3ra-690/19 — contestarea în parte a actelor administrative
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- contestarea în parte a actelor administrative
- Temei legal
- controlul solicitat de persoanele vătămate, împuternicirile oficiului teritorial al Cancelariei de Stat
3ra-690/19 — contestarea în parte a actelor administrative (Curtea Supremă de Justiție, 2019)
Dosarul nr. 3ra-690/19
Prima instanță: Judecătoria Bălți, sediul central (jud. A. Donos)
Instanța de apel: Curtea de Apel Bălți (jud. Iu. Grosu, A. Garbuz, A. Ciobanu)
DECIZIE
26 iunie 2019 mun. Chișinău
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit
al Curții Supreme de Justiție
în componență:
Președintele ședinței, judecătorul Mariana Pitic
judecătorii Iurie Bejenaru
Nicolae Craiu
Nina Vascan
Victor Burduh
examinând recursul depus de către Oficiul teritorial Bălți al Cancelariei de
Stat,
în cauza de contencios administrativ la cererea de chemare în judecată depusă
de către Oficiul teritorial Bălți al Cancelariei de Stat împotriva Consiliului municipal
Bălți, intervenienți accesorii Nicolai Usatîi, Societatea cu răspundere limitată
„Proactiv-Grup”, Societatea pe acțiuni „Buratino” și Iurie Albu cu privire la
contestarea în parte a actelor administrative,
împotriva deciziei din 17 ianuarie 2019 a Curții de Apel Bălți, prin care a fost
respins apelul declarat de către Oficiul teritorial Bălți al Cancelariei de Stat și a fost
menținută hotărârea din 19 iulie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul central,
constată:
La data de 30 martie 2017 Oficiul teritorial Bălți al Cancelariei de Stat a depus
cerere de chemare în judecată împotriva Consiliului municipal Bălți, intervenient
accesoriu Nicolai Usatîi cu privire la contestarea în parte a actelor administrative.
În motivarea acțiunii reclamantul a indicat că, în conformitate cu art. 64 din
Legea nr. 436-XVI din 28 decembrie 2006 privind administrația publică locală, a
efectuat controlul sub aspectul legalității al deciziilor Consiliului municipal Bălți
nr.10/20 din 26 decembrie 2003 „Cu privire la vânzarea terenurilor” și nr. 7/11 din
10 decembrie 2004 „Cu privire la vânzarea terenurilor”, la solicitarea persoanei
vătămate, Nicolai Usatîi.
A menționat că, în urma controlului a constatat că, prin deciziile enunțate
Consiliul municipal Bălți a înstrăinat terenurile ocupate de obiecte privatizate din
xxxx, cu suprafața de 786 m. p., SA de tip închis „Buratino” și din str. xxxx, cu
suprafața de 294 m. p., ÎI „Gula Inga”, ambele amplasate în parcul public „Andrieș”.
1
A susținut că, la data de 31 ianuarie 2017, conform art. 68 din Legea enunțată,
a notificat Consiliul municipal Bălți despre ilegalitatea actelor controlate și a
solicitat abrogarea pct. 11 din anexa la decizia nr. 10/20 din 26 decembrie 2003 și
pct. 44 din anexa la decizia nr. 7/11 din 10 decembrie 2004.
A afirmat că, prin decizia nr. 2/40 din 23 februarie 2017 Consiliul municipal
Bălți a respins notificarea, lăsând în vigoare deciziile enunțate.
A relevat că, totalitatea bunurilor unităților administrativ-teritoriale include
bunurile domeniului public și bunurile domeniului privat. Bunurile domeniului
public al unităților administrativ-teritoriale sunt stabilite în art. 127 alin. (4) din
Constituția RM, art. 296 alin. (2) și (3) din Codul civil, art. 75 din Legea nr. 43-XVI
din 28 decembrie 2006 privind administrația publică locală și art. 78-80 din Legea
nr. 186-XIV din 06 noiembrie 1998 privind administrația publică locală, în vigoare
la momentul adoptării deciziilor enunțate, acestea fiind imprescriptibile,
inalienabile, pe cînd bunurile domeniului privat se supun regimului de drept comun,
se află în circuitul civile și deci sunt alienabile și prescriptibile.
