3ra-690/19 — contestarea în parte a actelor administrative

3ra-690/19 — contestarea în parte a actelor administrative (Curtea Supremă de Justiție, 2019)

Dosarul nr. 3ra-690/19

Prima instanță: Judecătoria Bălți, sediul central (jud. A. Donos)

Instanța de apel: Curtea de Apel Bălți (jud. Iu. Grosu, A. Garbuz, A. Ciobanu)

DECIZIE

26 iunie 2019 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit

al Curții Supreme de Justiție

în componență:

Președintele ședinței, judecătorul Mariana Pitic

judecătorii Iurie Bejenaru

Nicolae Craiu

Nina Vascan

Victor Burduh

examinând recursul depus de către Oficiul teritorial Bălți al Cancelariei de

Stat,

în cauza de contencios administrativ la cererea de chemare în judecată depusă

de către Oficiul teritorial Bălți al Cancelariei de Stat împotriva Consiliului municipal

Bălți, intervenienți accesorii Nicolai Usatîi, Societatea cu răspundere limitată

„Proactiv-Grup”, Societatea pe acțiuni „Buratino” și Iurie Albu cu privire la

contestarea în parte a actelor administrative,

împotriva deciziei din 17 ianuarie 2019 a Curții de Apel Bălți, prin care a fost

respins apelul declarat de către Oficiul teritorial Bălți al Cancelariei de Stat și a fost

menținută hotărârea din 19 iulie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul central,

constată:

La data de 30 martie 2017 Oficiul teritorial Bălți al Cancelariei de Stat a depus

cerere de chemare în judecată împotriva Consiliului municipal Bălți, intervenient

accesoriu Nicolai Usatîi cu privire la contestarea în parte a actelor administrative.

În motivarea acțiunii reclamantul a indicat că, în conformitate cu art. 64 din

Legea nr. 436-XVI din 28 decembrie 2006 privind administrația publică locală, a

efectuat controlul sub aspectul legalității al deciziilor Consiliului municipal Bălți

nr.10/20 din 26 decembrie 2003 „Cu privire la vânzarea terenurilor” și nr. 7/11 din

10 decembrie 2004 „Cu privire la vânzarea terenurilor”, la solicitarea persoanei

vătămate, Nicolai Usatîi.

A menționat că, în urma controlului a constatat că, prin deciziile enunțate

Consiliul municipal Bălți a înstrăinat terenurile ocupate de obiecte privatizate din

xxxx, cu suprafața de 786 m. p., SA de tip închis „Buratino” și din str. xxxx, cu

suprafața de 294 m. p., ÎI „Gula Inga”, ambele amplasate în parcul public „Andrieș”.

1

A susținut că, la data de 31 ianuarie 2017, conform art. 68 din Legea enunțată,

a notificat Consiliul municipal Bălți despre ilegalitatea actelor controlate și a

solicitat abrogarea pct. 11 din anexa la decizia nr. 10/20 din 26 decembrie 2003 și

pct. 44 din anexa la decizia nr. 7/11 din 10 decembrie 2004.

A afirmat că, prin decizia nr. 2/40 din 23 februarie 2017 Consiliul municipal

Bălți a respins notificarea, lăsând în vigoare deciziile enunțate.

A relevat că, totalitatea bunurilor unităților administrativ-teritoriale include

bunurile domeniului public și bunurile domeniului privat. Bunurile domeniului

public al unităților administrativ-teritoriale sunt stabilite în art. 127 alin. (4) din

Constituția RM, art. 296 alin. (2) și (3) din Codul civil, art. 75 din Legea nr. 43-XVI

din 28 decembrie 2006 privind administrația publică locală și art. 78-80 din Legea

nr. 186-XIV din 06 noiembrie 1998 privind administrația publică locală, în vigoare

la momentul adoptării deciziilor enunțate, acestea fiind imprescriptibile,

inalienabile, pe cînd bunurile domeniului privat se supun regimului de drept comun,

se află în circuitul civile și deci sunt alienabile și prescriptibile.

