2ra-1270/19 — partajatea averii comune în devălmășie

Dosarul nr. 2ra-1270/19

Instanța de fond: Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani – V. Jomiru - Niculiță

Instanța de apel: CA Chișinău – B. Bîrca, O. Cojocaru, S. Iorgov

ÎNCHEIERE

03 iulie 2019 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, judecătorul Tatiana Vieru

judecătorii Ion Druță

Maria Ghervas

examinând admisibilitatea recursului declarat de către Ion Postica, reprezentat de

către avocatul Anatolie Doga,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de către Liudmila Postica

împotriva lui Ion Postica cu privire la partajarea averii comune în devălmășie,

împotriva deciziei din data de 26 februarie 2019 a Curții de Apel Chișinău, prin care

s-a respins apelul declarat de către Ion Postica, s-a menținut hotărârea din data de 19 iunie

2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani,

constată:

La 09 noiembrie 2017 Liudmila Postica a depus cerere de chemare în judecată

împotriva lui Ion Postica, prin care a solicitat partajarea apartamentului nr.2 situat în mun.

Chișinău, str. xxxxx cu stabilirea cotelor- părți, încetarea proprietății comune pe cote-părți

a bunului imobil prin vânzarea acestuia la licitație publică și distribuirea prețului în părți

egale lui Ion Postica și Liudmilei Postica, încasarea din contul lui Ion Postica în beneficiul

său a taxei de stat în sumă de 5 397,58 lei și cheltuielilor pentru asistența juridică în sumă

de 5 000 lei.

În motivarea cererii de chemare în judecată reclamanta a invocat că la 05 februarie

2010 a fost încheiată căsătoria între Ion Postica și Liudmila Postica.

Prin hotărârea din data de 23 decembrie 2016 a Judecătoriei Rîșcani, mun. Chișinău

căsătoria dintre soții Postica a fost desfăcută.

Liudmila Postica a menționat că la momentul desfacerii căsătoriei nu a înaintat

careva pretenții patrimoniale în speranța soluționării pe cale amiabilă, în baza unui acord

comun de partajare a averii în devălmășie.

Până la înaintarea cererii de chemare în judecată foștii soți au avut nenumărate

discuții cu privire la împărțirea pe cale amiabilă a averii, care însă nu s-au soldat cu succes,

fapt pentru care reclamanta a fost pusă în situația de a se adresa în instanța de judecată cu

cerere privind partajarea averii comune.

1

Reclamanta a indicat că în timpul căsătoriei cu Ion Postica a fost procurat bunul

imobil și anume apartamentul nr.2, cu suprafața de 29,7 m.p., situat în mun. Chișinău, str.

xxxxx, cu numărul cadastral xxxxx, care urmează a fi partajat în mod egal între ea și pârât,

cu vânzarea acestuia la licitație.

Prin hotărârea din data de 19 iunie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani s-a

admis parțial cererea de chemare în judecată, s-a determinat Liudmilei Postica 1/2 cotă-

parte ideală și lui Ion Postica 1/2 cotă-parte ideală din apartamentul nr.2 situat în mun.

Chișinău, str. xxxxx, s-a încetat proprietatea comună pe cote-părți asupra apartamentului

nr.2 situat în mun. Chișinău, str. xxxxx, prin vânzarea acestuia la licitație publică și

distribuirea prețului în părți egale lui Ion Postica și Liudmilei Postica, s-a încasat parțial

cheltuielile de judecată din contul lui Ion Postica în beneficiul Liudmilei Postica cu titlu

de taxă de stat în sumă de 5 397,58 lei și cheltuieli pentru asistență juridică în sumă de 3

000 lei. ( f.d. 58, 60-61)

Curtea de Apel Chișinău prin decizia din data de 26 februarie 2019 a respins apelul

declarat de către Ion Postica, a menținut hotărârea din data de 19 iunie 2018 a Judecătoriei

Chișinău, sediul Rîșcani. ( f.d. 102-110)

Pentru a ajunge la această concluzie instanțele de judecată au reținut că apartamentul

nr.2 situat în mun. Chișinău, str. xxxxxx aparține cu drept de proprietate lui Ion Postica și

Liudmilei Postica, fiind procurat în timpul căsătoriei cu aportul ambilor soți. Prin prisma

art. 26 al Codului familiei la împărțirea proprietății în devălmășie și determinarea cotelor

– părți din aceasta părțile sunt considerate egale, adică câte 1/2 pentru fiecare dintre soți.

Totodată, din materialele cauzei rezultă că Liudmila Postica nu dorește să folosească

bunul imobil împreună cu Ion Postica, motiv pentru care a solicitat vânzarea acestuia la

licitație, pretenție care a fost admisă de instanțele de judecată, ori în speță nu s-a confirmat

altă posibilitate de împărțire a bunului.

