2rac-270/19 — repararea prejudiciului material si moral, incasarea venitului ratat si a cheltuielilor de judecata

Dosarul nr. 2rac-270/19

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Central (jud. S. Dimitriu)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. A. Bostan, A. Pahopol, V. Negru)

ÎNCHEIERE

03 iulie 2019 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, judecătorul Oleg Sternioală

Judecători Victor Burduh

Galina Stratulat

examinând admisibilitatea recursului declarat de Lombard „Comoara de Aur”

Societate cu Răspundere Limitată reprezentată de avocatul Grigore Botnaru,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Lombard „Comoara

de Aur” Societate cu Răspundere Limitată împotriva Organizației de Pază „Saturn

Grup” Societate cu Răspundere Limitată cu privire la repararea prejudiciului

material și moral, încasarea venitului ratat și a cheltuielilor de judecată,

împotriva deciziei din 19 februarie 2019 a Curții de Apel Chișinău, prin care

s-a respins apelul declarat de Lombard „Comoara de Aur” Societate cu Răspundere

Limitată și s-a menținut hotărârea din 31 mai 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Central,

c o n s t a t ă:

La 23 februarie 2015, SRL „Comoara de Aur” a depus cerere de chemare în

judecată împotriva OP ”Saturn Grup” SRL cu privire la repararea prejudiciului

material și compensarea cheltuielilor de judecată.

În motivarea acțiunii, reclamanta a relatat că, la data de 03 aprilie 2009 între

SRL „Comoara de Aur” în calitate de beneficiar și OP ”Saturn Grup” SRL în calitate

de executor, a fost încheiat contractul nr. 1858 privind paza averii de către pupitru

centralizat de pază, pe un termen de până la 03 aprilie 2010.

În conformitate cu p.1.1 al contractului, executorul asigură paza obiectivului

beneficiarului prin conectarea acestuia la pupitrul centralizat de pază, iar conform

p.12.2, în cazul în care, în decurs de o lună, pînă la expirarea termenului de

valabilitate al contractului, niciuna din părți nu a cerut rezilierea acestuia, contractul

se consideră promulgat în aceleași condiții și pe aceeași perioadă.

Conform p. 2.1 al contractului, beneficiarul transmite, iar executorul își ia

obligațiunea de a asigura funcționalitatea tehnică a pupitrului de alarmă, montat în

conformitate cu planul schemă a blocajului la obiectivul Lombard pe

str. Independenței nr. 28.

1

Reclamanta a indicat că, la 28 mai 2012, aproximativ ora 09:00, a depistat

spargerea obiectului din str. Independenței, 28, mun. Chișinău și furtul bunurilor

materiale din incinta acestuia în valoare totală de 583 840 de lei, ce se constituie din

mijloace bănești în sumă de 17000 de lei, bijuterii din aur estimate la prețul de

564340 de lei și server de memorie cu capacitatea de 60 Gb în sumă de 2500 de lei.

În continuare, a precizat că la aceeași dată, administratorul SRL ”Comoara de

Aur” a depus o plângere la poliție referitor la faptul sustragerii de către persoane

necunoscute a bunurilor, în perioada de timp 26 mai 2012, ora 18:00 - 28 mai 2012,

ora 09:00, iar pe acest fapt de către SUP a CP s. Botanica, mun. Chișinău a fost

pornită cauza penală nr. 2012420807 conform prevederilor art. 186 alin.(5) CP, însă

până în prezent nu au fost stabilite și identificate persoanele vinovate de comiterea

furtului.

La fel, a menționat că, la 05 iunie 2012, a notificat OP ”Saturn Grup” SRL

despre necesitatea achitării benevole a despăgubirii materiale stabilite, rezultate din

neexecutarea corespunzătoare a condițiilor contractului nr.1858 din 03 aprilie 2009,

precum și prevederilor contractuale dispuse prin achitarea în astfel de cazuri a

prejudiciului material cauzat, însă până în prezent aceasta nu a fost achitată.

A punctat că, la 06 martie 2014, întru soluționarea litigiului pe cale amiabilă, a

expediat repetat în adresa pârâtei o cerere prin care a solicitat achitarea despăgubirii

în decurs de 5 zile din momentul recepționării acesteia și eliberarea răspunsului pe

marginea notificării din 05 iunie 2012, însă prin scrisoarea nr. 64 din 20 martie 2014,

OP ”Saturn Grup” SRL a refuzat să execute benevol obligațiunile ce derivă din

contractul nr. 1858 din 03 aprilie 2009.