A invocat că, art. 78-80 din Legea privind administrația publică locală, în

vigoare la momentul încheierii tranzacției de vânzare-cumpărare, stabilesc clar

modalitatea de administrare a bunurilor domeniului public.

A considerat că, la adoptarea deciziilor enunțate, Consiliul municipal

Chișinău a ignorat și prevederile art. 296 din Codul civil și ale art. 1 alin. (4) din

Legea nr. 523-XIV din 16 iulie 1999 cu privire la proprietatea publică a unităților

administrativ-teritoriale.

A declarat că, art. 47 din Codul funciar prevede că, terenuri de uz public din

orașe și sate (comune) sunt terenurile folosite pentru căile de comunicații (piețe,

străzi, pasaje, drumuri și altele asemenea), pentru necesitățile social-culturale ale

populației (grădini publice, parcuri, lacuri, plaje, bulevarde, scuaruri, terenuri de

sport, stadioane, precum și terenurile de joacă pentru copii delimitate și înregistrate

conform legislației în vigoare), pentru cimitire și alte necesități ale gospodăriei

comunale, iar art. 9 alin. (6) din Legea nr. 1308-XIII din 25 iulie 1997 privind prețul

normativ și modul de vânzare-cumpărare a pământului prevede că, nu sunt supuse

vânzării-cumpărării terenurile fondului apelor, cele destinate rețelelor inginerești,

precum și terenurile de uz public.

A notat că, în cadrul controlului a mai constatat că, terenul în cauză este

amplasat în zona spațiilor verzi. Or, conform art. 6 alin. (1) din Legea nr. 591-XIV

din 23 septembrie 1999 cu privire la spațiile verzi ale localităților urbane și rurale,

spațiile verzi folosite în interes public constituie obiectul exclusiv al proprietății

publice și nu pot fi privatizate sau arendate.

A mai notat că, conform art. 20 din Legea menționată, agenții economici care

doresc să obțină terenuri pentru construcția și amplasarea în spațiile verzi proprietate

publică a obiectivelor pentru activități economice și sociale compatibile cu destinația

spațiilor verzi (terenuri pentru sport, jocuri și odihnă, obiective cu caracter cultural

și artistic, întreprinderi ale alimentației publice, chioșcuri, pavilioane) solicită

acordul autorităților administrației publice locale și al autorității centrale pentru

mediu.

2

A menționat că, orice agent economic, care vrea să construiască și să

amplaseze în spațiile verzi proprietate publică a obiectivelor compatibile cu

destinația lor, solicită acordul autorităților administrației publice locale și al

autorității centrale pentru mediu, terenul respectiv rămânând în continuare în

proprietatea unității administrativ-teritoriale, deoarece conform legii, ele nu pot fi

privatizate sau arendate.

A susținut că, pct. 11 din anexa la decizia Consiliului municipal Bălți nr.10/20

din 26 decembrie 2003 și pct. 44 din anexa la decizia Consiliului municipal Bălți

nr.7/11 din 10 decembrie 2004 sunt ilegale, fiind adoptate contrar prevederilor legii.

A solicitat anularea pct. 11 din anexa la decizia Consiliului municipal Bălți

nr.10/20 din 26 decembrie 2003 „Cu privire la vânzarea terenurilor” și a pct. 44 din

anexa la decizia Consiliului municipal Bălți nr. 7/11 din 10 decembrie 2004 „Cu

privire la vânzarea terenurilor”.

Prin încheierea protocolară din 11 mai 2017 a Judecătoriei Bălți au fost atrase

în proces ÎI „Gula Inga” și SA „Buratino” în calitate de intervenienți accesorii (f.d.61

verso, vol. I),

Prin încheierea protocolară din 11 septembrie 2017 a Judecătoriei Bălți a fost

atras în proces Iurie Albu în calitate de intervenient accesoriu (f. d. 80 verso, vol. I).