A invocat că, art. 78-80 din Legea privind administrația publică locală, în
vigoare la momentul încheierii tranzacției de vânzare-cumpărare, stabilesc clar
modalitatea de administrare a bunurilor domeniului public.
A considerat că, la adoptarea deciziilor enunțate, Consiliul municipal
Chișinău a ignorat și prevederile art. 296 din Codul civil și ale art. 1 alin. (4) din
Legea nr. 523-XIV din 16 iulie 1999 cu privire la proprietatea publică a unităților
administrativ-teritoriale.
A declarat că, art. 47 din Codul funciar prevede că, terenuri de uz public din
orașe și sate (comune) sunt terenurile folosite pentru căile de comunicații (piețe,
străzi, pasaje, drumuri și altele asemenea), pentru necesitățile social-culturale ale
populației (grădini publice, parcuri, lacuri, plaje, bulevarde, scuaruri, terenuri de
sport, stadioane, precum și terenurile de joacă pentru copii delimitate și înregistrate
conform legislației în vigoare), pentru cimitire și alte necesități ale gospodăriei
comunale, iar art. 9 alin. (6) din Legea nr. 1308-XIII din 25 iulie 1997 privind prețul
normativ și modul de vânzare-cumpărare a pământului prevede că, nu sunt supuse
vânzării-cumpărării terenurile fondului apelor, cele destinate rețelelor inginerești,
precum și terenurile de uz public.
A notat că, în cadrul controlului a mai constatat că, terenul în cauză este
amplasat în zona spațiilor verzi. Or, conform art. 6 alin. (1) din Legea nr. 591-XIV
din 23 septembrie 1999 cu privire la spațiile verzi ale localităților urbane și rurale,
spațiile verzi folosite în interes public constituie obiectul exclusiv al proprietății
publice și nu pot fi privatizate sau arendate.
A mai notat că, conform art. 20 din Legea menționată, agenții economici care
doresc să obțină terenuri pentru construcția și amplasarea în spațiile verzi proprietate
publică a obiectivelor pentru activități economice și sociale compatibile cu destinația
spațiilor verzi (terenuri pentru sport, jocuri și odihnă, obiective cu caracter cultural
și artistic, întreprinderi ale alimentației publice, chioșcuri, pavilioane) solicită
acordul autorităților administrației publice locale și al autorității centrale pentru
mediu.
2
A menționat că, orice agent economic, care vrea să construiască și să
amplaseze în spațiile verzi proprietate publică a obiectivelor compatibile cu
destinația lor, solicită acordul autorităților administrației publice locale și al
autorității centrale pentru mediu, terenul respectiv rămânând în continuare în
proprietatea unității administrativ-teritoriale, deoarece conform legii, ele nu pot fi
privatizate sau arendate.
A susținut că, pct. 11 din anexa la decizia Consiliului municipal Bălți nr.10/20
din 26 decembrie 2003 și pct. 44 din anexa la decizia Consiliului municipal Bălți
nr.7/11 din 10 decembrie 2004 sunt ilegale, fiind adoptate contrar prevederilor legii.
A solicitat anularea pct. 11 din anexa la decizia Consiliului municipal Bălți
nr.10/20 din 26 decembrie 2003 „Cu privire la vânzarea terenurilor” și a pct. 44 din
anexa la decizia Consiliului municipal Bălți nr. 7/11 din 10 decembrie 2004 „Cu
privire la vânzarea terenurilor”.
Prin încheierea protocolară din 11 mai 2017 a Judecătoriei Bălți au fost atrase
în proces ÎI „Gula Inga” și SA „Buratino” în calitate de intervenienți accesorii (f.d.61
verso, vol. I),
Prin încheierea protocolară din 11 septembrie 2017 a Judecătoriei Bălți a fost
atras în proces Iurie Albu în calitate de intervenient accesoriu (f. d. 80 verso, vol. I).
