2ra-1235/19 — cu privire la constatarea faptului acceptării succesiunii prin intrarea în posesie a masei succesorale și a locului ei de deschidere și încasarea cheltuielilor de judecată

Dosarul nr. 2ra-1235/19

Prima instanță: Judecătoria Orhei sediul central (jud. E. Ciubotaru)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. V. Clima, E. Palanciuc, A. Malîi)

ÎNCHEIERE

3 iulie 2019 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu

Judecătorii Svetlana Filincova

Dumitru Mardari

examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de Fiodor

Istrati și Anatolie Istrati, reprezentați de avocatul Petru Bălănel

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată a lui Oleg Istrati,

reprezentat de avocatul Oxana Ivanov împotriva lui Fiodor Istrati și Anatolie Istrati

cu privire la constatarea faptului acceptării succesiunii prin intrarea în posesie a

masei succesorale și a locului ei de deschidere și încasarea cheltuielilor de judecată

împotriva deciziei din 20 februarie 2019 a Curții de Apel Chișinău, prin care

a fost respins apelul declarat de Fiodor Istrati și Anatolie Istrati și menținută

hotărârea din 12 noiembrie 2018 a Judecătoriei Orhei sediul central, prin care

acțiunea a fost admisă

constată:

La 14 iunie 2018, Oleg Istrati, reprezentat de avocatul Oxana Ivanov a depus

cerere de chemare în judecată împotriva lui Fiodor Istrati și Anatolie Istrati cu

privire la constatarea faptului acceptării succesiunii prin intrarea în posesie a masei

succesorale și a locului ei de deschidere și încasarea cheltuielilor de judecată.

În motivarea acțiunii a invocat că la 25 aprilie 2018, a depus spre examinare

în procedura specială privind constatarea faptelor ce au valoarea juridică, cerere

privind constatarea faptului juridic de acceptare a succesiunii și locul ei de

deschidere de către el după decesul bunicii sale Maria Silivestru, decedată la

XXXXX, invocând că este moștenitor testamentar, fapt confirmat prin testamentul

nr. 22 din 18 noiembrie 1985 înregistrat la Primăria sat. Ghiduleni

r-nul Rezina, întocmit de Maria Silivestru.

Tot atunci, a intrat tacit în dreptul său testamentar și nu renunță la

moștenirea rămasă după decesul bunicii sale, considerând că este moștenitor legal.

1

A relatat că la 5 aprilie 2018, Anatolie Istrati și Fiodor Istrate au depus în

instanța de judecată două cereri prin care au solicitat introducerea lor în calitate de

copârâți în cadrul cauzei civile menționate.

Prin urmare, instanța de judecată constatând existența litigiului de drept, prin

încheierea din 3 mai 2018, a dispus scoaterea cererii respective de pe rol.

A remarcat că la data deschiderii succesiunii, dânsul a acceptat succesiunea

rămasă după defunct prin intrarea în posesiunea patrimoniului succesoral compus

din bunul imobil situat în sat. XXXXX r-nul XXXXX cu nr. cadastral XXXXX,

unde a locuit până la atingerea majoratului, iar ulterior a administrat bunul imobil

prin întreținerea lui sistematică și achitând impozitele funciare, serviciile comunale

și alte necesități gospodărești.

Și-a întemeiat pretențiile în baza dispozițiilor art. 8, 10, 320, 1432, 1433,

1440, 1444, 1499-1500, 1516, 1517 Cod civil, art. 5, 7, 166, 167 CPC.

A solicitat admiterea acțiunii, constatarea faptului acceptării succesiunii de

către el în baza certificatului testamentar, după decesul bunicii sale Maria

Silivestru, prin intrarea în posesiune a masei succesorale și anume, bunul imobil

situat în sat. XXXXX r-nul XXXXX cu nr. cadastral XXXXX (construcție

separată) și încasarea din contul pârâților a cheltuielilor de judecată.

Prin hotărârea din 12 noiembrie 2018 a Judecătoriei Orhei sediul central, a

fost admisă acțiunea.

A fost constatat faptul acceptării de către Oleg Istrati a succesiunii după

decesul bunicii sale Maria Silivestru, născută la XXXXX și decedată la XXXXX,

prin intrarea în posesiune a averii succesorale.

