2ra-1335/19 — Înlăturarea obstacolelor

Dosarul nr. 2ra-1335/19 Prima instanță: Judecătoria Căușeni, sediul Central, judecător – M. Țugui Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău, judecători – M. Guzun, Iu. Cotruță, V. Buhnaci Î N C H E I E R E 10 iulie 2019 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, în componența: președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu judecătorii Nicolae Craiu Svetlana Filincova examinând admisibilitatea recursului declarat de Maria Drăgan, în cauza civilă la cererea înaintată de Maria Drăgan împotriva lui Diomid Sărătineanu cu privire la înlăturarea obstacolelor și încasarea prejudiciului moral, împotriva deciziei din 05 martie 2019 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost admisă cererea de apel depusă de Diomid Sărătineanu, casată hotărârea din 01 martie 2017 a Judecătoriei Căușeni, sediul Central, fiind pronunțată o nouă hotărâre de respingere a acțiunii, c o n s t a t ă: La 06 decembrie 2016, Maria Drăgan s-a adresat cu cerere de chemare în judecată împotriva lui Diomid Sărătineanu cu privire la înlăturarea obstacolelor și încasarea prejudiciului moral.

În motivarea acțiunii a indicat că, pârâtul Diomid Sărătineanu îi este vecin cu care este în relații ostile din momentul în care a procurat casa de locuit, din cauza arborelui de nuc și copăceilor sălbătici ai pârâtului, care o deranjază, deoarece sunt crescuți haotic în grădina ei. Potrivit reclamantei, ultima de nenumărate ori s-a adresat cu plângeri către Primăria or. Căușeni, Inspectoratul de Poliție Căușeni, Serviciul Ecologic de Stat, pentru a fi luate măsuri în vederea înlăturării arborelui de nuc, însă pârâtul categoric refuză să înlăture acest obstacol. Mai mult, reclamanta a încercat să taie creanga de pe arbore care se lasă în partea ei de hotar, însă a fost huiduită și amenințată de către pârât.

Suplimentar reclamanta a invocat faptul că, din cauza arborelui de nuc care crește la hotarele cu pârâtul Diomid Sărătineanu, ea simte incomodități și anume în perioada anotimpului de toamnă, toată grădina ei și curtea casei sunt pline cu frunze, este nevoită să le strângă, să le ducă la gunoiște, din aceste motive este nevoită să achite suplimentar pentru evacuarea gunoiului. Reieșind din cele expuse, reclamanta a solicitat obligarea pârâtului Diomid Sărătineanu să defrișeze arborele de nuc care crește la hotarul dintre gospodăriile lor 1 și îi provoacă disconfort în curtea casei și grădină, și să fie încasat din contul pârâtului prejudiciui moral în mărime de 40 000 lei și taxa de stat achitată la depunerea acțiunii.

Prin hotărârea din 01 martie 2017 a Judecătoriei Căușeni, sediul Central, a fost admisă parțial cererea de chemare în judecată înaintată de Maria Drăgan, fiind obligat Diomid Sărătineanu de a înlătura (tăia) arborele de nuc, situat la domiciliul său, la hotar cu domiciliul reclamantei Maria Drăgan. S-a încasat din contul lui Diomid Sărătineanu în beneficiul reclamantei Maria Drăgan prejudiciul moral în sumă de 10 000 lei. S-a încasat din contul lui Diomid Sărătineanu în beneficiul statului taxa de stat în mărime de 100 lei. În rest acțiunea s-a respins. Prin încheierea din 05 ocotombrie 2017 a Curții de Apel Chișinău, a fost restituită cererea de apel a Mariei Drăgan împotriva hotărârii din 01 martie 2017 a Judecătoriei Căușeni, sediul Central.

Prin decizia din 20 decembrie 2017 a Curții Supreme de Justiție, a fost respins recursul declarant de Maria Drăgan, fiind menținută încheierea din 05 ocotombrie 2017 a Curții de Apel Chișinău. Prin încheierea din 05 ocotombrie 2017 a Curții de Apel Chișinău, a fost restituită cererea de apel a lui Diomid Sărătineanu împotriva hotărârii din 01 martie 2017 a Judecătoriei Căușeni, sediul Central. Prin decizia din 24 ianuarie 2018 a Curții Supreme de Justiție, a fost admis recursul declarant de Diomid Sărătineanu, fiind casată încheierea din 05 ocotombrie 2017 a Curții de Apel Chișinău cu restituirea cauzei în instanța de apel la faza punerii pe rol a cererii de apel. Prin încheierea din 22 martie 2018 a Curții de Apel Chișinău, a fost restituită cererea de apel a lui Diomid Sărătineanu împotriva hotărârii din 01 martie 2017 a Judecătoriei Căușeni, sediul Central.

Prin decizia din 12 decembrie 2018 a Curții Supreme de Justiție, a fost admis recursul declarant de Diomid Sărătineanu, fiind casată încheierea din 22 martie 2018 a Curții de Apel Chișinău cu restituirea cauzei în instanța de apel pentru examinarea apelului în fond. Prin decizia din 05 martie 2019 a Curții de Apel Chișinău, a fost admisă cererea de apel depusă de Diomid Sărătineanu, casată hotărârea din 01 martie 2017 a Judecătoriei Căușeni, sediul Central, fiind pronunțată o nouă hotărâre de respingere a acțiunii. Pentru a decide astfel, instanța de apel a reținut faptul că proprietar al casei nr. 36, situată pe str. 1 Mai, or.

