3ra-901/19 — contestarea actului administrativ

Dosarul nr. 3ra-901/19

prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani (R. Pascari)

instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (V.Sîrbu, V.Mihaila, A.Minciuna)

Î N C H E I E R E

17 iulie 2019 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, judecătorul Oleg Sternioală

Judecătorii Victor Burduh

Galina Stratulat

examinând cererea de recuzare înaintată de către Serghei Mocanu, judecătorilor

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție, Mariana Pitic, Nicolae Craiu, Iurie Bejenaru,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Mocanu Serghei

împotriva Centrului Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal al

Republicii Moldova cu privire la anularea actului administrativ și constatarea

încălcării termenului de examinare a plângerii, împotriva deciziei din 13 martie 2019

a Curții de Apel Chișinău,

c o n s t a t ă :

La 21 august 2017, Mocanu Serghei a depus cerere de chemare în judecată

împotriva Centrului Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal al

Republicii Moldova privind anularea actului administrativ și constatarea încălcării

termenului de examinare a plângerii.

A solicitat reclamantul Mocanu Serghei anularea ca fiind ilegală decizia

Centrului Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal nr. 165 din 24 iulie

2017 și constatarea încălcării termenului de 30 de zile pentru examinarea plângerii

sale din 20 octombrie 2014.

Prin hotărârea din 09 noiembrie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani

s-a admis parțial acțiunea. S-a constatat încălcarea de către Centrul Național pentru

Protecția Datelor cu Caracter Personal a termenului legal de 30 de zile privind

examinarea plângerii din 20 octombrie 2014. S-a respins acțiunea depusă de Mocanu

Serghei către Centrului Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal în

partea ce ține de anularea ca ilegală decizia nr. 165 din 24 iulie 2017.

Prin decizia din 13 martie 2019 a Curții de Apel Chișinău a fost respins apelul

declarat de Mocanu Serghei și a fost menținută hotărârea din 09 noiembrie 2017 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani.

La 27 mai 2019 Mocanu Serghei a solicitat casarea deciziei instanței de apel și

a hotărârii primei instanțe, cu emiterea unei noi hotărâri de admitere integrală a

acțiunii.

În motivarea recursului s-a indicat că instanța de apel nu a constatat și elucidat

toate circumstanțele necesare pentru examinarea obiectivă a cauzei, fiind aplicate

1

eronat normele de drept material și procedural și nu a fost aplicată legea care trebuia

să fie aplicată.

La 17 iulie 2019, prin intermediul poștei electronice, Serghei Mocanu, a depus

cerere de recuzare completului de judecată constituit din judecătorii Colegiului civil,

comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, Mariana Pitic,

Nicolae Craiu, Iurie Bejenaru.

În motivarea cererii de recuzare s-a invocat că judecătorii Colegiului civil,

comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție: Mariana Pitic,

Nicolae Craiu, Iurie Bejenaru urmează a fi recuzați de la judecarea cererii de recurs

depuse împotriva deciziei din 13 martie 2019 a Curții de Apel Chișinău, deoarece în

privința acestora planează o bănuială rezonabilă că nu pot fi imparțiali și obiectivi,

deoarece fac parte dintr-un organ de stat, considerat acaparat prin Hotărârea

Parlamentului Republicii Moldova din 08 iunie 2019 și care funcționează în

detrimentul drepturilor și libertăților omului. Mai mult, au fost promovați de un

regim criminal și au emis mai multe decizii ilegale. De altfel, a precizat că la

indicația aceluiași regim a fost tras la răspundere penală.

Întru evitarea încălcării elementelor inerente ale garanțiilor procesuale instituite

la art. 6 alin.(1) CEDO, care reglementează dreptul la un proces echitabil, a opinat

că urmează a fi admis cererea de recuzare. Or, conform jurisprudenței CtEDO,

judecătorii nu doar trebuie să îndeplinească criterii obiective de imparțialitate, dar

să fie percepuți ca fiind imparțiali. Miza este încrederea pe care instanțele trebuie să

o inspire justițiabililor într-o societate democratică și instanța de judecată trebuie să

reafirme încrederea publicului în integritatea corpului judiciar. Instanța trebuie să fie

imparțială din punct de vedere obiectiv, adică trebuie să ofere garanții suficiente

pentru a exclude orice îndoială legitimă în această privință (cauza Gregori vs Marea

Britanie, 1997, 25 EHRR 577). Ceea ce este în joc, e încrederea pe care instanțele

dintr-o societate democratică trebuie să o inspire populației, inclusiv și acuzatului

(Castillo Algar vs Spania, 1998, 30 EHRR 827).