A fost constatat locul deschiderii succesiunii după decesul Mariei Silivestru

– r-nul XXXXX sat. XXXXX.

Prin decizia din 20 februarie 2019 a Curții de Apel Chișinău, a fost respins

apelul declarat de Fiodor Istrati și Anatolie Istrati și menținută hotărârea primei

instanțe.

Pentru a decide astfel, instanța de apel a constatat că la data decesului Mariei

Silivestru, Oleg Istrati avea calitatea de succesor testamentar al acesteia.

Astfel, instanța de apel a reținut că prima instanță just a admis pretențiile

înaintate de Oleg Istrati, iar Fiodor Istrati și Anatolie Istrati nu au invocat niciun

argument admisibil și probat ce ar răsturna această constatare.

La 14 mai 2019, Fiodor Istrati și Anatolie Istrati, reprezentați de avocatul

Petru Bălănel au declarat recurs împotriva deciziei din 20 februarie 2019 a Curții

de Apel Chișinău, solicitând admiterea acestuia, casarea integrală a hotărârii primei

instanțe și a deciziei instanței de apel, cu emiterea unei noi hotărâri de respingere

integrală a acțiunii, precum și încasarea cheltuielilor de judecată din contul lui

Oleg Istrati.

În motivarea recursului au invocat dezacordul cu actele judecătorești

recurate, considerându-le neîntemeiate și pasibile de casare, deoarece instanța de

apel a emis o decizie neîntemeiată, incompatibilă cu standardele legalității și

temeiniciei unui act judecătoresc, în rezultatul aplicării eronate a normelor de drept

material și procedural, precum și din cauza neelucidării circumstanțelor pricinii.

Soluția primei instanțe nu conține o argumentare clară din care să rezulte

procesul deliberării și adoptării hotărârii la care s-a ajuns, fiind o hotărâre vădit

2

nemotivată și lipsită de argumente certe constatate și elucidate, iar instanța de apel

a analizat în mod superficial circumstanțele pricinii, concluziile sale fiind

construite unilateral pe explicațiile intimatului, lipsite de probe concludente și

bazate doar pe partea motivată a hotărâri primei instanțe, care la rândul său, este

bazată doar pe explicațiile lui Oleg Istrati.

Cu referire la prevederile art. 1468 CPC, au obiectat că intimatul nu a

prezentat probe care ar confirma intrarea în posesiune de fapt a imobilului:

administrarea, asigurarea, exercitarea folosinței asupra bunurilor succesorale,

achitarea cheltuielilor comunale aferente imobilului din masa succesorală, plata

impozitelor și alte acte ce demonstrează intenția moștenitorului de a accepta

moștenirea.

Faptul că instanța de apel nu a pătruns în sensul motivelor formulate în apel

în vederea verificării corectitudinii concluziilor primei instanțe, rezultă din aceea

că instanța a reținut incorectă concluzia primei instanțe care a considerat temeinice

argumentele lui Oleg Istrati.

Au menționat că la caz a rămas fără o analiză și apreciere corespunzătoare,

fiind ignorate atragerea în proces obligatorie a notarului și autorității publice

locale. Or, reieșind din specificul acțiunii în cauză, în scopul soluționării juste și

complete a pricinii, respectiv și stabilirii celor invocate de părți, care după cum

incontestabil se constată, cer atragerea consiliului local și a notarului în proces și

pot fi elucidate doar cu consultarea poziției și audierii în acest sens.

Totodată, instanța de apel a examinat cauza în lipsa reprezentantului lor,

avocatul Petru Bălănel, care la 18 februarie 2019, prin intermediul cancelariei

Curții de Apel Chișinău a solicitat amânarea examinării cauzei datorită faptului că

este deplasat peste hotarele țării, ceea ce a dus la examinarea unilaterală a cauzei,

fără a da posibilitatea participării în proces.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) CPC, recursul se declară în termen de

2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea nu

prevede altfel.

Din materialele dosarului rezultă că copia deciziei recurate a fost expediată

în adresa părților la 26 martie 2019, fapt ce se confirmă prin scrisoarea de însoțire

(f. d. 118), fiind recepționată de reprezentantul recurenților, avocatul Petru Bălănel

la 1 aprilie 2019, ceea ce se atestă prin ștampila aplicată pe plicul de recepție a

deciziei recurate, copia căruia este anexată la recurs (f. d. 136).