Prin încheierea protocolară din 14 noiembrie 2017 a Judecătoriei Bălți a fost

înlocuit intervenientul accesoriu ÎI „Gula Inga” cu SRL „Proactiv-Grup” (f. d. 116

verso, vol. I).

Prin hotărârea din 19 iulie 2018 a Judecătoriei Bălți, sediul central a fost

respinsă acțiunea înaintată de către Oficiul teritorial Bălți al Cancelariei de Stat ca

fiind depusă cu încălcarea termenului de prescripție.

Prin decizia din 17 ianuarie 2019 a Curții de Apel Bălți a fost respins apelul

declarat de către Oficiul teritorial Bălți al Cancelariei de Stat și a fost menținută

hotărârea primei instanțe.

La data de 05 aprilie 2019 Oficiul teritorial Bălți al Cancelariei de Stat a depus

recurs împotriva deciziei instanței de apel, solicitând admiterea acestuia, casarea

deciziei instanței de apel și hotărârii primei instanțe și pronunțarea unei noi hotărâri.

În motivarea recursului a indicat că, nu este de acord cu decizia instanței de

apel, deoarece instanța de apel nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată și a

interpretat eronat legea.

A menționat că, Nicolai Usatîi, fiind cetățean al Republicii Moldova,

locuitorul mun. Bălți, aflând despre faptul că, terenurile amplasate în raza parcului

public Andrieș, care este considerat un monument istoric de categoria națională,

ocrotit de stat, au fost vândute prin deciziile Consiliului municipal Bălți, s-a adresat

cu o cerere la Oficiul teritorial Bălți al Cancelariei de Stat, ca unicul organ ce verifică

legalitatea actelor administrative, pentru a solicita verificarea vânzării terenurilor

proprietate publică, domeniul public al unității administrativ-teritoriale Bălți.

A susținut că, la rândul său, Oficiul teritorial Bălți al Cancelariei de Sat,

analizând toate circumstanțele cauzei și argumentele petiționarului expuse în formă

verbală, a decis declanșarea procedurii controlului de legalitate al deciziilor

Consiliului municipal Bălți, drept prevăzut în art. 67 alin. (3) din Legea nr. 436-XIV

din 28 decembrie 2006 privind administrația publică locală, despre acest fapt

3

Consiliul municipal Bălți a fost anunțat prin solicitarea prezentării la control a

deciziilor nr. 10/20 din 26 decembrie 2003 și nr. 7/11 din 10 decembrie 2004.

A afirmat că, Consiliul municipal Bălți nu a renunțat la solicitarea Oficiului și

a prezentat la control deciziile solicitate și actele suplimentare în formă de procese-

verbale ale ședințelor consiliului, respectiv și-a exprimat acordul privind verificarea

repetată a deciziilor menționate.

A relevat că, din momentul prezentării actelor solicitate spre control de către

Primăria mun. Bălți, a început să curgă termenul de 30 de zile stabilit prin Legea

nr.436-XIV din 28 decembrie 2006 privind administrația publică locală, respectat de

către Oficiul teritorial Bălți al Cancelariei de Stat în toate etapele contestării parțiale

a deciziilor nr. 10/20 din 26 decembrie 2003 și nr. 7/11 din 10 decembrie 2004.

A invocat că, argumentul instanței de apel precum că, cererea lui Nicolai

Usatîi a fost depusă cu depășirea termenului de 30 de zile de la data publicării

actului, iar aceasta nu a solicitat repunerea în termen este unul neîntemeiat, deoarece

instanța de apel recunoaște faptul că, actele contestate nu au fost publicate pe

portalul web www.monitoruldebalti.md, întrucât la momentul adoptării deciziilor

nr.10/20 din 26 decembrie 2003 și nr. 7/11 din 10 decembrie 2004 portalul respectiv

nu exista.

A declarat că, instanța de apel a făcut referire la faptul că, actele administrative

menționate au fost afișate pe un panou special în incinta primăriei, fără a fi anexată

la materialele cauzei dovada afișării lor, bazându-se numai pe declarațiile

reprezentantului intimatului.

