2rc-108/19 — Încasarea datoriei

2rc-108/19 — Încasarea datoriei (Curtea Supremă de Justiție, 2019)

Dosarul nr. 2rc-108/19

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani, judecător – V. Jomiru-Niculiță

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău, judecători – I. Muruianu, I. Secrieru, N. Budăi

DECIZIE

03 iulie 2019 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Ala Cobăneanu

Judecătorii Dumitru Mardari

Svetlana Filincova

examinând recursul declarat de Ion Uncu,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de Ion Uncu, Tatiana

Popescu, Societatea cu Răspundere Limitată „Crăiasa”, Societatea cu Răspundere

Limitată „MN Speranța” împotriva Societății Comerciale „Plugarul” Societate cu

Răspundere Limitată, în proces de insolvabilitate, cu privire la încasarea datoriei și

a cheltuielilor de judecată, și cererile reconvenționale depuse de Societatea

Comercială „Plugarul” Societatea cu Răspundere Limitată, în proces de

insolvabilitate, împotriva lui Ion Uncu, Tatianei Popescu, Societății cu Răspundere

Limitată „Crăiasa” și Societății cu Răspundere Limitată „MN Speranța” cu privire

la declararea nulității actelor juridice,

împotriva încheierii din 11 aprilie 2019 a Curții de Apel Chișinău, prin care s-a

respins cererea lui Ion Uncu de repunere în termenul de declarare a apelului și s-a

restituit apelul declarat de Ion Uncu ca fiind depus în afara termenului legal,

con st ată:

La 23 martie 2012, SRL „Mabicom-Construct” a depus cerere introductivă cu

privire la intentarea procesului de insolvabilitate față de SC „Plugarul” SRL.

Prin încheierea din 13 aprilie 2012 a Curții de Apel Chișinău, a fost admisă spre

examinare cererea introductivă depusă de SRL „Mabicom-Construct”.

Prin hotărârea din 08 aprilie 2013 a Curții de Apel Chișinău, a fost intentat

procesul de insolvabilitate față de SC ”Plugarul” SRL.

Prin încheierea din 19 iunie 2013 a Curții de Apel Chișinău, au fost validate

creanțele creditorilor SRL „Crăiasa” în sumă de 306790 de lei, a Tatianei Popescu

în sumă de 1230433 de lei, a lui Ion Uncu în sumă de 1572444,71 de lei și SRL „MN

Speranța” în sumă de 1135855,99 de lei.

Prin decizia din 20 septembrie 2013 a Curții Supreme de Justiție, a fost casată

încheierea din 19 iunie 2013 a Curții de Apel Chișinău în partea în care au fost

validate creanțele creditorilor SRL „Crăiasa”, Tatiana Popescu, Ion Uncu, SRL”MN

Speranța”.

1

La 27 septembrie 2013, Ion Uncu, Tatiana Popescu, Călin Pripa, Diana

Nedelcev, SRL „Crăiasa” și SRL „MN Speranța” au înaintat repetat instanței de

insolvabilitate cereri de validare a creanțelor.

Prin încheierea din 26 iunie 2014 a Curții de Apel Chișinău, s-au strămutat

Judecătoriei Rîșcani, mun. Chișinău cererile înaintate de Ion Uncu, Tatiana Popescu,

Călin Pripa, Diana Nedelcev, SRL „Crăiasa”, SRL „MN Speranța” în privința

creanțelor înaintate față de SC „Plugarul” SRL, în proces de insolvabilitate.