Prin încheierea protocolară din 14 noiembrie 2017 a Judecătoriei Bălți a fost
înlocuit intervenientul accesoriu ÎI „Gula Inga” cu SRL „Proactiv-Grup” (f. d. 116
verso, vol. I).
Prin hotărârea din 19 iulie 2018 a Judecătoriei Bălți, sediul central a fost
respinsă acțiunea înaintată de către Oficiul teritorial Bălți al Cancelariei de Stat ca
fiind depusă cu încălcarea termenului de prescripție.
Prin decizia din 17 ianuarie 2019 a Curții de Apel Bălți a fost respins apelul
declarat de către Oficiul teritorial Bălți al Cancelariei de Stat și a fost menținută
hotărârea primei instanțe.
La data de 05 aprilie 2019 Oficiul teritorial Bălți al Cancelariei de Stat a depus
recurs împotriva deciziei instanței de apel, solicitând admiterea acestuia, casarea
deciziei instanței de apel și hotărârii primei instanțe și pronunțarea unei noi hotărâri.
În motivarea recursului a indicat că, nu este de acord cu decizia instanței de
apel, deoarece instanța de apel nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată și a
interpretat eronat legea.
A menționat că, Nicolai Usatîi, fiind cetățean al Republicii Moldova,
locuitorul mun. Bălți, aflând despre faptul că, terenurile amplasate în raza parcului
public Andrieș, care este considerat un monument istoric de categoria națională,
ocrotit de stat, au fost vândute prin deciziile Consiliului municipal Bălți, s-a adresat
cu o cerere la Oficiul teritorial Bălți al Cancelariei de Stat, ca unicul organ ce verifică
legalitatea actelor administrative, pentru a solicita verificarea vânzării terenurilor
proprietate publică, domeniul public al unității administrativ-teritoriale Bălți.
A susținut că, la rândul său, Oficiul teritorial Bălți al Cancelariei de Sat,
analizând toate circumstanțele cauzei și argumentele petiționarului expuse în formă
verbală, a decis declanșarea procedurii controlului de legalitate al deciziilor
Consiliului municipal Bălți, drept prevăzut în art. 67 alin. (3) din Legea nr. 436-XIV
din 28 decembrie 2006 privind administrația publică locală, despre acest fapt
3
Consiliul municipal Bălți a fost anunțat prin solicitarea prezentării la control a
deciziilor nr. 10/20 din 26 decembrie 2003 și nr. 7/11 din 10 decembrie 2004.
A afirmat că, Consiliul municipal Bălți nu a renunțat la solicitarea Oficiului și
a prezentat la control deciziile solicitate și actele suplimentare în formă de procese-
verbale ale ședințelor consiliului, respectiv și-a exprimat acordul privind verificarea
repetată a deciziilor menționate.
A relevat că, din momentul prezentării actelor solicitate spre control de către
Primăria mun. Bălți, a început să curgă termenul de 30 de zile stabilit prin Legea
nr.436-XIV din 28 decembrie 2006 privind administrația publică locală, respectat de
către Oficiul teritorial Bălți al Cancelariei de Stat în toate etapele contestării parțiale
a deciziilor nr. 10/20 din 26 decembrie 2003 și nr. 7/11 din 10 decembrie 2004.
A invocat că, argumentul instanței de apel precum că, cererea lui Nicolai
Usatîi a fost depusă cu depășirea termenului de 30 de zile de la data publicării
actului, iar aceasta nu a solicitat repunerea în termen este unul neîntemeiat, deoarece
instanța de apel recunoaște faptul că, actele contestate nu au fost publicate pe
portalul web www.monitoruldebalti.md, întrucât la momentul adoptării deciziilor
nr.10/20 din 26 decembrie 2003 și nr. 7/11 din 10 decembrie 2004 portalul respectiv
nu exista.
