2rh-68/19 — cu privire la declararea nulității absolute a certificatului de moștenitor, constatarea faptului acceptării succesiunii prin intrarea în posesia bunurilor succesorale și recunoașterea dreptului de proprietate

Dosarul nr. 2rh-68/19

Prima instanță: Judecătoria Orhei sediul Central (jud. V. Cupcea)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. I. Cimpoi, I. Secrieru, A. Danilov)

Instanța de recurs: Curtea Supremă de Justiție (jud. A. Cobăneanu, S. Filincova, N. Craiu)

ÎNCHEIERE

17 iulie 2019 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu

Judecătorii Svetlana Filincova

Nicolae Craiu

examinând cererea de revizuire depusă de Zinaida Bîrnaz și Galina Vilcu

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată a Galinei Vilcu și Zinaidei

Bîrnaz împotriva Lidiei Bordeniuc și notarului public Valentina Levința cu privire

la declararea nulității absolute a certificatului de moștenitor, constatarea faptului

acceptării succesiunii prin intrarea în posesia bunurilor succesorale și

recunoașterea dreptului de proprietate

împotriva încheierii din 27 martie 2019 a Curții Supreme de Justiție, prin

care a fost considerat inadmisibil recursul declarat de Zinaida Bîrnaz și Galina

Vilcu

constată:

La 16 decembrie 2014, Elena Memeț, Galina Vilcu și Zinaida Bîrnaz au

depus cerere de chemare în judecată împotriva Primăriei com. Cucuruzeni

r-nul Orhei și notarului public Valentina Levința cu privire la repunerea în

termenul de prescripție de adresare în judecată, repunerea în termenul de

prescripție de acceptare a succesiunii testamentare, recunoașterea nulității

certificatului de moștenitor legal, recunoașterea nulității extrasului eliberat de

Primăria com. Cucuruzeni r-nul Orhei ca fiind fals.

În motivarea acțiunii au invocat că sunt fiicele decedatei Zinovia Bordeniuc,

care a locuit în com. XXXXX r-nul XXXXX și a avut în proprietate o casă de

locuit.

Au relatat că, după decesul Zinoviei Bordeniuc, în baza testamentului

eliberat la 10 mai 1989, succesor testamentar a rămas Elena Memeț.

Despre existența testamentului se cunoștea în Primăria com. Cucuruzeni

r-nul Orhei, dânsele comunicând acest fapt și surorii Lidia Bordeniuc.

1

Au precizat că Lidia Bordeniuc locuia în XXXXX și întorcându-se în

Republica Moldova a rugat-o pe Elena Memeț să locuiască temporar în casa pe

care ultima a primit-o prin testament.

În anul 2010, Elena Memeț s-a adresat cu o cerere la notarul public

Valentina Levința, solicitând eliberarea certificatului de moștenitor testamentar în

baza testamentului nr. 12 din 10 mai 1989 eliberat ei de Primăria com. Cucuruzeni

r-nul Orhei.

Notarul Valentina Levința i-a refuzat cererea, motivând că la 19 august 1999

a fost eliberat certificatul de moștenitor legal nr. 1963 pe numele Lidiei Bordeniuc,

potrivit căruia aceasta este moștenitorul averii rămase după decesul Zinoviei

Bordeniuc.

Astfel, certificatul de moștenitor legal nr. 1963 din 19 august 1999 a fost

eliberat de notarul public Valentina Levința ilegal cu încălcarea prevederilor

art. 1499 alin. (1) lit. a) Cod civil, deoarece notarul era obligat să verifice dacă în

cazul dat defuncta Zinovia Bordeniuc nu a lăsat un testament sau dacă mai sunt

moștenitori legali.

Totodată, la eliberarea certificatului de moștenitor legal menționat au fost

încălcate și prevederile art. 1517, 1519 Cod civil, or, Lidia Bordeniuc a omis

termenul de 6 luni de acceptare a succesiunii și nu s-a adresat în instanța de

judecată pentru prelungirea acestui termen.

Reclamantele au remarcat că le-au fost lezate drepturile lor de moștenitori

legali, prin eliberarea de către notarul public Valentina Levința a certificatului de

moștenitor legal nr. 1963 din 19 august 1999 pe numele Elenei Bordeniuc.

Nici Primăria com. Cucuruzeni r-nul Orhei nu a avut temei legal ca

gospodăria ce aparținea Zinoviei Bordeniuc să fie trecută în Registrul de evidență a

gospodăriilor la 30 iulie 1999, cu nr. 57 după Lidia Bordeniuc.

Prin urmare, extrasul din cartea de evidență a gospodăriilor sat. XXXXX

r-nul XXXXX, eliberat de Primăria com. Cucuruzeni r-nul Orhei, este fals, a indus

în eroare notarul și urmează a fi recunoscut nul.