La 20 iulie 2015, SRL „MN Speranța” a depus cerere de concretizare a

cerințelor, prin care a solicitat încasarea din contul SC „Plugarul” SRL în beneficiul

SRL „MN Speranța” a sumei de 1135855 de lei, a penalității în sumă de 204454 de

lei, a dobânzii de întârziere în sumă de 920510,14 lei. (f.d. 33, vol. III)

La 13 noiembrie 2015 și la 02 decembrie 2016, Tatiana Popescu a depus cerere

de concretizare a cerințelor, prin care a solicitat încasarea din contul SC „Plugarul”

SRL în beneficiul său a datoriei în sumă de 1230433 de lei, a cheltuielilor de

asistență juridică în sumă de 3000 de lei și a taxei de stat (f.d. 142, vol. I; f.d. 224,

vol. II), iar prin cererea înregistrată la 22 mai 2017, Popescu Tatiana și-a concretizat

cerințele formulate față de SC „Plugarul” SRL, în proces de insolvabilitate, în

temeiul art. 60 din Codul de procedură civilă, solicitând rezilierea contractului de

investiții nr. 45 din 01.07.2008 și nr. 46 din 14.07.2008 încheiate între Popescu

Tatiana și SC „Plugarul” SRL privind construcția apartamentelor nr. 45, 46, cu

suprafața de 57,03 m2 fiecare; încasarea din contul SC „Plugarul SRL” în beneficiul

său a datoriei în sumă de 1230433 de lei, a cheltuielilor de asistență juridică în sumă

de 5000 de lei și a taxei de stat. (f.d. 246, vol. II)

La 13 noiembrie 2015, SRL „Crăiasa” a depus cerere de concretizare a

cerințelor, prin care a solicitat încasarea din contul SC „Plugarul” SRL în beneficiul

SRL „Crăiasa” a datoriei în sumă de 306790,06 lei, a penalității în sumă de 27540

de lei și a cheltuielilor de asistență juridică în sumă de 5000 de lei. (f.d. 14, vol. III)

La 13 noiembrie 2015, Uncu Ion a depus cerere de concretizare a cerințelor, prin

care a solicitat încasarea din contul SC „Plugarul” SRL în beneficiul său a datoriei

în sumă de 1593988 de lei, a cheltuielilor de asistență juridică în sumă de 5000 de

lei, iar la 24 februarie 2017 prin cererea concretizată a solicitat încasarea de la SC

„Plugarul” SRL în beneficiul său a sumei în mărime de 74800 de euro cu titlu de

datorie, a sumei de 30406,80 euro cu titlu de penalitate și a sumei de 5000 de lei cu

titlu de cheltuieli de asistență juridică. (f.d. 51, vol. II; f.d. 205, vol. II)

La 15 februarie 2016, SC „Plugarul” SRL, în proces de insolvabilitate, a depus

cerere reconvențională împotriva lui Ion Uncu, solicitând admiterea cererii

reconvenționale, declararea nulității contractului nr. 2/2 din 31 martie 2006 privind

cumpărarea spațiului locativ și a acordurilor din 10 aprilie 2006, 01 iulie 2011, 01

iulie 2012, încheiate între Ion Uncu și SC „Plugarul” SRL, precum și încetarea

procesului pe marginea cererii depuse de Ion Uncu privind confirmarea creanței în

sumă de 1593988 de lei sau respingerea ei ca fiind neîntemeiată. (f.d. 195, vol. II)

În cadrul judecării cauzei, SC „Plugarul” SRL, în proces de insolvabilitate, a

depus cerere reconvențională împotriva Tatianei Popescu, solicitând declararea

nulității contractelor de investiție nr. 45 din 01 iulie 2008 și nr. 46 din 14 iulie 2008,

încheiate între Tatiana Popescu și SC „Plugarul” SRL, declararea nulității chitanțelor

nr. 45/24- 07 din 24 iunie 2008, nr. 45/01-07 din 01 iulie 2008, nr.45/03-04 din 23

aprilie 2009, nr. 46/16-7 din 16 iulie 2008, nr. 46/18-09 din 18 septembrie 2008, nr.