SRL „Comoara de Aur” a solicitat încasarea de la OP ”Saturn Grup” SRL a

sumei de 583 840 de lei, constituită din mijloace bănești în sumă de 17 000 de lei,

bijuterii din aur estimate la un preț de 564 340 de lei, server de memorie cu

capacitatea de 60 Gb în valoare de 2 500 de lei și a cheltuielilor de judecată formate

din cheltuieli pentru asistența juridică în sumă de 4 000 de lei și taxă de stat în

mărime de 18 000 de lei.

Pe parcursul examinării cauzei, reclamanta a depus cerere de concretizare a

pretențiilor prin care a solicitat încasarea din contul OP „Saturn Grup” SRL în

beneficiul SRL „Comoara de Aur” a prejudiciului material în mărime de 583 840 de

lei cauzat în urma sustragerii bunurilor materiale, a cheltuielilor de judecată în sumă

totală de 22 000 de lei, formate din cheltuieli pentru asistența juridică în mărime de

4 000 de lei și taxa de stat în sumă de 18000 de lei, a prejudiciului moral în mărime

de 50 000 de lei și a venitului ratat în sumă de 205 509 de lei (f.d.77-84, Vol.I).

Prin hotărârea din 31 mai 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Central, cererea

de chemare în judecată a fost respinsă ca neîntemeiată (f.d.214-223, Vol.I).

La 27 iunie 2018, SRL „Comoara de Aur” reprezentată de avocatul Grigore

Botnaru a declarat apel împotriva hotărârii instanței de fond prin care a solicitat

admiterea cererii de apel, casarea integrală a hotărârii din 31 mai 2018 a Judecătoriei

Chișinău, sediul Central, cu pronunțarea unei noi hotărâri de admitere a cererii de

chemare în judecată (f.d.225-228, Vol.I).

Prin decizia din 19 februarie 2019 a Curții de Apel Chișinău, a fost respins

apelul declarat de SRL „Comoara de Aur” și menținută hotărârea din 31 mai 2018 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Central.

2

Pentru a decide astfel, instanța de apel a concluzionat că prima instanța corect

a determinat raportul juridic dedus judecății, ca fiind guvernat de normele Codului

civil, corect a aplicat normele de drept care se referă speței și a dat apreciere

completă obiectivă și sub toate aspectele probelor, astfel hotărîrea pronunțată este

legală și întemeiată, adoptată cu respectarea drepturilor și intereselor legale a

participanților la proces, iar argumentele invocate de către apelantă sînt

neîntemeiate, motiv din care Colegiul civil și de contencios administrativ al Curții

de Apel Chișinău a ajuns la concluzia de a respinge apelul și a menține hotărârea

instanței de fond.

La 17 aprilie 2019, SRL „Comoara de Aur” reprezentată de avocatul Grigore

Botnaru a depus cerere de recurs împotriva deciziei din 19 februarie 2019 a Curții

de Apel Chișinău, solicitând admiterea recursului, casarea integrală a deciziei

instanței de apel cu remiterea cauzei la rejudecare la Curtea de Apel, în alt complet

de judecată.

Recurenta în motivarea recursului a indicat că nu este de acord cu decizia

instanței de apel, pe care o consideră nefondată și care urmează a fi anulată cu

remiterea cauzei la rejudecare la Curtea de Apel.

În susținerea poziției date a relevat că instanța de apel nu a examinat integral și

luat în considerație toate probele și circumstanțele importante pentru soluționarea

justă a cauzei, iar argumentele expuse în motivarea deciziei contravin materialele

cauzei și nu au suport juridic.

Astfel, recurenta consideră că instanțele ierarhic inferioare nu au dat o

tălmăcire, explicație, motivare în hotărârile emise cu referire la faptele expuse, nu a

dat o argumentare ordonanței organului de urmărire penală în care sunt descrise

declarațiile martorilor prin care se dovedește constatarea faptului că obiectul nu ar fi

fost dat la pază la data de 26 mai 2012.

Mai mult, atât prima instanță, cât și instanța de apel nu au dat o apreciere

declarațiilor martorilor, dar și o explicație descifrărilor anexate de pârâtă din care

rezultă că în diverse zile, în afara orelor de lucru pupitrul de comandă verifică

periodic prin testare automată obiectele date sub pază, așa cum a fost și în cazul dat.

