2rac-280/19 — cu privire la incasarea impozitului pentru folosirea terenului
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- cu privire la incasarea impozitului pentru folosirea terenului
- Temei legal
- Temeiurile inadmisibilităţii recursului
2rac-280/19 — cu privire la incasarea impozitului pentru folosirea terenului (Curtea Supremă de Justiție, 2019)
Dosarul nr. 2rac-280/19
Prima instanță: Judecătoria Cimișlia, sediul Central – D. Cherdivară
Instanța de apel: Curtea de Apel Comrat – G. Colev, A. Curdov, Șt. Starciuc
ÎNCHEIERE
10 iulie 2019 mun. Chișinău
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție,
în componența:
Președintele completului, judecătorul Tatiana Vieru
judecătorii Ion Druță
Maria Ghervas
examinând admisibilitatea recursului declarat de către Primăria orașului
Basarabeasca,
în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de către Primăria
orașului Basarabeasca împotriva Întreprinderii de Stat „Pita Service” cu privire la
încasarea impozitului pentru folosirea terenului,
împotriva deciziei din 31 ianuarie 2019 a Curții de Apel Comrat, prin care s-a
respins apelul declarat de către Primăria orașului Basarabeasca și s-a menținut
hotărârea din 04 iulie 2018 a Judecătoriei Cimișlia, sediul Central,
constată :
La 20 mai 2017 Primăria or. Basarabeasca s-a adresat cu cerere de chemare în
judecată împotriva ÎS „Pita Service”, prin care a solicitat încasarea datoriei plății
pentru folosirea terenului în mărime de 179 814 lei.
În motivarea cererii reclamanta a indicat că ÎS „Pita Service” are 3 construcții
amplasate conform planului-schemă pe terenurile administrației publice locale –
Primăria or. Basarabeasca și anume în or. Basarabeasca, str. Vokzalinaia, nr. 81, str.
Vokzalinaia, nr. 140 și str. A. Pușkin, nr. 28 V.
La 14 decembrie 2012 Consiliul or. Basarabeasca a emis decizia nr. 13/7.8, prin
care a fost stabilită plata pentru folosirea terenurilor administrației publice locale în
mod unilateral în mărime de 10% din prețul normativ al pământului pentru
proprietarii obiectivelor privatizate și întreprinderilor, care nu au cumpărat și/sau nu
au arendat terenurile pe care sunt amplasate aceste obiecte.
Reclamanta consideră că datoria ÎS „Pita Service” pentru folosirea terenului
administrației publice locale pentru perioada 2012-2015 constituie suma de 179 814
lei.
1
La 18 mai 2016 Primăria or. Basarabeasca a înaintat ÎS „Pita Service” pretenția
nr. 370, prin care a solicitat achitarea datoriei formate, dar care a fost lăsată fără
răspuns.
Prin hotărârea din 04 iulie 2018 a Judecătoriei Cimișlia, sediul Central s-a
respins cererea de chemare în judecată depusă de către Primăria or. Basarabeasca
împotriva ÎS „Pita Service” cu privire la încasarea plății pentru folosirea terenului
ca fiind neîntemeiată. S-a respins cererea depusă de către ÎS „Pita Service” cu privire
la încasarea cheltuielilor de judecată. (f.d. 160, 166-169)
Prin decizia din 31 ianuarie 2019 a Curții de Apel Comrat s-a respins apelul
declarat de către Primăria or. Basarabeasca și s-a menținut hotărârea din 04 iulie
2018 a Judecătoriei Cimișlia, sediul Central. (f.d. 208, 209-213)
Pentru a ajunge la această concluzie instanțele au reținut că conform
certificatelor din Registrul bunurilor imobile construcțiile aflate în or. Basarabeasca,
str. Vokzalinaia, nr. 81, str. Vokzalinaia, nr. 140 și str. A. Pușkin, nr. 28 V ale ÎS
„Pita Service” sunt proprietatea statului, nu sunt private sau privatizate, respectiv nu
cad sub incidența art. 101 din Legea nr. 1308 din 25.07.1997 privind prețul normativ
și modul de vânzare-cumpărare a pământului. Totodată, terenurile cu nr. cadastrale
XXXXX și nr. XXXXX de pe str. Vokzalinaia nr. 140 și str. A. Pușkin nr. 28V sunt
proprietatea Republicii Moldova nu a administrației publice locale cum invocă
reclamanta.
