal în fața completului de

judecată instituit în conformitate cu alin.(2).

Examinând temeiurile recursului, completul specializat în cauze de contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție reține următoarele.

Temeiurile de declarare a recursului sunt prevăzute la art. 432 alin. (2,3) și (4)

al Codului de procedură civilă.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) Cod de procedură civilă, părțile și alți

participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a

normelor de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau

aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate

la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în

care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul

în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța

judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la

încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

Conform prevederilor art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă, cererea de

recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în

temeiurile prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Bunescu Ghenadie,

reprezentat de avocatul Marandici Nicolae nu se încadrează în temeiurile prevăzute

la art. 432 alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

Astfel, argumentele invocate în recursul declarat se referă la dezacordul

recurentului cu soluția pronunțată de către instanța de apel, însă nu relevă încălcarea

esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material, respectiv nu constituie

temei de casare a deciziei recurate.

Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție reține că recursul exercitat conform secțiunii II-a are

caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural,

verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că procedura

admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se

încadrează în cele prevăzute în art. 432. alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

În această ordine de idei, Completul Colegiului precizează că, în contextul

normelor procedurale din Secțiunea a II-a, Capitolul XXXVIII Cod de procedură

civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către

4

instanțele de fond și de apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre

probe, suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara

controlului instanței de recurs.

Prin prisma art. 432 alin.(4) Cod de procedură civilă, instanța de recurs poate

interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă

că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod flagrant

regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 Cod de procedură civilă, însă,

din recursul declarat nu rezultă argumentul privind încălcarea flagrantă a regulilor

de apreciere a probelor.

În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în

jurisprudența sa constantă, rezultând din prevederile art. 6 § 1 al Convenției

Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, că nu

se impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs,

întemeindu-se pe dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva

sentinței pronunțate de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes (cauza

Rebai și alții contra Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie

1995, nr.26561/1995).

În conformitate cu art. 440 alin. (1) Cod de procedură civilă, în cazul în care se

constată existența unuia din temeiurile prevăzute la art.433, completul din 3

judecători decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra

inadmisibilității recursului. Încheierea se emite conform prevederilor art.270 și nu

conține nicio referire cu privire la fondul recursului.

Având în vedere cele expuse, completul specializat în cauze de contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Bunescu Ghenadie,

reprezentat de avocatul Marandici Nicolae nu se încadrează în temeiurile prevăzute

la art. 432 alin. (2,3,4) al Codului de procedură civilă și, drept urmare, este

inadmisibil.

În conformitate cu art. 193, 195, 230, 258 alin. (3) ale Codului administrativ

și art. 433 lit. a) al Codului de procedură civilă, completul specializat în cauze de

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Recursul depus de Bunescu Ghenadie, reprezentat de avocatul Marandici

Nicolae se declară inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecător Mariana Pitic

Judecătorii Nicolae Craiu

Iurie Bejenaru

5