A considerat că, instanța de apel a dat o apreciere arbitrară probelor.

A notat că, instanța de apel n-a reflectat în hotărârea sa motivele concluziilor

sale privind admiterea unor probe și respingerea altora.

A menționat că, instanța de apel nu a dat apreciere argumentului invocat de

către reprezentantul său precum că, Ministerul Educației, Culturii și Cercetării a

recunoscut încălcarea prevederilor legislației naționale la etapa formării bunurilor

imobile și vânzării lor în parcul Andrieș de către autoritățile publice locale.

Examinând admisibilitatea cererilor de recurs, Completul specializat în cauze

de contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție menționează următoarele.

Prin Legea nr. 116 din 19 iulie 2018 a fost adoptat Codul administrativ al

Republicii Moldova.

În conformitate cu art. 257 alin. (1) din Codul administrativ, prezentul cod

intră în vigoare la 01 aprilie 2019.

În conformitate cu art. 258 alin. (3) din Codul administrativ, procedurile de

contencios administrativ inițiate până la intrarea în vigoare a prezentului cod se vor

examina în continuare, după intrarea în vigoare a prezentului cod, conform

prevederilor prezentului cod. Prin derogare, admisibilitatea unei astfel de acțiuni de

acțiuni în contenciosul administrativ se va face conform prevederilor în vigoare până

la intrarea în vigoare a prezentului cod. Prevederile prezentului alineat se vor aplica

corespunzător pentru procedurile de apel, de recurs și de contestare cu recurs a

încheierilor judecătorești.

4

Din sensul normei de drept enunțate urmează că, legiuitorul a optat pentru

principiul aplicării imediate a noilor reglementări procedurale.

Prin urmare, Completul specializat în cauze de contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de

Justiție va aprecia condițiile de admisibilitate a recursului în conformitate cu

prevederile art. 258 alin. (3) din Codul administrativ, adică conform reglementărilor

anterioare intrării în vigoare a Codului administrativ.

În conformitate cu art. 247 din Codul administrativ, recursul se examinează

fără înștiințarea participanților la proces.

În conformitate cu art. 248 alin. (1) lit. d) din Codul administrativ, examinând

recursul, Curtea Supremă de Justiție adoptă una dintre următoarele decizii: casează

integral decizia instanței de apel și restituie cauza instanței de apel dacă, în baza

limitelor stabilite de lege ale examinării recursului, nu poate adopta o soluție finală

în acest caz.

Studiind materialele dosarului, Completul specializat în cauze de contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al

Curții Supreme de Justiție consideră necesar de a casa integral decizia instanței de

apel și de a restitui cauza instanței de apel din următoarele considerente.

Pe parcursul judecării cauzei s-a constatat că, la data de 26 decembrie 2003

Consiliul municipal Bălți a emis decizia nr. 10/20 „Cu privire la vânzarea

terenurilor”, prin care a vândut SA de tip închis „Buratino” terenul ocupat de

obiectele privatizate private din str. xxxx, cu suprafața de 786 m.p. (pct. 11 din

anexă).

La data de 10 decembrie 2004 Consiliul municipal Bălți a emis decizia nr.7/11

„Cu privire la vânzarea terenurilor”, prin care a vândut ÎI „Gula Inga” terenul ocupat

de obiectele privatizate din str. xxxx, cu suprafața de 294 m.p. (pct. 44 din anexă).

De asemenea, s-a constatat că, terenurile enunțate sunt amplasate în parcul

public „Andrieș”.

Înaintând prezenta cerere de chemare în judecată, Oficiul teritorial Bălți al

Cancelariei de Stat a solicitat anularea pct. 11 din anexa la decizia Consiliului

municipal Bălți nr.10/20 din 26 decembrie 2003 „Cu privire la vânzarea terenurilor”

și a pct. 44 din anexa la decizia Consiliului municipal Bălți nr. 7/11 din 10 decembrie

2004 „Cu privire la vânzarea terenurilor”.