La 02 mai 2019 Primăria or. Basarabeasca a declarat recurs împotriva deciziei
din 31 ianuarie 2019 a Curții de Apel Comrat și hotărârii din 04 iulie 2018 a
Judecătoriei Cimișlia, sediul Central, prin care a solicitat casarea hotărârilor, cu
emiterea unei noi hotărâri, de admitere a acțiunii. (f.d. 222-226)
În motivarea recursului a invocat că instanța de apel a emis o hotărârea ilegală
și neîntemeiată.
Consideră că instanța de apel nu s-a expus asupra tuturor argumentelor
invocate, ori administrația publică locală posedă terenurile care sunt proprietatea
Statului Republica Moldova, dar sunt declarate în circumscripția unității
administrativ teritorială Basarabeasca.
În conformitate cu art. 434 alin. (1) Cod de procedură civilă recursul se declară
în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale.
Curtea de Apel Comrat a pronunțat decizia contestată la data de 31 ianuarie
2019, a publicat-o pe pagina web a instanței la 05 martie 2019.
Prin scrisoarea de însoțire din 11 martie 2019 instanța de apel a expediat
recurentei copia deciziei, care a fost recepționată la data de 14 martie 2019.
Recursul depus la data de 02 mai 2019, se consideră în termen.
Examinând temeiurile de admisibilitate ale recursului în raport cu materialele
cauzei civile, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al
Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia, că recursul declarat de către Primăria
or. Basarabeasca este inadmisibil din următoarele considerente.
Verificând motivele de casare, invocate în recurs, completul Colegiului atestă,
că recurenta indică argumente ce țin de dezacordul cu felul în care instanța de apel
a apreciat înscrisurile probatorii și a constatat circumstanțele cauzei. Nu pot fi
2
reținute ca temei de admisibilitate aceste argumente, deoarece țin de reaprecierea
probelor, fapt inadmisibil în recurs.
Conform regulilor din Secțiunea a 2-a din Capitolul XXXVIII din Codul de
procedură civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către
instanțele de fond și de apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre
probe, suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara
controlului instanței de recurs.
Recursul exercitat conform secțiunii a 2 - a are caracter devolutiv numai asupra
problemelor de drept material și procesual, verificându-se doar legalitatea deciziei,
dar nu și temeinicia în fapt.
Astfel, completul Colegiului constată, că argumentele invocate în recurs nu pot
constitui temei de casare a deciziei recurate, or, acestea nu se încadrează în cele
expres stabilite la art. 432 alin. (2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.
În conformitate cu art. 432 alin. (1) Cod de procedură civilă părțile și alți
participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă
încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a
normelor de drept procesual.
Aliniatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se
consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcare sau
aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate
la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în
care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul
în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța
judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea
drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.
În conformitate cu art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă cererea de recurs se
consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile
prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4).
Totodată, potrivit jurisprudenței CEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică să
fie capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, la fel recursul trebuie
să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri, pe când în recursul
declarat de către Primăria or. Basarabeasca asemenea aspecte nu se regăsesc.
În speță, completul Colegiului menționează, că recursul în cauză conține
obiecții de fapt și de drept, care deja au fost studiate și verificate de către instanța de
apel, primind o apreciere corespunzătoare.
În consecință, nu există aparența unei încălcări a dreptului recurentei la
soluționarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei în apel, în modul în
care este garantat de art. 6 § 1 al Convenției.
Drept urmare, se reține că argumentele invocate de către recurentă nu pot
constitui temei de admisibilitate a recursului, deoarece nu denotă încălcarea esențială
sau aplicarea eronată a normei de drept material sau a normei de drept procesual, așa
cum formal invocă recurenta și, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei
recurate.
3
În astfel de circumstanțe, completul Colegiului civil, comercial și de contencios
administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera
recursul declarat de către Primăria or. Basarabeasca, inadmisibil.
Conform celor expuse, în temeiul art. 431 alin. (1) și (2), 433 lit. a), 440 alin.
(1) și (11) Cod de procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și de
contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție
dispune :
Recursul, declarat de către Primăria orașului Basarabeasca, se consideră
inadmisibil.
Încheierea este irevocabilă.
Președintele completului,
judecătorul Tatiana Vieru
judecătorii Ion Druță
Maria Ghervas
4