46/20-11 din 20 noiembrie 2008 și nr. 46/23-04 din 23 aprilie 2009 eliberate de către

2

SC „Plugarul” SRL pe numele Tatianei Popescu, precum și respingerea acțiunii

înaintate de Tatiana Popescu. (f.d. 213, vol. II)

La 02 decembrie 2016, SC „Plugarul” SRL, în proces de lichidare, a depus cerere

reconvențională împotriva SRL „MN Speranța”, solicitând admiterea cererii

reconvenționale; declararea nulității facturilor fiscale seria SU 3779261 din 01

decembrie 2010 și seria SU 3779262 din 03 decembrie 2010 eliberate de SRL „MN

Speranța” către SC „Plugarul” SRL, precum și a actelor lucrărilor executate pentru

luna decembrie 2010, a acordului de recunoaștere a datoriei din 03.09.2009, a actului

de verificare din 24.08.2009 și a actului de verificare din 31.12.2011; respingerea

cererii de chemare în judecată depusă de SRL „MN Speranța” ca fiind neîntemeiată

și tardivă (f.d. 57, vol. III), iar la 20 ianuarie 2017 SC „Plugarul” SRL a înregistrat

cererea de reconvențională suplimentară solicitând suplimentar întoarcerea părților

la poziția inițială cu încasarea de la SRL „MN Speranța” în beneficiul SC „Plugarul”

SRL a mijloacelor bănești încasate de antreprenor în temeiul actelor juridice nule în

mărime de 1625486,48 de lei. (f.d. 66, vol. III)

La 20 ianuarie 2017, SC „Plugarul” SRL, în proces de lichidare, a depus cerere

reconvențională împotriva SRL „Crăiasa” solicitând admiterea cererii

reconvenționale; declararea nulității facturilor fiscale – seria SW 1421634 din

30.07.2008, seria SW 1421633 din 30.07.2008, seria SW 1545048 din 14.08.2008,

seria SW 1545061 din 18.08.2008, seria SW 1545056 din 18.08.2008, seria SW

1545058 din 08.08.2008, seria SW 1545119 din 13.09.2008, seria SW 1545120 din

13.09.2008, seria SW 1545124 din 24.09.2008, seria SW 1777847 din 01.11.2008,

seria SW 1777851 din 12.11.2008 eliberate de SRL „Crăiasa” către SC „Plugarul”

SRL; declararea nulă a actelor de verificare încheiate între SRL „Crăiasa” și SC

„Plugarul” SRL la 30.11.2010, 30.09.2011. 24.01.2012 și scrisoarea de garanție din

20.09.2010; respingerea cererii de chemare în judecată depusă de SRL „Crăiasa” ca

neîntemeiată și tardivă. (f.d. 1, vol. III)

Prin hotărârea din 23 mai 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, s-a

respins ca neîntemeiată cererea de chemare în judecată depusă de Ion Uncu

împotriva SC „Plugarul” SRL; s-a admis parțial cererea reconvențională depusă de

către SC „Plugarul” SRL, în proces de insolvabilitate, împotriva lui Ion Uncu și s-a

anulat acordul din 01 iulie 2012 încheiat între SC „Plugarul” SRL și Ion Uncu; s-a

admis parțial acțiunea Tatianei Popescu depusă împotriva SC „Plugarul” SRL și s-

au reziliat contractele de investiții nr. 45 din 01 iulie 2008 și nr. 46 din 14 iulie 2008

cu privire la construcția spațiului locativ încheiate între SC „Plugarul” SRL și

Tatiana Popescu; s-a încasat de la SC „Plugarul” SRL, în proces de insolvabilitate,

în beneficiul Tatianei Popescu datoria în sumă de 1230433 de lei și taxa de stat în

mărime de 150 de lei; în rest, pretenția cu privire la încasarea cheltuielilor de

asistență juridică a fost respinsă ca neîntemeiată; s-a admis parțial acțiunea depusă

de SRL „Crăiasa” împotriva SC „Plugarul” SRL și s-a încasat din contul SC

„Plugarul” SRL, în proces de insolvabilitate, în beneficiul SRL „Crăiasa” datoria în

sumă de 306790 de lei și taxa de stat în mărime de 270 de lei; în rest, pretențiile cu

privire la încasarea penalității și a cheltuielilor de asistență juridică au fost respinse

ca neîntemeiate; s-a admis parțial acțiunea depusă de SRL „MN Speranța” și s-a

încasat de la SRL „Plugarul”, în proces de insolvabilitate, în beneficiul SRL „MN