Respectiv, rezultă că la data de 26 mai 2012, pupitrul de comandă OP „Saturn Grup”

SRL, la apelul telefonic a colaboratorului SRL „Comoara de Aur”, a verificat, testat

conexiunea dintre centrul de comandă și obiect și i-a comunicat că obiectul a fost

luat sub pază.

În continuare, a menționat că instanța de apel a încălcat dispozițiile art. 390

alin.(2) Cod de procedură civilă, or, în partea descriptivă a deciziei a nominalizat că

apelul urmează a fi respins ca fiind neîntemeiat, iar în partea dispozitivă, motivul

respingerii apelului nu este indicat, ceea ce atestă aprecierea arbitrară a probelor,

fapt ce a dus la soluționarea greșită a cauzei și emiterea unei hotărâri nefondate.

În final, a opinat că circumstanțele menționate pot fi considerate motive

întemeiate de admitere a cereri de recurs.

În conformitate cu prevederile art. 434 alin.(1) Cod de procedură civilă,

recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei

integrale, dacă legea nu prevede altfel.

Materialele cauzei atestă că decizia Curții de Apel Chișinău a fost pronunțată

la 19 februarie 2019 și a fost expediată părților prin intermediul oficiului poștal la

3

26 martie 2018, însă date care ar confirma recepționarea acesteia de către recurentă

la materialele dosarului lipsesc.

În aceste circumstanțe, recursul declarat de SRL „Comoara de Aur”

reprezentată de avocatul Grigore Botnaru la 17 aprilie 2019, se consideră în termen.

În conformitate cu art. 439 alin. (2) Cod de procedură civilă, după parvenirea

dosarului, un complet din 3 judecători decide asupra admisibilității recursului,

dispune expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înștiințarea despre necesitatea

depunerii obligatorii a referinței timp de o lună de la data primirii acesteia. În cazul

neprezentării referinței în termenul stabilit, admisibilitatea recursului se decide în

lipsa acesteia.

Examinând temeiurile recursului declarat de SRL „Comoara de Aur”

reprezentată de avocatul Grigore Botnaru, completul Colegiului civil, comercial și

de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră recursul drept

inadmisibil din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) Cod de procedură civilă, părțile și alți

participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a

normelor de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau

aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate

la alin.(3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care

acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care

instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească

a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și

libertăților fundamentale ale omului.

În temeiul prevederilor art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă, cererea de recurs

se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile

prevăzute la art.432 alin.(2), (3) și (4).

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de SRL „Comoara de Aur”

reprezentată de avocatul Grigore Botnaru nu se încadrează în temeiurile prevăzute

la art.432 alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

Astfel, argumentele invocate în recursul declarat se referă la dezacordul părții

recurente cu soluția pronunțată de către instanța de apel, însă nu relevă încălcarea

esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material, respectiv nu constituie

temei de casare a deciziei recurate.

Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție reține că recursul exercitat conform secțiunii II-a are

caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural,

verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează că procedura admisibilității

constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele

prevăzute în art. 432. alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

În această ordine de idei, completul Colegiului precizează că, în contextul

normelor procedurale din Secțiunea a II-a, Capitolul XXXVIII Cod de procedură

4

civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele

de fond și de apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe,

suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului

instanței de recurs.

Prin prisma art. 432 alin.(4) Cod de procedură civilă, instanța de recurs poate

interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă

faptul că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod

flagrant regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 Cod de procedură civilă,

însă din recursul declarat nu rezultă argumentul privind încălcarea flagrantă a

regulilor de apreciere a probelor.

În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în jurisprudența

sa constantă, rezultând din prevederile art. 6 § 1 al Convenției Europene pentru

Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, că nu se impune

motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs, întemeindu-se pe

dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva sentinței pronunțate

de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes (cauza Rebai și alții contra

Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie 1995,

nr.26561/1995).

În circumstanțele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

considera inadmisibil recursul declarat de SRL „Comoara de Aur” reprezentată de

avocatul Grigore Botnaru.

În conformitate cu art. 433 lit. a), 440 alin. (1) Cod de procedură civilă,

completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Se consideră inadmisibil recursul declarat de Lombard „Comoara de Aur”

Societate cu Răspundere Limitată reprezentată de avocatul Grigore Botnaru

împotriva deciziei din 19 februarie 2019 a Curții de Apel Chișinău.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Oleg Sternioală

Judecătorii Victor Burduh

Galina Stratulat

5