Căușeni, este Ludmila Drăgan în baza contractului de cumpărare-vânzare nr. 424 din 09 februarie 2006. Astfel, Maria Drăgan, în lipsa împuternicirilor acordate prin procură de către Ludmila Drăgan, nu era în drept de a se adresa în instanța de judecată cu prezența acțiune, or, dânsa nu este proprietara casei menționate și nu este vecină cu Diomid Sărăteanu, dreptul de proprietate asupra casei îi aparținându-i Ludmilei Drăgan. La 17 aprilie 2019, Maria Drăgan a contestat cu recurs decizia din 05 martie 2019 a Curții de Apel Chișinău. În motivarea recursului a invocat faptul că instanța de apel a aplicat eronat normele de drept material, nu a constatat și elucidat pe deplin circumstanțele importante pentru soluționarea pricinii, a apreciat arbitrar probele prezentate de către 2 participanții la proces, iar concluziile instanței sunt în contradicție cu circumstanțele pricinii.

Astfel, recurenta a solicitat admiterea cererii de recurs, casarea deciziei din 05 martie 2019 a Curții de Apel Chișinău și menținerea hotărârii din 01 martie 2017 a Judecătoriei Căușeni, sediul Central. La 03 iulie 2019, Diomid Sărătineanu, prin intermediul avocatului Tudor Butescu, a depus referință la cererea de recurs, solicitând respingerea acesteia și menținerea deciziei contestate. Suplimentar a invocat faptul că a defrișat copacul în litigiu, în baza confirmării nr. 02/1-24-450 din 16 aprilie 2019 a Primăriei or. Căușeni, prezentând o planșă fotografică care confirm faptul respectiv. Analizând temeiurile invocate în cererea de recurs în raport cu referința și materialele pricinii, precum și prevederile legale, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Maria Drăgan este neîntemeiat și urmează a fi declarat inadmisibil, din considerentele ce urmează.

În conformitate cu art. 434 din Codul de procedură civilă, termenul de declarare a recursului este de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale. Alineatul (2) al aceluiași articol prevede că termenul de 2 luni este termen de decădere și nu poate fi restabilit. Potrivit materialelor cauzei, decizia Curții de Apel Chișinău a fost pronunțată la 05 martie 2019 și expediată participanților la proces la 04 aprilie 2019 (f.d. 44, vol. II), însă la materialele cauzei nu există înscrisuri care să probeze momentul recepționării acesteia. Astfel, având în vedere faptul că recursul declarat împotriva deciziei din 05 martie 2019 a Curții de Apel Chișinău a fost înregistrat la 17 aprilie 2019, în conformitate cu art. 434 din Codul de procedură civilă, acesta se consideră declarat în termen.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) din Codul de procedură civilă, părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural prevăzute de art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă. În conformitate cu art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă. În conformitate cu art. 440 alin. (1) din Codul de procedură civilă, în cazul în care se constată existența unuia din temeiurile prevăzute la art. 433, completul din 3 judecători decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra inadmisibilității recursului.

Încheierea se emite conform prevederilor art. 270 și nu conține nici o referire cu privire la fondul recursului. Dat fiind faptul că temeiurile de declarare a recursului împotriva deciziei curții de apel, prin prisma prevederilor secțiunii a 2-a a capitolului XXXVIII al din Codul de procedură civilă, sunt strict delimitate de art. 432, Completul reține că reieșind din prevederile art. 437 alin. (1) lit. f) din Codul de procedură civilă, în sarcina recurentului este impusă obligația delimitării esenței, temeiului și argumentării acelei/acelor încălcări esențiale și/sau a acelor circumstanțe ce indică la aplicarea eronată a normelor de drept material sau procedural, și care ar dicta necesitatea declarării recursului ca fiind admisibil.

3 În speță, însă criticile invocate de recurentă nu pot duce la admisibilitatea recursului, or, acestea nu pot fi reținute prin prisma art. 432 din Codul de procedură civilă, în condițiile în care se insistă în mod exclusiv asupra reaprecierii circumstanțelor cauzei, în detrimentul evidențierii ilegalității soluției instanței de apel. În acest context este de menționat faptul că recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia în fapt.

Acest fapt denotă caracterul declarativ al recursului, fiind lipsit de esență, care evidențiază simplul fapt al dezacordului recurentei cu soluția dată de instanța de apel, precum și lipsa temeiurilor legale de declarare a recursului, având în vedere faptul că, rolul exclusiv al recursului este de a asigura efectuarea unui control de legalitate a deciziei atacate în baza temeiurilor legale de declarare a recursului strict prevăzute de art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă. Abordarea recurentei, în speță, însă evidențiază în mod clar dezacordul acesteia cu soluția dată de instanța de apel, iar argumentele recursului nu permit identificarea omisiunilor sau erorilor care ar impune declararea acestuia ca fiind admisibil.

Prin prisma jurisprudenței CtEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri, trăsătură distinctivă care nu este evidențiată în cererea de recurs declarată de Maria Drăgan. Suplimentar, Completul reține argumentele invocate în referința intimatului cu privire la faptul defrișării copacului, în așa mod litigiul fiind epuizat de fapt. Astfel, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție constată lipsa temeiurilor care ar dicta necesitatea declarării recursului ca fiind admisibil. În conformitate cu art. 270, 431 alin. (2), art. 433 lit. a) și art. 440 alin. (1) din Codul de procedură civilă, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție d i s p u n e: Se consideră inadmisibil recursul declarat de Maria Drăgan.

Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, Judecătorul Ala Cobăneanu, Judecătorii Nicolae Craiu, Svetlana Filincova 4