Speranța” datoria în sumă de 1135855,99 de lei și taxa de stat în mărime de 270 de

lei; iar pretenția cu privire la încasarea penalității formulată de SRL „MN Speranța”

împotriva SC „Plugarul” SRL s-a respins ca neîntemeiată; s-au respins ca

3

neîntemeiate acțiunile reconvenționale depuse de SC „Plugarul” SRL, în proces de

insolvabilitate, împotriva Tatianei Popescu, SRL „Crăiasa” și SRL „MN Speranța”

ca neîntemeiate; s-a încasat de la SC „Plugarul” SRL, în proces de insolvabilitate, în

beneficiul statului taxa de stat în sumă de 49310 lei.

Nefiind de acord cu hotărârea primei instanțe, la 22 iunie 2017 Ion Uncu,

reprezentat de avocatul Tudor Barbă, a contestat-o cu apel, solicitând scutirea de la

achitarea taxei de stat la depunerea cererii de apel, casarea hotărârii din 23 mai 2017

a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani cu emiterea unei noi hotărâri, de admitere a

acțiunii sale.(f.d. 171, vol.III)

Prin încheierea din 30 noiembrie 2017 a Curții de Apel Chișinău, s-a respins

cererea de scutire de la plata taxei de stat la depunerea apelului declarat de Ion Uncu,

nu s-a dat curs cererii de apel, acordându-i apelantului termen de 10 zile din data

recepționării încheierii, pentru înlăturarea neajunsurilor, prezentării dovezii de plată

a taxei de stat. (f.d.204, 205-210, vol.III)

Prin încheierea din 31 mai 2018 a Curții de Apel Chișinău, a fost restituită

cererea de apel declarată de Ion Uncu.

Prin încheierea din 15 august 2018 a Curții Supreme de Justiție, s-a respins ca

neîntemeiată cererea lui Ion Uncu, reprezentat de avocatul Tudor Barbă, cu privire

la repunerea recursului în termen. S-a restituit recursul declarat de către Ion Uncu,

reprezentat de avocatul Tudor Barbă, împotriva încheierii din 30 noiembrie 2017 a

Curții de Apel Chișinău.

Prin decizia din 10 octombrie 2018 a Curții Supreme de Justiție, a fost respins

recursul declarat de Ion Uncu, prin intermediul avocatului Tudor Barbă, fiind

menținută încheierea din 31 mai 2018 a Curții de Apel Chișinău.

Prin decizia din 07 iunie 2018 a Curții de Apel Chișinău, s-a admis cererea de

apel depusă de SC „Plugarul” SRL, în proces de insolvabilitate; s-a casat parțial

hotărârea din 23 mai 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, în cauza civilă la

cererea de chemare în judecată depusă de Uncu Ion, SRL „Crăiasa” și SRL „MN

Speranța” împotriva SC „Plugarul” SRL, în proces de insolvabilitate, cu privire la

încasarea datoriei, a cheltuielilor de judecată și cererea de chemare în judecată

depusă de Popescu Tatiana cu privire la rezolvirea contractelor și încasarea datoriei

și acțiunile reconvenționale depuse de SC „Plugarul” SRL, în proces de

insolvabilitate, împotriva Uncu Ion, Popescu Tatiana, SRL „Crăiasa” și SRL MN

„Speranța” cu privire la declararea nulității actelor, în partea cerințelor formulate de