Și-au întemeiat pretențiile în baza dispozițiilor art. 227, 228, 272, 279, 1499

alin. (1) lit. a), 1517, 1519 Cod civil, art. 166, 167 CPC.

Au solicitat admiterea acțiunii, repunerea în termenul de prescripție de

adresare în judecată, repunerea în termenul de prescripție de acceptare a

succesiunii testamentare, recunoașterea nulității certificatului de moștenitor legal

nr. 1963 din 19 august 1999 eliberat pe numele Lidiei Bordeniuc, recunoașterea

răspunsului Primăriei com. Cucuruzeni r-nul Orhei nr. 93 din 18 august 2014 ca

fiind fals.

La 21 noiembrie 2016, Elena Memeț a depus cerere prin care a renunțat la

acțiune.

La 11 septembrie 2017, Galina Vilcu și Zinaida Bîrnaz au depus cerere de

concretizare a pretențiilor împotriva Lidiei Bordeniuc și notarului public Valentina

Levința, solicitând admiterea acesteia, constatarea nulității absolute a certificatului

de moștenitor nr. 1963 din 19 august 1999 eliberat pe numele Lidiei Bordeniuc de

către notarul Valentina Levința, constatarea locului deschiderii succesiunii rămasă

2

după decesul Zinoviei Bordeniuc în r-nul Orhei și constatarea faptului acceptării

tacite a succesiunii de către toți copiii defunctei Zinovia Bordeniuc.

În cadrul ședinței de judecată din 21 martie 2018, Galina Vilcu și Zinaida

Bîrnaz, reprezentate de avocatul Aliona Gîtlan au concretizat pretențiile din

acțiune, solicitând constatarea nulității absolute a certificatului de moștenitor

nr. 1963 din 19 august 1999 eliberat pe numele Lidiei Bordeniuc de către notarul

Valentina Levința, constatarea faptului acceptării succesiunii prin intrarea în

posesia bunurilor succesorale de către Zinaida Bîrnaz, Galina Vilcu și Lidia

Bordeniuc după decesul mamei lor Zinovia Bordeniuc și recunoașterea dreptului

de proprietate a Zinaidei Bîrnaz, Galinei Vilcu și Lidiei Bordeniuc a câte 1/3 cotă-

parte din bunurile succesorale rămase după decesul mamei lor Zinovia Bordeniuc.

Prin hotărârea din 21 martie 2018 a Judecătoriei Orhei sediul Central, a fost

respinsă acțiunea ca fiind neîntemeiată.

Prin decizia din 23 octombrie 2018 a Curții de Apel Chișinău, a fost respins

apelul declarat de Zinaida Bîrnaz și Galina Vilcu și menținută hotărârea primei

instanțe.

Prin încheierea din 27 martie 2019 a Curții Supreme de Justiție, a fost

considerat inadmisibil recursul declarat de Zinaida Bîrnaz și Galina Vilcu.

La 28 mai 2019, Zinaida Bîrnaz și Galina Vilcu au depus cerere de revizuire

împotriva încheierii din 27 martie 2019 a Curții Supreme de Justiție, solicitând

admiterea acesteia, casarea integrală a deciziei instanței de apel și a încheierii

instanței de recurs, cu trimiterea cauzei spre rejudecare în instanța de apel, în alt

complet de judecată.

În motivarea revizuirii au invocat că după pronunțarea actelor judecătorești a

căror revizuire solicită, le-a devenit cunoscut faptul că Tamara Mursa, domiciliată

în or. XXXXX str. XXXXX ap. X, a fost martorul evenimentelor care au derulat în

familia lor imediat după decesul mamei Zinovia Bordeniuc.

Au precizat că acest martor nu a fost posibil de a fi citat în cauza examinată

în instanțele de judecată din motive ce nu au depins de voința lor.

Astfel, Tamara Mursa, prin declarația sa, confirmă că a cunoscut-o personal

pe mama lor Zinovia Bordeniuc, inclusiv și pe toți copiii acesteia, iar în perioada

anului 1990, vizita des casa părinților săi care era în vecinătate cu casa defunctei

Zinovia Bordeniuc.

Respectiv, Tamara Mursa cunoștea că după decesul Zinoviei Bordeniuc toți

copiii acesteia au intrat în posesia bunurilor succesorale, achitând impozitele pe

bunurile imobile și efectuând plățile de întreținere a casei de locuit, prelucrând și

folosind terenul de pe lângă aceasta, mai puțin însă, Lidia Bordeciuc, care s-a aflat

cu familia sa peste hotarele țării, până în luna august 1990.