A declarat că, instanța de apel a făcut referire la faptul că, actele administrative
menționate au fost afișate pe un panou special în incinta primăriei, fără a fi anexată
la materialele cauzei dovada afișării lor, bazându-se numai pe declarațiile
reprezentantului intimatului.
A considerat că, instanța de apel a dat o apreciere arbitrară probelor.
A notat că, instanța de apel n-a reflectat în hotărârea sa motivele concluziilor
sale privind admiterea unor probe și respingerea altora.
A menționat că, instanța de apel nu a dat apreciere argumentului invocat de
către reprezentantul său precum că, Ministerul Educației, Culturii și Cercetării a
recunoscut încălcarea prevederilor legislației naționale la etapa formării bunurilor
imobile și vânzării lor în parcul Andrieș de către autoritățile publice locale.
Examinând admisibilitatea cererilor de recurs, Completul specializat în cauze
de contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios
administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție menționează următoarele.
Prin Legea nr. 116 din 19 iulie 2018 a fost adoptat Codul administrativ al
Republicii Moldova.
În conformitate cu art. 257 alin. (1) din Codul administrativ, prezentul cod
intră în vigoare la 01 aprilie 2019.
În conformitate cu art. 258 alin. (3) din Codul administrativ, procedurile de
contencios administrativ inițiate până la intrarea în vigoare a prezentului cod se vor
examina în continuare, după intrarea în vigoare a prezentului cod, conform
prevederilor prezentului cod. Prin derogare, admisibilitatea unei astfel de acțiuni de
acțiuni în contenciosul administrativ se va face conform prevederilor în vigoare până
la intrarea în vigoare a prezentului cod. Prevederile prezentului alineat se vor aplica
corespunzător pentru procedurile de apel, de recurs și de contestare cu recurs a
încheierilor judecătorești.
4
Din sensul normei de drept enunțate urmează că, legiuitorul a optat pentru
principiul aplicării imediate a noilor reglementări procedurale.
Prin urmare, Completul specializat în cauze de contencios administrativ al
Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de
Justiție va aprecia condițiile de admisibilitate a recursului în conformitate cu
prevederile art. 258 alin. (3) din Codul administrativ, adică conform reglementărilor
anterioare intrării în vigoare a Codului administrativ.
În conformitate cu art. 247 din Codul administrativ, recursul se examinează
fără înștiințarea participanților la proces.
În conformitate cu art. 248 alin. (1) lit. d) din Codul administrativ, examinând
recursul, Curtea Supremă de Justiție adoptă una dintre următoarele decizii: casează
integral decizia instanței de apel și restituie cauza instanței de apel dacă, în baza
limitelor stabilite de lege ale examinării recursului, nu poate adopta o soluție finală
în acest caz.
Studiind materialele dosarului, Completul specializat în cauze de contencios
administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al
Curții Supreme de Justiție consideră necesar de a casa integral decizia instanței de
apel și de a restitui cauza instanței de apel din următoarele considerente.
Pe parcursul judecării cauzei s-a constatat că, la data de 26 decembrie 2003
Consiliul municipal Bălți a emis decizia nr. 10/20 „Cu privire la vânzarea
terenurilor”, prin care a vândut SA de tip închis „Buratino” terenul ocupat de
obiectele privatizate private din str. xxxx, cu suprafața de 786 m.p. (pct. 11 din
anexă).
La data de 10 decembrie 2004 Consiliul municipal Bălți a emis decizia nr.7/11
„Cu privire la vânzarea terenurilor”, prin care a vândut ÎI „Gula Inga” terenul ocupat
de obiectele privatizate din str. xxxx, cu suprafața de 294 m.p. (pct. 44 din anexă).
De asemenea, s-a constatat că, terenurile enunțate sunt amplasate în parcul
public „Andrieș”.
Înaintând prezenta cerere de chemare în judecată, Oficiul teritorial Bălți al
Cancelariei de Stat a solicitat anularea pct. 11 din anexa la decizia Consiliului
municipal Bălți nr.10/20 din 26 decembrie 2003 „Cu privire la vânzarea terenurilor”
și a pct. 44 din anexa la decizia Consiliului municipal Bălți nr. 7/11 din 10 decembrie
2004 „Cu privire la vânzarea terenurilor”.