Astfel, se constată că recurenții s-au conformat prevederilor legale și au

declarat recursul la 14 mai 2019 în termenul legal.

Examinând temeiurile recursului declarat de Fiodor Istrati și Anatolie Istrati,

reprezentați de avocatul Petru Bălănel, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră recursul drept

inadmisibil din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) CPC, părțile și alți participanți la proces

sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau

aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate

sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele

3

indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în

măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei

sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către

instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la

încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

Conform prevederilor art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră

inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la

art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Fiodor Istrati și

Anatolie Istrati, reprezentați de avocatul Petru Bălănel, nu se încadrează în

temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Astfel, argumentele invocate în recursul declarat se referă la dezacordul

recurenților cu soluția pronunțată de către instanța de apel, însă nu relevă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material, respectiv

nu constituie temei de casare a deciziei contestate.

Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție reține că recursul exercitat conform

secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și

procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că procedura

admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se

încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Este de menționat că nici argumentul invocat în recurs de către recurenți

precum că instanța de apel a examinat cauza în lipsa reprezentantului lor, avocatul

Petru Bălănel, care la 18 februarie 2019, prin intermediul cancelariei Curții de

Apel Chișinău a solicitat amânarea examinării cauzei dat fiind faptul că este

deplasat peste hotarele țării, nu se încadrează în prevederile art. 432 alin. (2), (3) și

(4) CPC.

Or, în conformitate cu art. 206 alin. (5) CPC, neprezentarea în ședință de

judecată a reprezentantului sau a unui alt participant la proces nu împiedică

examinarea cauzei. La solicitarea întemeiată a participantului la proces, instanța

poate amâna o singură dată judecarea cauzei în legătură cu neprezentarea motivată

a reprezentantului acestuia.

Raportând la caz prevederile legale menționate, se constată că la 4 februarie

2019, reprezentantul recurenților, avocatul Petru Bălănel a depus deja o cerere de

amânare a ședinței instanței de apel numită pentru data de 6 februarie 2019 ora

11:00, din considerentul că este implicat într-o altă ședință de judecată, demersul

dat fiind admis, iar cauza amânată pentru data de 20 februarie 2019 ora 14:00, fapt

ce se confirmă prin procesul-verbal al ședinței de judecată din 6 februarie 2019

(f. d. 107).

Mai mult că o altă cerere de amânare din partea avocatului Petru Bălănel

pretinsă a fi depusă la 18 februarie 2019, cu anexarea probelor în acest sens la

materialele cauzei lipsește.

4

Distinct de aceste constatări, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție precizează că, în contextul

normelor procedurale din Secțiunea a II-a, Capitolul XXXVIII CPC, instanța de

recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele de fond și de

apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența

probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului instanței

de recurs.

Prin prisma art. 432 alin. (4) CPC, instanța de recurs poate interveni în

materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă că instanța

de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod flagrant regulile de

apreciere a probelor stabilite în art. 130 CPC, însă, din recursul declarat nu rezultă

argumentul privind încălcarea flagrantă a regulilor de apreciere a probelor.

În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în

jurisprudența sa constantă, rezultând din prevederile art. 6 § 1 din Convenția

Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, că

nu se impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs,

întemeindu-se pe dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva

sentinței pronunțate de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes

(cauza Rebai și alții contra Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului,

25 februarie 1995, nr. 26561/1995).

În circumstanțele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție conchide că recursul declarat

de Fiodor Istrati și Anatolie Istrati, reprezentați de avocatul Petru Bălănel urmează

a fi considerat ca inadmisibil.

În conformitate cu art. 433 lit. a), 440 alin. (1) CPC, completul Colegiului

civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

dispune:

Se consideră inadmisibil recursul declarat de Fiodor Istrati și Anatolie Istrati,

reprezentați de avocatul Petru Bălănel împotriva deciziei din 20 februarie 2019 a

Curții de Apel Chișinău.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Ala Cobăneanu

Judecătorii Svetlana Filincova

Dumitru Mardari

5