Au remarcat că în esență, declarațiile martorului Tamara Mursa denotă unele

circumstanțe și fapte importante pentru soluționarea corectă a pricinii și, fiind

descoperite după pronunțarea actului judecătoresc de către instanța de recurs,

potrivit prevederilor art. 449 lit. b) CPC, constituie temei de revizuire.

Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că cererea de revizuire

urmează a fi respinsă ca inadmisibilă din considerentele ce urmează.

3

În conformitate cu prevederile art. 453 alin. (1) lit. a) CPC, după ce

examinează cererea de revizuire, instanța emite încheierea de respingere a cererii

de revizuire ca fiind inadmisibilă.

Potrivit prevederilor art. 3 alin. (1) CPC, instanțele judecătorești aplică legile

procedurale civile în vigoare la data judecării cauzei civile, efectuării actelor de

procedură sau executării actelor instanței judecătorești (hotărâri, încheieri, decizii,

ordonanțe), precum și a actelor unor alte autorități în cazurile prevăzute de lege.

La caz, se va menționa că prin Legea nr. 17 din 5 aprilie 2018 pentru

modificarea și completarea unor acte legislative, în vigoare din 1 iunie 2018, au

fost stabilite categoriile de încheieri care pot fi supuse revizuirii.

Astfel, în conformitate cu prevederile art. 446 CPC, pot fi supuse revizuirii

hotărârile, ordonanțele, încheierile și deciziile irevocabile ale tuturor instanțelor

judecătorești, în condițiile prezentului capitol. Încheierile de încetare a procesului

conform art. 265 lit. c) și d), precum și cele prin care se respinge acțiunea ca fiind

tardivă conform art. 1861 pot fi supuse revizuirii. Încheierile judecătorești care nu

se referă la fondul cauzei, precum și deciziile emise în privința acestora nu se

supun revizuirii. În aceste cazuri, încheierile de inadmisibilitate a revizuirii nu se

supun niciunei căi de atac.

Totodată, prin prisma prevederilor art. 448 CPC, cererea de revizuire

împotriva unei hotărâri sau încheieri rămase irevocabilă prin neatacare se

soluționează de instanța care s-a pronunțat asupra fondului. Cererea de revizuire

împotriva unei hotărâri care, fiind supusă căilor de atac, a fost menținută,

modificată sau casată, emițându-se o nouă hotărâre, se soluționează de instanța

care a menținut, a modificat hotărârea sau a emis o nouă hotărâre.

Raportând la caz prevederile legale menționate, Colegiul civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră necesar de a

specifica că încheierile judecătorești care nu se referă la fondul cauzei, precum și

deciziile emise în privința acestora nu se supun revizuirii.

La caz, se constată că prin încheierea din 27 martie 2019 a Curții Supreme

de Justiție, a fost considerat inadmisibil recursul declarat de Zinaida Bîrnaz și

Galina Vilcu.

În această ordine de idei, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție conchide că prin prisma art. 440 CPC,

care reglementează procedura examinării admisibilității recursului, încheierea prin

care completul din 3 judecători decide în mod unanim asupra inadmisibilității

recursului, în cazul în care se constată existența unuia din temeiurile prevăzute la

art. 433, nu conține nicio referire cu privire la fondul recursului.

Astfel fiind, la caz se va reține că, prin încheierea din 27 martie 2019 a

Curții Supreme de Justiție supusă revizuirii de către Zinaida Bîrnaz și Galina

Vilcu, instanța de recurs nu s-a expus asupra fondului recursului, prin urmare nici a

cauzei, verificând doar, prin prisma art. 440 CPC, existența temeiurilor de

admisibilitate a recursului declarat, constatând lipsa acestora.

Din considerentele menționate Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a respinge

cererea de revizuire depusă de Zinaida Bîrnaz și Galina Vilcu împotriva încheierii

4

din 27 martie 2019 a Curții Supreme de Justiție ca inadmisibilă, din motiv că actul

de dispoziție judecătoresc menționat nu se supune revizuirii.

În conformitate cu art. 270, 446, 453 alin. (1) lit. a) CPC, Colegiul civil,

comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

dispune:

Se respinge ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire depusă de Zinaida

Bîrnaz și Galina Vilcu împotriva încheierii din 27 martie 2019 a Curții Supreme de

Justiție, în cauza civilă la cererea de chemare în judecată a Galinei Vilcu și

Zinaidei Bîrnaz împotriva Lidiei Bordeniuc și notarului public Valentina Levința

cu privire la declararea nulității absolute a certificatului de moștenitor, constatarea

faptului acceptării succesiunii prin intrarea în posesia bunurilor succesorale și

recunoașterea dreptului de proprietate.

Încheierea nu se supune niciunei căi de atac.

Președintele completului,

judecătorul Ala Cobăneanu

Judecătorii Svetlana Filincova

Nicolae Craiu

5