Prima instanță, fiind învestită cu judecarea prezentei cauzei, a respins acțiunea
ca fiind depusă cu încălcarea termenului de prescripție.
Ulterior, instanța de apel, fiind învestită cu judecarea apelului declarat de către
Oficiul teritorial Bălți al Cancelariei de Stat, a ajuns la concluzia netemeiniciei
acestora, menținând hotărârea primei instanțe, pe care a considerat-o întemeiată și
legală.
Completul specializat în cauze de contencios administrativ al Colegiului civil,
comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție,
analizând materialele anexate la dosar, în coraport cu legislația în vigoare ce
guvernează raportul juridic litigios, a ajuns la concluzia că, soluția dată de către
instanțele judecătorești este greșită.
5
În conformitate cu art. 239 CPC, hotărârea judecătorească trebuie să fie legală
și întemeiată. Instanța își întemeiază hotărârea numai pe circumstanțele constatate
nemijlocit de instanță și pe probele cercetate în ședință de judecată.
În conformitate cu art. 240 alin. (1) CPC, la deliberarea hotărârii, instanța
judecătorească apreciază probele, determină circumstanțele care au importanță
pentru soluționarea cauzelor, care au fost sau nu stabilite, caracterul raportului
juridic dintre părți, legea aplicabilă soluționării cauzei și admisibilitatea acțiunii.
Conform art. 67 alin. (1) și (3) din Legea nr. 436-XVI din 28 decembrie 2006
privind administrația publică locală, orice persoană fizică sau juridică ce se
consideră vătămată într-un drept al său printr-un act administrativ emis de o
autoritate a administrației publice locale poate solicita oficiului teritorial al
Cancelariei de Stat controlul legalității actului.
În termen de 30 de zile de la data primirii cererii, oficiul teritorial al
Cancelariei de Stat va lua una din următoarele decizii:
a) declanșarea procedurii controlului de legalitate, prevăzute la art.68;
b) respingerea cererii și încunoștințarea solicitantului, cu indicarea motivelor
respingerii.
Conform art. 68 din Legea enunțată, în cazul în care consideră că un act emis
de autoritatea administrației publice locale este ilegal, oficiul teritorial al Cancelariei
de Stat notifică autorității locale emitente ilegalitatea actului controlat, cerând
modificarea sau abrogarea lui totală sau parțială.
În cazul exercitării controlului obligatoriu al legalității, sesizarea oficiului
teritorial al Cancelariei de Stat trebuie făcută într-un termen de 30 de zile de la data
primirii copiei de pe act.
În termen de 30 de zile de la data primirii notificării, autoritatea locală
emitentă trebuie să modifice sau să abroge actul contestat.
În cazul în care, în termenul stabilit la alin.(3), autoritatea locală emitentă și-
a menținut poziția sau nu a reexaminat actul contestat, oficiul teritorial al Cancelariei
de Stat poate sesiza instanța de contencios administrativ în termen de 30 de zile de
la data primirii notificării refuzului de a modifica sau de a abroga actul contestat sau
în cazul tăcerii autorității locale emitente în termen de 60 de zile de la data notificării
cererii de modificare sau de abrogare a actului în cauză.
Cu referire la prevederile normelor de drept enunțate, se constată că, termenul
de adresare în instanța de contencios administrativ curge fie de la data primirii
notificării refuzului de a modifica sau de a abroga actul contestat, fie de la data
notificării cererii de modificare sau de abrogare a actului în cauză, în cazul tăcerii
autorității locale emitente.
Din materialele dosarului rezultă că, la data de 06 ianuarie 2017 Nicolae Usatîi
s-a adresat la Oficiul teritorial Bălți al Cancelariei de Stat cu o cerere, prin care a
solicitat efectuarea controlului legalității deciziilor Consiliului municipal Bălți
nr.10/20 din 26 decembrie 2003 și nr. 7/11 din 10 decembrie 2004 „Cu privire la
vânzarea terenurilor”.