Popescu Tatiana, SRL „Crăiasa” și SRL „MN Speranța” și respingerii cererii

reconvenționale și în această parte s-a emis o nouă hotărâre prin care s-a respins ca

neîntemeiată cererea de chemare în judecată depusă de Popescu Tatiana, SRL

„Crăiasa” și SRL MN „Speranța” cu 13 privire la încasarea datoriei și a penalităților;

s-a admis cererea reconvențională depusă de SC „Plugarul” SRL, în proces de

insolvabilitate, împotriva Tatianei Popescu, SRL „Crăiasa” și SRL „MN Speranța”

cu privire la declararea nulității actelor: cu referire la SRL „Crăiasa” – s-au declarat

nule facturile fiscale seria SW 1421634 din 30.07.2008, SW 1421633 din

30.07.2008, SW 1545048 din 14.08.2008, SW 1545061 din 18.08.2008, SW

1545056 din 18.08.2008, SW 1545058 din 18.08.2008, SW 1545119 din

13.09.2008, SW 1545120 din 13.09.2008, SW 1545124 din 24.09.2008, SW

1777847 din 01.11.2008, SW 1777851 din 12.11.2008 eliberate de SRL „Crăiasa”

către SC „Plugarul” SRL; s-a declarat nulitatea actelor de verificare încheiate de

SRL „Crăiasa” cu SC „Plugarul„ SRL la 30.11.2010, 30.09.2011, 24.01.2012 și

4

scrisoarea de garanție din 20.09.2010; cu referire la Popescu Tatiana – s-au declarat

nule contractele de investiție nr. 45 din 01.07.2008 și nr. 46 din 14.07.2008 privind

construcția spațiului locativ încheiate între Popescu Tatiana și SC „Plugarul” SRL;

sau declarat nule chitanțele nr.45/24-07 din 24.06.2008, nr.45/01-07 din 01.07.2008,

45/03-04 din 23.04.2009, nr.46/16-7 din 16.07.2008, nr.46/18-09 din 18.09.2008,

nr.46/20-11 din 20.11.2008 și nr.46/23-04 din 23.04.2009, eliberate din numele

S.R.L „Plugarul” către Popescu Tatiana; cu referire la SRL „MN Speranța” – s-au

declarat nule facturile fiscale nr. SU 3779261 din 01.12.2010 în sumă de 635201 lei

și SU 3779262 din 03.12.2010 în sumă de 376158 de lei; s-au declarat nule actele

lucrărilor executate pentru luna decembrie 2010, acordul de recunoaștere a datoriei

din 03.09.2009, a actului de verificare din 24.08.2009 și actului de verificare din

31.12.2011; s-a încasat din contul SRL „Crăiasa” în beneficiul statului suma de

9759,90 de lei; s-a încasat de la Popescu Tatiana în beneficiul statului suma de 24850

de lei; s-a încasat din contul SRL „MN Speranța” în beneficiul statului suma de

49730 de lei; în rest hotărârea din 23 mai 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Rîșcani a fost menținută.

Prin decizia din 13 martie 2019 a Curții Supreme de Justiție, au fost admise

recursurile declarate de Societatea cu Răspundere Limitată „MN Speranța”, Tatiana

Popescu, Societatea cu Răspundere Limitată „Crăiasa”. A fost casată integral decizia

din 07 iunie 2018 a Curții de Apel Chișinău, în cauza civilă, la cererile de chemare

în judecată depuse de Ion Uncu, Tatiana Popescu, Societatea cu Răspundere Limitată

„Crăiasa”, Societatea cu Răspundere Limitată „MN Speranța” împotriva Societății

Comerciale „Plugarul” Societate cu Răspundere Limitată, în proces de

insolvabilitate, cu privire la încasarea datoriei și a cheltuielilor de judecată și la

cererile reconvenționale depuse de Societatea Comercială „Plugarul” Societatea cu

Răspundere Limitată, în proces de insolvabilitate, împotriva lui Ion Uncu, Tatianei

Popescu, Societății cu Răspundere Limitată „Crăiasa” și Societății cu Răspundere

Limitată „MN Speranța” cu privire la declararea nulității actelor juridice, cu

trimiterea cauzei spre rejudecare la Curtea de Apel Chișinău, în alt complet de

judecată.

La 29 martie 2019, Ion Uncu a înregistrat în mod repetat o cerere de apel

împotriva hotărârii 23 mai 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, solicitând

totodată și repunerea în termenul de declarare a apelului.