Prima instanță, fiind învestită cu judecarea prezentei cauzei, a respins acțiunea

ca fiind depusă cu încălcarea termenului de prescripție.

Ulterior, instanța de apel, fiind învestită cu judecarea apelului declarat de către

Oficiul teritorial Bălți al Cancelariei de Stat, a ajuns la concluzia netemeiniciei

acestora, menținând hotărârea primei instanțe, pe care a considerat-o întemeiată și

legală.

Completul specializat în cauze de contencios administrativ al Colegiului civil,

comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție,

analizând materialele anexate la dosar, în coraport cu legislația în vigoare ce

guvernează raportul juridic litigios, a ajuns la concluzia că, soluția dată de către

instanțele judecătorești este greșită.

5

În conformitate cu art. 239 CPC, hotărârea judecătorească trebuie să fie legală

și întemeiată. Instanța își întemeiază hotărârea numai pe circumstanțele constatate

nemijlocit de instanță și pe probele cercetate în ședință de judecată.

În conformitate cu art. 240 alin. (1) CPC, la deliberarea hotărârii, instanța

judecătorească apreciază probele, determină circumstanțele care au importanță

pentru soluționarea cauzelor, care au fost sau nu stabilite, caracterul raportului

juridic dintre părți, legea aplicabilă soluționării cauzei și admisibilitatea acțiunii.

Conform art. 67 alin. (1) și (3) din Legea nr. 436-XVI din 28 decembrie 2006

privind administrația publică locală, orice persoană fizică sau juridică ce se

consideră vătămată într-un drept al său printr-un act administrativ emis de o

autoritate a administrației publice locale poate solicita oficiului teritorial al

Cancelariei de Stat controlul legalității actului.

În termen de 30 de zile de la data primirii cererii, oficiul teritorial al

Cancelariei de Stat va lua una din următoarele decizii:

a) declanșarea procedurii controlului de legalitate, prevăzute la art.68;

b) respingerea cererii și încunoștințarea solicitantului, cu indicarea motivelor

respingerii.

Conform art. 68 din Legea enunțată, în cazul în care consideră că un act emis

de autoritatea administrației publice locale este ilegal, oficiul teritorial al Cancelariei

de Stat notifică autorității locale emitente ilegalitatea actului controlat, cerând

modificarea sau abrogarea lui totală sau parțială.

În cazul exercitării controlului obligatoriu al legalității, sesizarea oficiului

teritorial al Cancelariei de Stat trebuie făcută într-un termen de 30 de zile de la data

primirii copiei de pe act.

În termen de 30 de zile de la data primirii notificării, autoritatea locală

emitentă trebuie să modifice sau să abroge actul contestat.

În cazul în care, în termenul stabilit la alin.(3), autoritatea locală emitentă și-

a menținut poziția sau nu a reexaminat actul contestat, oficiul teritorial al Cancelariei

de Stat poate sesiza instanța de contencios administrativ în termen de 30 de zile de

la data primirii notificării refuzului de a modifica sau de a abroga actul contestat sau

în cazul tăcerii autorității locale emitente în termen de 60 de zile de la data notificării

cererii de modificare sau de abrogare a actului în cauză.

Cu referire la prevederile normelor de drept enunțate, se constată că, termenul

de adresare în instanța de contencios administrativ curge fie de la data primirii

notificării refuzului de a modifica sau de a abroga actul contestat, fie de la data

notificării cererii de modificare sau de abrogare a actului în cauză, în cazul tăcerii

autorității locale emitente.

Din materialele dosarului rezultă că, la data de 06 ianuarie 2017 Nicolae Usatîi

s-a adresat la Oficiul teritorial Bălți al Cancelariei de Stat cu o cerere, prin care a

solicitat efectuarea controlului legalității deciziilor Consiliului municipal Bălți

nr.10/20 din 26 decembrie 2003 și nr. 7/11 din 10 decembrie 2004 „Cu privire la

vânzarea terenurilor”.