De asemenea, din materialele dosarului rezultă că, în baza cererii enunțate,
Oficiul teritorial Bălți al Cancelariei de Stat a declanșat procedura controlului
legalității deciziilor enunțate, solicitând Consiliului municipal Bălți prezentarea la
6
control a deciziilor nr. 10/20 din 26 decembrie 2003 și nr. 7/11 din 10 decembrie
2004, iar acesta i-a prezentat copiile deciziilor enunțate.
La data de 31 ianuarie 2017 Oficiul teritorial Bălți al Cancelariei de Stat a
notificat Consiliul municipal Bălți despre ilegalitatea actelor controlate și a solicitat
abrogarea pct. 11 din anexa la decizia Consiliului municipal Bălți nr. 10/20 din 26
decembrie 2003 „Cu privire la vânzarea terenurilor” și a pct. 44 din anexa la decizia
Consiliului municipal Bălți nr. 7/11 din 10 decembrie 2004 „Cu privire la vânzarea
terenurilor”.
Prin decizia Consiliului municipal Bălți nr. 2/40 din 23 februarie 2017 a fost
respinsă notificarea Oficiului teritorial Bălți al Cancelariei de Stat nr. 1304/OT1-184
din 31 ianuarie 2017 ca depusă cu termenul depășit, iar prin scrisoarea Secretarului
Consiliului municipal Bălți nr. 03-06/761 din 03 martie 2017, recepționată de către
Oficiul teritorial Bălți al Cancelariei de Stat în aceeași zi, acestuia i-a fost adusă la
cunoștință decizia enunțată (f. d. 36, 37, vol. I).
Prin urmare, la data de 30 martie 2017 Oficiul teritorial Bălți al Cancelariei
de Stat a depus prezenta cerere de chemare în judecată împotriva Consiliului
municipal Bălți, intervenient accesoriu Nicolai Usatîi cu privire la contestarea în
parte a actelor administrative.
În circumstanțele enunțate, Completul specializat în cauze de contencios
administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al
Curții Supreme de Justiție consideră că, Oficiul teritorial Bălți al Cancelariei de Stat
a respectat termenul de sesizare a instanței de contencios administrativ prevăzut de
art. 68 alin. (4) din Legea privind administrația publică locală, însă instanțele
judecătorești eronat au respins acțiunea ca fiind depusă cu încălcarea termenului de
prescripție.
Această circumstanță este apreciată de către instanța de recurs drept o eroare
judiciară, care nu poate fi corectată de către instanța de recurs. Or, instanța de apel
nu s-a expus asupra fondului cauzei.
Astfel, din considerentele menționate, Completul specializat în cauze de
contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ
lărgit al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a casa integral decizia
instanței de apel și de a restitui cauza instanței de apel.
La rejudecarea cauzei, instanța de apel urmează să țină cont de cele menționate
și rejudecând cauza, să emită o decizie întemeiată și legală, respectând dreptul
garantat al părților la un proces echitabil.
În conformitate cu art. 248 alin. (1) lit. d) CPC, Completul specializat în
cauze de contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios
administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție
decide:
Se casează integral decizia din 17 ianuarie 2019 a Curții de Apel Bălți în cauza
de contencios administrativ la cererea de chemare în judecată depusă de către Oficiul
teritorial Bălți al Cancelariei de Stat împotriva Consiliului municipal Bălți,
intervenienți accesorii Nicolai Usatîi, Societatea cu răspundere limitată „Proactiv-
7
Grup”, Societatea pe acțiuni „Buratino” și Iurie Albu cu privire la contestarea în
parte a actelor administrative și se restituie cauza Curții de Apel Bălți.
Decizia este irevocabilă.
Președintele ședinței,
judecătorul Mariana Pitic
judecătorii Iurie Bejenaru
Nicolae Craiu
Nina Vascan
Victor Burduh
8