2ra-798/19 — repararea prejudiciului material cauzat în urma accidentului rutier

2ra-798/19 — repararea prejudiciului material cauzat în urma accidentului rutier (Curtea Supremă de Justiție, 2019)

Dosarul nr. 2ra-798/19

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani (jud: A. Negru)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: V. Clima, A. Malîi, E. Palanciuc)

DECIZIE

26 iunie 2019 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit

al Curții Supreme de Justiție,

în componență:

Președintele ședinței, judecătorul Mariana Pitic

judecătorii Iurie Bejenaru

Nicolae Craiu

Nina Vascan

Victor Burduh

examinând recursul declarat de Dumitru Zacuțel, reprezentat de avocatul Serghei

Cebotari,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Nichita Șkirski

împotriva lui Dumitru Zacuțel cu privire la repararea prejudiciului material cauzat în

urma accidentului rutier,

împotriva deciziei din 10 octombrie 2018 a Curții de Apel Chișinău, prin care a

fost respins apelul declarat de către Dumitru Zacuțel, reprezentat de avocatul Serghei

Cebotari și a fost menținută hotărârea din 03 aprilie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Buiucani,

c o n s t a t ă:

La data de 28 noiembrie 2016, Nichita Șkirski a depus cerere de chemare în

judecată împotriva lui Dumitru Zacuțel cu privire la repararea prejudiciului material

cauzat în urma accidentului rutier.

În motivarea acțiunii reclamantul a indicat că la data de 04 august 2016, în mun.

Chișinău, str. Vadul lui Vodă intersecție cu str. Mircea cel Bătrân, a avut loc accidentul

rutier cu implicarea automobilelor de model „Mazda 323”, n/î XXXXX și „Toyota Prius”,

n/î XXXXX.

A susținut că automobilul de model „Toyota Prius”, n/î R FS 030 era condus de el,

iar automobilul de model „Mazda 323”, n/î XXXXX de către Dumitru Zacuțel, care a

părăsit locul accidentului.

Conform procesului-verbal cu privire la contravenție nr. MA103 461191 din 11

august 2016, vinovat de comiterea accidentului rutier din 04 august 2016 cu implicarea

autovehiculelor menționate, a fost recunoscut Dumitru Zacuțel în baza art. 229 alin. (3)

și art. 242 alin. (2) din Codul contravențional, iar în temeiul procesului-verbal cu privire

1

la contravenție nr. MAI03 461192 din 12 august 2016, Dumitru Zacuțel a fost recunoscut

vinovat și de comiterea contravenției prevăzute de art. 243 Cod contravențional.

A afirmat că prejudiciul cauzat prin accidentul rutier din 04 august 2016 urmează

a fi reparat de către Dumitru Zacuțel, deoarece a fost recunoscut vinovat de cauzarea

faptei ilicite și prejudiciabile. În scopul stabilirii cuantumului prejudiciului cauzat prin

accidentul rutier din 04 august 2016, a fost efectuat raportul de expertiză a

autovehiculului de model „Toyota Prius”, n/î XXXXX de către inginerul-expert din

cadrul SRL „Exauto-Plus”, Adrian Ciobanu, fiind întocmit actul de examinare a

mijlocului de transport auto nr. 1974/08A din 16 august 2016. La fel, a fost întocmit și

raportul de evaluare a pagubei nr. 1974/08A din 19 august 2016.

A punctat că, conform actului de examinare a mijlocului de transport auto nr.

1974/08A din 16 august 2016, efectuat de inginerul-expert Adrian Ciobanu, costul

reparației autovehiculului de model „Toyota Prius”, n/î XXXXX, anul fabricării 2007,

nr. motor - 1NZ4466614, motor hibrid, cap cilindrica - 1497 cm3, culoarea - neagră,

pașaport tehnic din 10 iulie 2015, a fost evaluat la suma de 41 241,09 lei.

Nichita Șkirski a subliniat că la data cauzării prejudiciului, izvorul de pericol sporit

era posedat de către Dumitru Zacuțel și prin urmare, în temeiul art. 1410 din Codul civil,

ultimul urmează să răspundă pentru prejudiciul cauzat.