Prin încheierea din 11 aprilie 2019 a Curții de Apel Chișinău, s-a respins cererea

lui Ion Uncu de repunere în termenul de declarare a apelului și s-a restituit apelul

declarat de Ion Uncu ca fiind depus în afara termenului legal.

La 31 mai 2019, Ion Uncu a declarat recurs împotriva încheierii din 11 aprilie

2019 a Curții de Apel Chișinău, solicitând repunerea în termenul de declarare a

cererii de recurs, admiterea recursului, casarea încheierii contestate cu admiterea

cererii de repunere în termen a cererii de apel și restituirea cauzei spre examinare a

apelului în fond.

În motivarea recursului a indicat că nu este de acord cu încheierea instanței de

apel, care urmează a fi casată, invocând faptul că, odată cu pronunțarea deciziei din

10 octombrie 2018 a Curții Supreme de Justiție, Ion Uncu a dobândit dreptul de a

achita taxa de stat pentru depunerea apelului și a înregistra cererea de apel, termenul

de decădere începând a curge din momentul recepționării deciziei Curții Supreme

de Justiție – 04 martie 2019.

5

Studiind materialele dosarului în raport cu cele invocate în recurs și prevederile

legale, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție consideră că recursul declarat de Ion Uncu urmează a fi respins din

următoarele motive.

În conformitate cu art. 425 din Codul de procedură civilă, termenul de declarare

a recursului împotriva încheierii este de 15 zile de la comunicarea încheierii.

În conformitate cu art. 110 din Codul de procedură civilă, termen de procedură

este intervalul, stabilit de lege sau de judecată (judecător), în interiorul căruia

instanța (judecătorul), participanții la proces și alte persoane legate de activitatea

instanței trebuie să îndeplinească anumite acte de procedură ori să încheie un

ansamblu de acte.

Potrivit materialelor cauzei, încheierea privind restituirea cererii de apel a fost

pronunțată de Curtea de Apel Chișinău la 11 aprilie 2019, iar cererea de recurs a fost

înregistrată la 31 mai 2019, recurentul solicitând repunerea în termenul de declararea

a recursului. Colegiul consideră că cererea de recurs a fost depusă în termen, or, la

materialele cauzei nu există înscrisuri privind expedierea de către instanța de apel a

încheierii contestate lui Ion Uncu pentru cunoștință.

În conformitate cu art. 427 lit. a) din Codul de procedură civilă, instanța de

recurs, după ce examinează recursul împotriva încheierii, este în drept să respingă

recursul și să mențină încheierea.

În conformitate cu art. 428 din Codul de procedură civilă, decizia instanței de

recurs, emisă după examinarea recursului împotriva încheierii, rămâne irevocabilă

din momentul emiterii. Decizia se plasează pe pagina web a instanței la data emiterii.

Copia deciziei se remite părților în termen de 5 zile de la data emiterii.

În speță, se constată că, nefiind de acord cu hotărârea din 23 mai 2017 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, la 22 iunie 2017 Ion Uncu, reprezentat de

avocatul Tudor Barbă, a contestat-o cu apel, solicitând scutirea de la achitarea taxei

de stat la depunerea cererii de apel, casarea hotărârii din 23 mai 2017 a Judecătoriei

Chișinău, sediul Rîșcani cu emiterea unei noi hotărâri, de admitere a acțiunii

sale.(f.d. 171, vol.III)

Prin încheierea din 30 noiembrie 2017 a Curții de Apel Chișinău, s-a respins

cererea de scutire de la plata taxei de stat la depunerea apelului declarat de Ion Uncu,

nu s-a dat curs cererii de apel, acordându-i apelantului termen de 10 zile din 3 data

recepționării încheierii, pentru înlăturarea neajunsurilor, prezentării dovezii de plată

a taxei de stat. (f.d.204, 205-210, vol.III)

Prin încheierea din 15 august 2018 a Curții Supreme de Justiție, s-a respins ca

neîntemeiată cererea lui Ion Uncu, reprezentat de avocatul Tudor Barbă, cu privire

la repunerea recursului în termen. S-a restituit recursul declarat de către Ion Uncu,

reprezentat de avocatul Tudor Barbă, împotriva încheierii din 30 noiembrie 2017 a

Curții de Apel Chișinău.