Studiind cererea de recuzare, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție va respinge cererea de

recuzare înaintată de către Serghei Mocanu, judecătorilor Colegiului civil, comercial

și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, Mariana Pitic, Nicolae

Craiu, Iurie Bejenaru, din următoarele considerente.

În conformitate cu prevederile art. 50 alin.(1) Codul de procedură civilă,

judecătorul care judecă cauza urmează a fi recuzat dacă: a) la judecarea anterioară a

cauzei a participat în calitate de martor, expert, specialist, interpret, reprezentant,

grefier, executor judecătoresc, arbitru sau mediator; b) se află în raporturi de rudenie

pînă la al patrulea grad inclusiv sau de afinitate pînă la al treilea grad inclusiv cu

vreuna dintre părți, cu alți participanți la proces sau cu reprezentanții acestora; b1) o

rudă a sa pînă la al patrulea grad inclusiv sau un afin pînă la al treilea grad inclusiv

a participat, ca judecător, la judecarea aceleiași cauze; b2) este rudă pînă la al patrulea

grad inclusiv sau afin pînă la al treilea grad inclusiv cu un alt membru al completului

de judecată; c) este tutore, curator sau adoptator al uneia dintre părți; d) și-a expus

opinia asupra cauzei care se judecă; e) are un interes personal, direct sau indirect, în

soluționarea cauzei ori există alte împrejurări care pun la îndoială obiectivitatea și

nepărtinirea lui.

2

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție reține că Serghei Mocanu, depunând cererea de recuzare, nu a

invocat expres un temei de drept prin prisma art. 50 alin.(1) Cod de procedură civilă

care reglementează temeiurile de recuzare, indicând la general art. 50, 53 Cod de

procedură civilă, însă, totodată, a pretins „planarea” unei bănuieli rezonabile privind

imparțialitatea și obiectivitatea judecărilor recuzați, deoarece ar face parte din organ

de stat considerat acaparat prin Hotărârea Parlamentului Republicii Moldova din 08

iunie 2019.

Inițial Completul precizează că ordinea procesuală a soluționării cererilor de

recuzare a judecătorilor inserată în art.53 Cod de procedură civilă, precum și

limitele/condițiile expuse în art. 52 Cod de procedură civilă pentru admiterea

recuzărilor, urmează să contracareze abuzurile justițiabililor și să creeze un echilibru

necesar pentru înfăptuirea efectivă a justiției.

De altfel, în contextul prevederilor art. 52 alin.(5) Cod de procedură civilă, nu

se admite: recuzarea judecătorului din suspiciune în imparțialitatea lui dacă nu sânt

cunoscute temeiurile de drept și de fapt pentru înaintarea recuzării.

Cu referire la aserțiunea expusă în cererea de recuzare referitor la bănuială

rezonabilă privind imparțialitatea și obiectivitatea judecărilor recuzați, deoarece ar

face parte din organ de stat considerat acaparat prin Hotărârea Parlamentului

Republicii Moldova din 08 iunie 2019, Completul notează că judecătorul este

persoana învestită constituțional cu atribuții de înfăptuire a justiției, pe care le

execută în baza legii. Judecătorii instanțelor judecătorești sânt independenți,

imparțiali și inamovibili și se supun numai legii și iau decizii în mod independent și

imparțial și acționează fără niciun fel de restricții, influențe, presiuni, amenințări sau

intervenții, directe sau indirecte, din partea oricărei autorități, inclusiv judiciare.

Or, aceste criterii caracteristice judecătorului, purtător al puterii judecătorești,

sunt menționate expres în art. 1 din Legea cu privire la statutul judecătorului nr. 544

din 20 iulie 1995.

Mai mult, evoluția, precum și promovarea în funcția de judecător la o instanță

superioară este un element caracteristic carierei judecătorului și nu poate constitui

un temei de recuzare, iar însăși exercitarea funcției de judecător se realizează până

la atingerea de către acesta a plafonului de vârstă, ceea ce presupune exercitarea

atribuțiilor de înfăptuire a justiției în baza legii, independent și indiferent de perioada

și activitatea politică a statului.

Subsecvent, Completul reiterează că motivele de recuzare a judecătorilor

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție, Mariana Pitic, Nicolae Craiu, Iurie Bejenaru, precum că nu ar putea fi

imparțiali și obiectivi, deoarece ar face parte dintr-un organ de stat considerat

capturat, confom Hotărârii Parlamentului Republicii Moldova din 8 iunie 2019,

precum și promovarea judecătorilor într-o anumită perioadă, nu cad sub incidența

normei de drept ce stipulează expres temeiurile de recuzare ale judecătorului. La fel,

Completul apreciază critic afirmația privind emiterea mai multor decizii ilegale

expusă în cererea de recuzare și o califică ca fiind declarativă și neîntemeiată.