A specificat că la data producerii accidentului rutier, pârâtul nu avea încheiat un

contract valabil RCA cu cineva din asigurători.

La data de 19 septembrie 2016, în scopul soluționării situației create pe cale

extrajudiciară, a expediat în adresa pârâtului reclamație, care a fost recepționată de

ultimul la data de 10 octombrie 2016, fapt confirmat prin avizul de recepție, însă nu a

primit niciun răspuns.

Reclamantul a solicitat încasarea din contul lui Dumitru Zacuțel a sumei de 41

241,09 de lei cu titlu de prejudiciu material cauzat în urma accidentului rutier și a

cheltuielilor de judecată.

La data de 03 aprilie 2017 reclamantul Nichita Șkirski a depus cerere de

concretizare a pretențiilor, prin care a solicitat încasarea din contul lui Dumitru Zacuțel

în beneficiul său a sumei de 48 200 de lei cu titlu de prejudiciu material cauzat în urma

accidentului rutier, sumei de 4000 de lei cu titlu de cheltuieli de asistență juridică, sumei

de 1446 de lei cu titlu de taxă de stat, sumei de 180 de lei cu titlu de cheltuieli de citare

publică, sumei de 10,95 de lei cu titlu de cheltuieli de citare prin scrisoare cu aviz de

recepție și sumei de 250 de lei cu titlu de cheltuieli de transportare a automobilului.

Prin hotărârea din 03 aprilie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani, a fost

admisă parțial acțiunea depusă de Nichita Șkirski și a fost încasată de la Dumitru Zacuțel

în beneficiul lui Nichita Șkirski suma de 41 491,09 de lei cu titlu de prejudiciu cauzat

prin accident rutier produs la 04 august 2016 cu implicarea automobilelor de model

„Mazda 323”, n/î XXXXX și „Toyota Prius” n/î XXXXX, precum și suma de 5435,68

de lei cu titlu de cheltuieli de judecată (1244,73 de lei - taxa de stat, 190,95 de lei -

cheltuieli pentru citare, 4000 de lei – cheltuieli de asistență juridică). În rest, acțiunea a

fost respinsă ca neîntemeiată.

Prin decizia din 10 octombrie 2018 a Curții de Apel Chișinău, a fost respins apelul

declarat de Dumitru Zacuțel, reprezentat de avocatul Serghei Cebotari și a fost menținută

hotărârea din 03 aprilie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani. Totodată, s-a

2

încasat de la Dumitru Zacuțel în beneficiul lui Nichita Șkirski cheltuielile pentru

acordarea asistenței juridice în instanța de apel în mărime de 5000 de lei.

La data de 20 februarie 2019 Dumitru Zacuțel, reprezentat de avocatul Serghei

Cebotari a declarat recurs împotriva deciziei din 10 octombrie 2018 a Curții de Apel

Chișinău, solicitând admiterea acestuia, casarea deciziei instanței de apel și hotărârii

primei instanțe, cu pronunțarea unei hotărâri noi de respingere integrală a acțiunii, precum

și încasarea din contul intimatului a taxei de stat la depunerea apelului în mărime de 934

de lei și recursului în mărime de 623 de lei.

În motivarea recursului a indicat că, instanța de apel nu a aplicat legea care trebuia

să fie aplicată, a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată și a interpretat în mod eronat

legea.

A susținut că, pentru ca intimatul potențial să poată solicita încasarea prejudiciului

de la persoana ce se face vinovată de comiterea accidentului rutier și care nu avea poliță

de asigurare de răspundere civilă valabilă, acesta urmează să respecte anumite condiții de

formă (de procedură) la înaintarea acțiunii, și anume să invite recurentul la constatarea

daunei. La caz, această condiție nu a fost respectată, fapt care atestă încălcarea art. 6

CEDO și art. 20 din Constituție.

A specificat că nu a recepționat niciun fel de somație, invitație, telegramă, privind

data stabilită în vederea constatării daunei, aceasta fiind constatată în lipsa acestuia,

respectiv a fost pus în imposibilitate de a opune eventualele obiecții referitor la

constatarea avariilor și soluțiilor tehnologice adoptate de către expertul evaluator Adrian

Ciobanu. De altfel, intimatul a făcut imposibilă determinarea pentru recurent a întinderii

prestației acestuia.