Prin încheierea din 31 mai 2018 a Curții de Apel Chișinău, a fost restituită

cererea de apel declarată de Ion Uncu.

Prin decizia din 10 octombrie 2018 a Curții Supreme de Justiție, a fost respins

recursul declarat de Ion Uncu, prin intermediul avocatului Tudor Barbă, fiind

menținută încheierea din 31 mai 2018 a Curții de Apel Chișinău.

La 29 martie 2019, Ion Uncu a înregistrat în mod repetat o cerere de apel

împotriva hotărârii 23 mai 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, solicitând

totodată și repunerea în termenul de declarare a apelului.

6

Prin încheierea din 11 aprilie 2019 a Curții de Apel Chișinău, s-a respins cererea

lui Ion Uncu de repunere în termenul de declarare a apelului și s-a restituit apelul

declarat de Ion Uncu ca fiind depus în afara termenului legal.

Astfel, argumentul, potrivit căruia recurentul a calculat termenul de declarare a

apelului din momentul recepționării deciziei din 10 octombrie 2018 a Curții

Supreme de Justiție, este unul lipsit de suport juridic, or, potrivit preverilor art. 362

alin. (1) din Codul de procedură civilă, termenul de declarare a apelului este de 30

de zile de la data pronunțării dispozitivului hotărârii, dacă legea nu prevede altfel.

Totodată, este de menționat faptul că prin decizia din 10 octombrie 2018 a Curții

Supreme de Justiție, a fost verificată legalitatea încheierii din 31 mai 2018 a Curții

de Apel Chișinău, prin care apelul lui Ion Uncu a fost restituit, această încheiere fiind

menținută, iar decizia instanței de recurs este irevocabilă de la pronunțare.

Respectiv, este eronată concluzia recurentului cu privire la faptul că în urma acestei

decizii ultimul ar avea dreptul de a depune în mod repetat o cerere de apel.

Astfel, în conformitate cu prevederile art. 116 alin. (1), (3) și (4) din Codul de

procedură civilă, persoanele care, din motive întemeiate, au omis termenul de

îndeplinire a unui act de procedură pot fi repuse în termen de către instanță. La

cererea de repunere în termen se anexează probele ce dovedesc imposibilitatea

îndeplinirii actului. Totodată, trebuie efectuat actul de procedură care nu a fost

îndeplinit în termen (să fie depusă cererea, să fie prezentate documentele respective

etc). Repunerea în termen nu poate fi dispusă decât în cazul în care partea și-a

exercitat dreptul la acțiune înainte de împlinirea termenului de 30 de zile, calculat

din ziua în care a cunoscut sau trebuia să cunoască încetarea motivelor care justifică

depășirea termenului de procedură.

Mai mult, dispozițiile art. 362 alin. (3) din Codul de procedură civilă constituie

o garanție a dreptului de apărare, legiuitorul urmărind că persoanele, care din motive

întemeiate au omis termenul de apel, pot fi repuse de către instanța de apel, în baza

cererii. Totodată, repunerea în termen nu poate fi dispusă decât în cazul în care partea

și-a exercitat dreptul la acțiune înainte de împlinirea termenului de 30 de zile,

calculat din ziua în care a cunoscut sau trebuia să cunoască încetarea motivelor care

justifică depășirea termenului de procedură.

Reieșind din înscrisurile anexate la materialele cauzei, recurentul Ion Uncu a

cunoscut despre existența hotărârii primei instanțe, și-a exercitat calea de atac apelul,

dar a omis să se conformeze indicațiilor instanței și nu a înlăturat în termen

neajunsurile din cererea de apel, fapt care a dus la restituirea apelului, această soluție

fiind irevocabilă.