Adițional Completul evidențiază că argumentele invocate de Serghei Mocanu

în susținerea propunerii de recuzare nu indică la existența unor prejudecăți sau idei

preconcepute a magistraților recuzați, susceptibile de a afecta imparțialitatea

3

subiectivă. Or, obiectivitatea și imparțialitatea judecătorului se apreciază în concret,

la speță și nu în general.

Curtea Europeană a Drepturilor Omului în jurisprudența sa, având în vedere că

în sensul art. 6 § 1, instanța trebuie să fie imparțială, învederează că imparțialitatea

se definește de regulă prin lipsa oricărei prejudecăți sau atitudini părtinitoare și poate

fi analizată în diverse moduri [Wettstein împotriva Elveției, pct. 43; Micallef

împotriva Maltei (MC), pct. 93].

Imparțialitatea trebuie evaluată [Micallef împotriva Maltei (GC), pct. 93]:

potrivit unui demers subiectiv, ținându-se seama de convingerea personală și

comportamentul judecătorului, adică dacă acesta a demonstrat părtinire sau

prejudecăți personale în cauză; potrivit unui demers obiectiv, care constă în a stabili

dacă instanța a oferit, în special prin compunerea sa, suficiente garanții pentru a

exclude orice îndoială legitimă cu privire la imparțialitatea sa. Delimitarea între

imparțialitatea subiectivă și imparțialitatea obiectivă nu este totuși ermetică,

deoarece nu doar comportamentul unui judecător poate, din punctul de vedere al

unui observator extern, să genereze îndoieli obiectiv justificate cu privire la

imparțialitatea sa (demers obiectiv), dar poate viza și chestiunea opiniei sale

personale (demers subiectiv). Astfel, în cazurile în care poate fi dificil să se aducă

dovezi pentru a contrazice prezumția de imparțialitate subiectivă a judecătorului,

cerința de imparțialitate obiectivă acordă o garanție mult mai importantă [a se vedea

Micallef împotriva Maltei (MC), pct. 95 și 10].

De asemenea, Curtea Europeană pentru Drepturile Omului în jurisprudența sa

reliefă că imparțialitatea obiectivă a judecătorilor ține de evaluarea aparențelor

necesare excluderii unei bănuieli rezonabile privind imparțialitatea judecătorului în

temeiul anumitor fapte verificabile.

Concomitent, art. 2 din „Principiile de bază ale independenței sistemului

judiciar” redactate de Națiunile Unite în 1985 stipulează că „sistemul juridic va

decide în problemele care îi sunt înaintate imparțial, pe baza faptelor și în

conformitate cu legea, fără vreo restricție, influență incorectă, sugestie, presiune,

amenințare sau interferență, directă sau indirectă, din orice parte sau pentru orice

motiv”. Conform art. 8, judecătorii „se vor comporta întotdeauna de așa măsură încât

să păstreze prestanța postului lor și imparțialitatea și independența sistemului

juridic”.

Pornind de la criteriile enunțate de apreciere a imparțialității judecătorilor,

precum și circumstanțele invocate de către Serghei Mocanu, în susținerea cererii de

recuzare a judecătorilor Mariana Pitic, Nicolae Craiu, Iurie Bejenaru, Completul

conchide că acestea nu indică la existența unor împrejurări ce ar confirma bănuială

rezonabilă privind imparțialitatea și obiectivitatea magistraților recuzați.

Considerentele expuse anterior permit completului Colegiului civil, comercial

și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție de a conchide că, în lipsa

unor motive plauzibile, cererea de recuzare este una neîntemeiată și urmează a fi

respinsă.

În conformitate cu art. 52-53, art. 269-270 Cod de procedură civilă, completul

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție

d i s p u n e :

4

Se respinge cererea de recuzare înaintată de către Serghei Mocanu,

judecătorilor Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție: Mariana Pitic, Nicolae Craiu, Iurie Bejenaru, de la judecarea în

ordine de recurs a cauzei civile, la cererea de chemare în judecată depusă de Mocanu

Serghei împotriva Centrului Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal

al Republicii Moldova cu privire la anularea actului administrativ și constatarea

încălcării termenului de examinare a plângerii, la recursul declarat de Serghei

Mocanu, împotriva deciziei din 13 martie 2019 a Curții de Apel Chișinău.

Încheierea nu se supune niciunei căi de atac.

Președintele completului,

judecătorul Oleg Sternioală

Judecătorii Victor Burduh

Galina Stratulat

5