A remarcat că, obligația intimatului de a invita la constatarea daunei persoana

răspunzătoare de producerea accidentului rutier rezidă și ca obligație corelativă a

dreptului de a solicita încasarea potențialului prejudiciu cauzat, or potențialul drept al

intimatului trebuie să fie într-un echilibru corespunzător cu obligația de respectare a unei

diligențe elementare legate de obligativitatea invitării celeilalte părți la întocmirea unui

act de constatare. Totodată, încasarea cheltuielilor de transport urma a fi respinsă,

deoarece bonul prezent este de consum și nu fiscal.

Recurentul a precizat că la caz, lipește coraportul de rezonabilitate între cheltuielile

de asistență juridică și obiectul acțiunii. Mai mult ca atât, nu a fost prezentată lista

detaliată a actelor/acțiunilor efectuate de avocat și a timpului aferent acestora (cu tariful

și orarul).

A comunicat că, deși doar proprietarul poate să pretindă la compensarea

eventualului prejudiciu cauzat, atât instanța de fond, cât și instanța de apel nu au verificat

dacă Nichita Șkirski este proprietarul automobilului de marca și model „Toyota Prius”,

n/î XXXXX.

La data de 19 aprilie 2019 Nichita Șkirski, reprezentat de avocatul Sorin Brumă a

depus referință la cererea de recurs, prin care a solicitat declararea recursului ca

inadmisibil sau respingerea acestuia ca neîntemeiat.

Prin încheierea din 05 iunie 2019 a Curții Supreme de Justiție, recursul declarat de

către Dumitru Zacuțel, reprezentat de avocatul Serghei Cebotari, a fost considerat

admisibil.

În conformitate cu art. 444 din Codul de procedură civilă, recursul se examinează

3

fără înștiințarea participanților la proces.

Studiind materialele dosarului în raport cu argumentele invocate în recurs, Colegiul

civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție

consideră că recursul urmează a fi admis, cu casarea deciziei instanței de apel și hotărârii

primei instanțe, și pronunțarea unei hotărâri noi de respingere a acțiunii, din următoarele

considerente.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. b) din Codul de procedură civilă, instanța,

după ce judecă recursul, este în drept să admită recursul și să caseze integral sau parțial

decizia instanței de apel și hotărârea primei instanțe, pronunțând o nouă hotărâre.

Din suportul probator prezent la actele cauzei rezultă că prin procesul-verbal cu

privire la contravenție nr. MAI03461191 din 11 august 2016 a fost recunoscut vinovat

Zacuțel Dumitru în comiterea contravențiilor prevăzute de art. 229 alin. (3) din Codul

contravențional - exploatarea unui vehicul care nu a fost asigurat de răspundere civilă în

modul stabilit și art. 242 alin. (2) din Codul contravențional - încălcarea de către

conducătorul de vehicul a regulilor de circulație rutieră soldată cu deteriorarea

considerabilă a vehiculelor (f.d. 10).

Conform procesului-verbal cu privire la contravenție, la data de 04 august 2016

Zacuțel Dumitru, conducând automobilul de model „Mazda 323” cu n/î XXXXX, în

timpul deplasării nu a ținut cont de dexteritatea în conducere și în rezultat, s-a ciocnit cu

automobilul de model „Toyota Prius” cu n/î XXXXX condus de Șkirski Nichita.

În actul de examinare a mijlocului de transport auto nr. 1974/08A din 16 august

2016, întocmit de SRL „Exauto-Plus”, sunt expuse defecțiunile depistate la

autovehiculul de model Toyota Prius, n/î XXXXX după producerea accidentului rutier

din 04 august 2016 (f.d. 12), iar prin raportul de evaluare a pagubei nr.1974/08A din 19

august 2016, întocmit de SRL „Exauto-Plus”, s-a stabilit valoarea prejudiciului cauzat

autovehiculului de model Toyota Prius, n/î XXXXX în mărime de 41 241,09 lei (f.d. 13-

23).