De asemenea, din materialele dosarului rezultă că, în baza cererii enunțate,

Oficiul teritorial Bălți al Cancelariei de Stat a declanșat procedura controlului

legalității deciziilor enunțate, solicitând Consiliului municipal Bălți prezentarea la

6

control a deciziilor nr. 10/20 din 26 decembrie 2003 și nr. 7/11 din 10 decembrie

2004, iar acesta i-a prezentat copiile deciziilor enunțate.

La data de 31 ianuarie 2017 Oficiul teritorial Bălți al Cancelariei de Stat a

notificat Consiliul municipal Bălți despre ilegalitatea actelor controlate și a solicitat

abrogarea pct. 11 din anexa la decizia Consiliului municipal Bălți nr. 10/20 din 26

decembrie 2003 „Cu privire la vânzarea terenurilor” și a pct. 44 din anexa la decizia

Consiliului municipal Bălți nr. 7/11 din 10 decembrie 2004 „Cu privire la vânzarea

terenurilor”.

Prin decizia Consiliului municipal Bălți nr. 2/40 din 23 februarie 2017 a fost

respinsă notificarea Oficiului teritorial Bălți al Cancelariei de Stat nr. 1304/OT1-184

din 31 ianuarie 2017 ca depusă cu termenul depășit, iar prin scrisoarea Secretarului

Consiliului municipal Bălți nr. 03-06/761 din 03 martie 2017, recepționată de către

Oficiul teritorial Bălți al Cancelariei de Stat în aceeași zi, acestuia i-a fost adusă la

cunoștință decizia enunțată (f. d. 36, 37, vol. I).

Prin urmare, la data de 30 martie 2017 Oficiul teritorial Bălți al Cancelariei

de Stat a depus prezenta cerere de chemare în judecată împotriva Consiliului

municipal Bălți, intervenient accesoriu Nicolai Usatîi cu privire la contestarea în

parte a actelor administrative.

În circumstanțele enunțate, Completul specializat în cauze de contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al

Curții Supreme de Justiție consideră că, Oficiul teritorial Bălți al Cancelariei de Stat

a respectat termenul de sesizare a instanței de contencios administrativ prevăzut de

art. 68 alin. (4) din Legea privind administrația publică locală, însă instanțele

judecătorești eronat au respins acțiunea ca fiind depusă cu încălcarea termenului de

prescripție.

Această circumstanță este apreciată de către instanța de recurs drept o eroare

judiciară, care nu poate fi corectată de către instanța de recurs. Or, instanța de apel

nu s-a expus asupra fondului cauzei.

Astfel, din considerentele menționate, Completul specializat în cauze de

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

lărgit al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a casa integral decizia

instanței de apel și de a restitui cauza instanței de apel.

La rejudecarea cauzei, instanța de apel urmează să țină cont de cele menționate

și rejudecând cauza, să emită o decizie întemeiată și legală, respectând dreptul

garantat al părților la un proces echitabil.

În conformitate cu art. 248 alin. (1) lit. d) CPC, Completul specializat în

cauze de contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție

decide:

Se casează integral decizia din 17 ianuarie 2019 a Curții de Apel Bălți în cauza

de contencios administrativ la cererea de chemare în judecată depusă de către Oficiul

teritorial Bălți al Cancelariei de Stat împotriva Consiliului municipal Bălți,

intervenienți accesorii Nicolai Usatîi, Societatea cu răspundere limitată „Proactiv-

7

Grup”, Societatea pe acțiuni „Buratino” și Iurie Albu cu privire la contestarea în

parte a actelor administrative și se restituie cauza Curții de Apel Bălți.

Decizia este irevocabilă.

Președintele ședinței,

judecătorul Mariana Pitic

judecătorii Iurie Bejenaru

Nicolae Craiu

Nina Vascan

Victor Burduh

8