Este de menționat că, legislația procedurală de rând cu stabilirea anumitor

drepturi procedurale participanților la proces, instituie și obligația părților de a se

folosi cu bună-credință de drepturile lor procedurale, în scopul contracarării oricăror

abuzuri de drepturi, la caz, crearea unei concluzii false de prelungire a termenului

de depunere a apelului motivat. Respectiv, reînnoirea acestui termen pe motive, care

nu au putere de convingere, poate fi contrară principiului securității raporturilor

juridice.

Potrivit dispozițiilor art. 10 alin. (1)-(3) din Codul de procedură civilă,

sancțiunile procedurale sunt urmările nefavorabile, stabilite de normele de drept

procedural civil, care survin pentru subiectul obligat în raport procedural în caz de

neîndeplinire sau de îndeplinire defectuoasă a unui act de procedură, precum și în

caz de exercitare abuzivă a unui drept procedural. Efectuarea necorespunzătoare a

7

actelor de procedură va fi invocată, în fiecare caz de comitere a încălcării legii, de

către judecător sau de participantul care are interes să o invoce. Sancțiunile

procedurale vizează atât actele de procedură ale instanței judecătorești, ale

participanților la proces, cât și ale persoanelor legate de activitatea acestora și, în

funcție de prevederile legii, constau în anularea actului procedural defectuos, în

decăderea din drepturi pentru neîndeplinire în termen a actului de procedură, în

obligația de a completa sau a reface actul îndeplinit cu nerespectarea legii, în

restabilirea în drepturile încălcate, în aplicarea amenzii judecătorești, în alte măsuri

prevăzute de lege.

Articolul 6 par. (1) al Convenției pentru Apărarea Drepturilor Omului și a

Libertăților Fundamentale, garantează fiecăruia dreptul de a se adresa unui tribunal

pentru ca ultimul să se pronunțe asupra drepturilor și obligațiilor sale civile. În acest

sens, este de menționat că limitarea accesului la o curte sau la un tribunal nu se

conciliază cu art. 6 par. (1) al Convenției decât în cazul în care acestea urmăresc un

scop legitim și există un raport de proporționalitate între mijloacele utilizate și

scopul vizat.

Din această perspectivă, instanța de recurs concluzionează că, recursul declarat

de Ion Uncu împotriva încheierii din 11 aprilie 2019 a Curții de Apel Chișinău, prin

care s-a respins cererea lui Ion Uncu de repunere în termenul de declarare a apelului

și s-a restituit apelul declarat de Ion Uncu ca fiind depus în afara termenului legal,

este neîntemeiat, iar actul de discreție al instanței de apel urmează a fi menținut de

către instanța de recurs.

Luând în considerație cele expuse și în temeiul art. 427 lit. a), art. 428 din Codul

de procedură civilă, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție

d e c i d e:

Se respinge recursul declarat de Ion Uncu.

Se menține încheierea din 11 aprilie 2019 a Curții de Apel Chișinău, în pricina

civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de Ion Uncu, Tatiana Popescu,

Societatea cu Răspundere Limitată „Crăiasa”, Societatea cu Răspundere Limitată

„MN Speranța” împotriva Societății Comerciale „Plugarul” Societate cu Răspundere

Limitată, în proces de insolvabilitate, cu privire la încasarea datoriei și a cheltuielilor

de judecată, și cererile reconvenționale depuse de Societatea Comercială „Plugarul”

Societatea cu Răspundere Limitată, în proces de insolvabilitate, împotriva lui Ion

Uncu, Tatianei Popescu, Societății cu Răspundere Limitată „Crăiasa” și Societății

cu Răspundere Limitată „MN Speranța” cu privire la declararea nulității actelor

juridice.

Decizia este irevocabilă.

Președintele ședinței,

Judecătorul Ala Cobăneanu,

Judecătorii Dumitru Mardari,

Svetlana Filincova

8