La 19 septembrie 2016, Șkirski Nichita a expediat în adresa lui Zacuțel Dumitru o

reclamație, solicitând repararea prejudiciului material în mărime de 41 241,09 lei, care a

fost recepționată de către ultimul la 10 octombrie 2016, însă a fost lăsată fără răspuns

(f.d. 6-7).

Înaintând prezenta cerere de chemare în judecată, Șkirski Nichita a solicitat

încasarea din contul lui Dumitru Zacuțel a sumei de 48 200 de lei cu titlu de prejudiciu

material cauzat în urma accidentului rutier, sumei de 4000 de lei cu titlu de cheltuieli de

asistență juridică, sumei de 1446 de lei cu titlu de taxă de stat, sumei de 180 de lei cu titlu

de cheltuieli de citare publică, sumei de 10,95 de lei cu titlu de cheltuieli de citare prin

scrisoare cu aviz de recepție și sumei de 250 de lei cu titlu de cheltuieli de transportare a

automobilului.

Prima instanță, fiind învestită cu judecarea cauzei, a ajuns la concluzia temeiniciei

parțiale a acțiunii, fiind încasată din contul lui Dumitru Zacuțel în beneficiul lui Nichita

Șkirski suma de 41 491,09 de lei cu titlu de prejudiciu cauzat prin accident rutier, precum

și suma de 5435,68 de lei cu titlu de cheltuieli de judecată, în rest acțiunea a respinsă ca

neîntemeiată.

Instanța de apel, judecând apelul declarat de Dumitru Zacuțel, a ajuns la concluzia

netemeiniciei acestuia și a menținut hotărârea din 03 aprilie 2017 a Judecătoriei Chișinău,

4

sediul Buiucani, cu încasarea totodată din contul lui Dumitru Zacuțel în beneficiul lui

Nichita Șkirski a cheltuielilor pentru acordarea asistenței juridice în instanța de apel în

mărime de 5000 de lei.

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de

Justiție, analizând materialele anexate la dosar, în coraport cu legislația în vigoare ce

guvernează raportul juridic litigios, a ajuns la concluzia că instanțele judecătorești nu au

aplicat legea care trebuia să fie aplicată și în consecință, greșit au admis parțial acțiunea,

din următoarele motive.

Conform art. 20 alin. (5) din Legea cu privire la asigurarea obligatorie de răspundere

civilă pentru pagube produse de autovehicule nr. 414 din 22 decembrie 2006, drepturile

persoanei păgubite prin accident de autovehicul în care autorul și/sau autovehiculul au

rămas neidentificați sau persoana vinovată nu are o asigurare obligatorie de răspundere

civilă auto valabilă se exercită față de Biroul Național al Asigurătorilor de Autovehicule,

iar despăgubirile se achită în conformitate cu art.14. În acest caz, drepturile și obligațiile

privind dosarul de daune, constatarea pagubelor, stabilirea și plata despăgubirilor,

prevăzute de prezenta lege pentru asigurător, se vor atribui și Biroului Național al

Asigurătorilor de Autovehicule.

Potrivit art. 31 alin. (1) lit. b) din aceeași Lege, una din atribuțiile principale ale

Biroului Național este să administreze și să utilizeze mijloacele Fondului de protecție a

victimelor străzii și cele ale Fondului de compensare, constituite conform prezentei legi.

Reieșind din art. 33 alin. (1), (3), (4) și (8) din Legea cu privire la asigurarea

obligatorie de răspundere civilă pentru pagube produse de autovehicule, Fondul de

protecție a victimelor străzii se instituie în vederea protejării persoanelor păgubite prin

accidente produse de autovehicule ai căror proprietari sau utilizatori nu au respectat

obligația de asigurare obligatorie de răspundere civilă auto, de autovehicule neidentificate

și/sau obținute pe cale ilicită.

Fondul de protecție a victimelor străzii este destinat plăților de despăgubiri pentru

vătămări corporale sau deces dacă autovehiculul sau autorul accidentului a rămas

neidentificat, precum și plăților de despăgubiri pentru avarierea ori distrugerea de bunuri

și vătămări corporale sau deces dacă proprietarul sau utilizatorul autovehiculului

răspunzător de producerea accidentului nu a respectat obligația de asigurare obligatorie

de răspundere civilă auto sau autovehiculul a fost obținut pe cale ilicită.