Împotriva deciziei instanței de apel, la data de 26 aprilie 2019 a depus recurs Ion

Postica, reprezentat de către avocatul Anatolie Doga, prin care a solicitat admiterea

recursului casarea deciziei instanței de apel cu remiterea cauzei la rejudecare în apel. ( f.d.

115-118)

În motivarea recursului Ion Postica, reprezentat de către avocatul Anatolie Doga, a

indicat că decizia instanței de apel este afectată de erori, care au dus la încălcarea

drepturilor și libertăților sale fundamentale.

Ion Postica în cererea de apel a invocat multiple argumente, însă instanța de apel s-a

limitat la redarea prevederilor legale relevante speței, abordând doar argumentul privind

nestabilirea prețului apartamentului, omițând să se expună asupra faptului prezenței unei

datorii bănești, care la fel urmează a fi supusă partajării, aceasta fiind o eroare judiciară

care nu poate fi reparată de instanța de recurs.

În opinia recurentului omisiunea instanței de apel justifică necesitatea dispunerii

rejudecării cauzei, ori este încălcat dreptul lui Ion Postica la un proces echitabil și anume

a dreptului de a dispune de o hotărâre judecătorească motivată.

În conformitate cu art. 434, alin. (1) al Codului de procedură civilă recursul se declară

în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea nu

prevede altfel.

2

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia la data de 26 februarie 2019, a publicat-

o pe portalul instanțelor de judecată la data de 22 aprilie 2019. Decizia a fost recepționată

de către avocatul Anatolie Doga la data de 15 aprilie 2019. ( f.d. 111)

În aceste circumstanțe recursul declarat, la data de 26 aprilie 2019, de către Ion

Postica, prin intermediul avocatului Anatolie Doga, se consideră a fi depus în termen.

Examinând temeiurile de admisibilitate ale recursului în raport cu materialele cauzei

civile, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție ajunge la concluzia că recursul declarat de către Ion Postica,

reprezentat de către avocatul Anatolie Doga, este inadmisibil din următoarele

considerente.

Verificând motivele de casare, invocate în recurs, completul Colegiului atestă că

recurentul indică argumente ce țin de dezacordul cu felul în care instanțele de judecată au

apreciat înscrisurile probatorii și au constatat circumstanțele cauzei. Nu pot fi reținute ca

temei de admisibilitate aceste argumente, deoarece țin de reaprecierea probelor, fapt

inadmisibil în recurs.

Conform regulilor din Secțiunea a 2-a din Capitolul XXXVIII al Codului de

procedură civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către

instanțele de fond și de apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe,

suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului

instanței de recurs.

Recursul exercitat conform secțiunii a 2 - a are caracter devolutiv numai asupra

problemelor de drept material și procesual, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu

și temeinicia în fapt.

Astfel, completul Colegiului constată că argumentele invocate în recurs nu pot

constitui temei de casare a deciziei recurate, or, acesta nu se încadrează în cele expres

stabilite la art. 432, alin. (2), (3) și (4) al Codului de procedură civilă.

În conformitate cu prevederilor art. 432, alin. (1) al Codului de procedură civilă

părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declarare recurs în cazul în care se

invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a

normelor de drept procesual.

Aliniatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră

că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcare sau aplicate eronat,

iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie

temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi

putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră

că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care

erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

În conformitate cu art. 433, lit. a) al Codului de procedură civilă cererea de recurs se

consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute

la art. 432, alin. (2), (3) și (4).

Totodată, potrivit jurisprudenței CEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie

capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să posede

puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri, pe când în recursul declarat de către

Ion Postica, reprezentat de către avocatul Anatolie Doga, asemenea aspecte nu se regăsesc.

3

În speță, completul Colegiului menționează că recursul în cauză conțin obiecții de

fapt și de drept, care deja au fost studiate și verificate de către instanțele de judecată,

primind o apreciere corespunzătoare.

În consecință, nu există aparența unei încălcări a dreptului recurentului la

soluționarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei în apel, în modul în care

este garantat de art. 6 § 1 al Convenției.

Drept urmare, se reține că argumentele invocate de către Ion Postica, reprezentat de

către avocatul Anatolie Doga, nu pot constitui temei de admisibilitate a recursului,

deoarece nu denotă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normei de drept material

sau a normei de drept procesual, așa cum formal invocă recurentul și, respectiv, nu

constituie temei de casare a deciziei recurate.

Din considerentele menționate instanța de recurs ajunge la concluzia de a considera

recursul declarat de către Ion Postica, reprezentat de către avocatul Anatolie Doga,

inadmisibil.

Conform celor expuse, în temeiul art. 431, alin. (1) și (2), art. 433, lit. a), 440, alin.

(1) și (11) ale Codului de procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

dispune:

Recursul declarat de către Ion Postica, reprezentat de către avocatul Anatolie Doga,

se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Tatiana Vieru

judecătorii Ion Druță

Maria Ghervas

4