Fondul de protecție a victimelor străzii se administrează și se utilizează de către

Biroul Național, potrivit actelor normative ale autorității de supraveghere, emise în acest

sens. Cheltuielile de constituire, administrare și utilizare a mijloacelor fondului se vor

acoperi din disponibilitățile lui.

În vederea recuperării sumelor cheltuite din Fondul de protecție a victimelor străzii,

Biroul Național poate înainta, în limitele despăgubirii de asigurare achitate, acțiune de

regres față de persoanele răspunzătoare de prejudiciu.

Ține de menționat faptul, că prevederi similare se conțin și în Regulamentul privind

Fondul de protecție a victimelor străzii, aprobat prin Hotărârea Comisiei Naționale a

Pieței Financiare nr. 19/11 din 09 aprilie 2009.

Astfel, potrivit pct. 2 din Regulamentul enunțat, Fondul de protecție a victimelor

străzii se instituie în vederea protejării persoanelor păgubite prin accidente de

autovehicule ai căror posesori nu au respectat obligația de asigurare obligatorie a

5

răspunderii civile pentru pagube produse de autovehicule și de autovehicule

neidentificate și/sau obținute pe cale ilicită.

Conform pct. 10 din același Regulament, mijloacele financiare acumulate în Fond

sunt destinate plăților de despăgubiri pentru vătămări corporale sau deces dacă

autovehiculul sau autorul accidentului a rămas neidentificat, precum și plăților de

despăgubiri pentru avarierea sau distrugerea de bunuri și vătămări corporale sau deces

dacă posesorul (utilizatorul) autovehiculului răspunzător de producerea accidentului nu a

respect st obligația de asigurare obligatorie de răspundere civilă auto internă sau

autovehiculul a fost obținut pe cale ilicită.

Totodată, reieșind din prevederile pct. 11 și 12 din Regulamentul nominalizat, dacă

posesorul autovehiculului care a provocat accidentul nu a îndeplinit obligația de a încheia

contract de asigurare obligatorie de răspundere civilă auto internă, din mijloacele

Fondului se acordă persoanelor prejudiciate despăgubiri atât pentru daune materiale, cât

și pentru vătămări corporale sau deces. Cuantumul prejudiciului suferit de persoanele

păgubite prin accidente de autovehicule se stabilește în strictă conformitate cu

prevederile Legii nr.414-XVI din 22.12.2006 “Cu privire la asigurarea obligatorie de

răspundere civilă pentru pagube produse de autovehicule” și actele emise în acest sens.

Potrivit pct. 16 și pct. 17 din Regulamentul privind Fondul de protecție a victimelor

străzii, persoanele fizice și juridice, care consideră că au dreptul să beneficieze de

despăgubiri din Fond, vor depune o cerere de despăgubire la sediul Biroului Național al

Asigurătorilor de Autovehicule. Cererea de despăgubire va fi însoțită în mod obligatoriu

de documentele care se întocmesc în cazul accidentelor de autovehicule și sunt prevăzute

la articolul 21 alineat (3) din Legea cu privire la asigurarea obligatorie de răspundere

civilă pentru pagube produse de autovehicule, din care să rezulte, după caz, că autorul

accidentului a rămas neidentificat sau că posesorul autovehiculului vinovat de producerea

acestuia nu deținea poliță de asigurare obligatorie de răspundere civilă auto internă la data

evenimentului.

Reieșind din prevederile pct. 18 din același Regulament, gestionarea dosarelor de

daună, pentru care urmează să se plătească despăgubiri din mijloacele Fondului, se face

de către Biroul Național al Asigurătorilor de Autovehicule în condițiile Legii cu privire

la asigurarea obligatorie de răspundere civilă pentru pagube produse de autovehicule.

Din dispozițiile pct. 32 din Regulamentul privind Fondul de protecție a victimelor

străzii, drepturile persoanelor păgubite prin accidente de autovehicule, în care

autovehiculul și/sau autorul accidentului au rămas neidentificați sau posesorul

(utilizatorul) autovehiculului nu deține poliță de asigurare obligatorie de răspundere

civilă auto internă sau autovehiculul a fost obținut pe cale ilicită la data producerii

accidentului, se exercită față de Biroul Național al Asiguratorilor de Autovehicule.

Conform pct. 34 și 35 lit. a) din Regulamentul sus-vizat, după plata despăgubirilor

de asigurare Biroul Național al Asigurătorilor de Autovehicule se subrogă în drepturile

persoanelor prejudiciate. Biroul Național al Asigurătorilor de Autovehicule poate înainta,

în limitele despăgubirii de asigurare achitate, acțiune de regres față de persoanele

răspunzătoare de prejudiciu și, după caz, pentru cheltuielile legate de instrumentarea și

lichidarea pretențiilor de despăgubire, asupra persoanei sau persoanelor răspunzătoare

pentru repararea prejudiciului, în cazul accidentelor în care posesorul (utilizatorul)

autovehiculului nu deține poliță de asigurare obligatorie de răspundere civilă auto internă

6

sau autovehiculul a fost obținut pe cale ilicită.

Prin urmare, raportând prevederile legale citate supra la cazul speței, rezultă că

persoana păgubită prin accident, pe teritoriul Republicii Moldova, de autovehiculul a

cărui proprietar sau utilizator nu are încheiată asigurare obligatorie de răspundere civilă

auto, poate să-și exercite drepturile sale de compensare a prejudiciului cauzat nemijlocit

față de Biroul Național al Asigurătorilor de Autovehicule, creat în acest sens, care

urmează să achite respectivele despăgubiri din Fondul de protecție a victimelor străzii,

instituit în special pentru astfel de situații.

În circumstanțele enunțate, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră drept eronată soluția primei instanțe,

menținută fără modificări de către instanța de apel, privind admiterea parțială a acțiunii,

cu dispunerea încasării directe din contul lui Dumitru Zacuțel în beneficiul lui Nichita

Șkirski a sumei de 41 491,09 de lei cu titlu de prejudiciu material cauzat ultimului în

rezultatul deteriorării automobilului său de model „Toyota Prius” cu n/î RFS 030 în

accidentul rutier din 04 august 2016. Or, legislația în vigoare stipulează expres că anume

Biroul Național al Asiguratorilor de Autovehicule este responsabil și competent în ce

privește compensarea persoanelor păgubite a despăgubirilor de asigurare cauzate prin

accidente produse de autovehicule ai căror proprietari sau utilizatori nu au respectat

obligația de asigurare obligatorie de răspundere civilă auto, din Fondul de protecție a

victimelor străzii, pe care Biroul îl administrează și-l utilizează în acest sens.

În conformitate cu art. 59 alin. (1) din Codul de procedură civilă, parte în proces

(reclamant sau pârât) poate fi orice persoană fizică sau juridică prezumată, la momentul

intentării procesului, ca subiect al raportului material litigios.

În contextul expus, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al

Curții Supreme de Justiție consideră că prezenta acțiune civilă este îndreptată împotriva

unui pârât necorespunzător, având în vedere faptul că legislația în vigoare expres prevede

că responsabil de compensarea despăgubirilor de asigurare cauzate prin accidente

produse de autovehicule ai căror proprietari sau utilizatori nu au respectat obligația de

asigurare obligatorie de răspundere civilă auto este anume Biroul Național al

Asiguratorilor de Autovehicule, fapt ce denotă că recurentul Zacuțel Dumitru nu este

subiect al raportului material litigios.

Pe cale de consecință, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit

al Curții Supreme de Justiție consideră necesar de a admite recursul declarat de Dumitru

Zacuțel, reprezentat de avocatul Serghei Cebotari, a casa integral decizia din 10

octombrie 2018 a Curții de Apel Chișinău și hotărârea din 03 aprilie 2017 a Judecătoriei

Chișinău, sediul Buiucani, cu pronunțarea unei noi hotărâri de respingere a acțiunii ca

neîntemeiată.

Totodată, instanța de recurs, în conformitate cu prevederile art. 94 alin. (1) din Codul

de procedură civilă, consideră necesar de a încasa din contul intimatului Nichita Șkirski

în beneficiul recurentului Dumitru Zacuțel cheltuielile de judecată suportate de către

ultimul prin achitarea taxei de stat la depunerea apelului în sumă de 934 de lei, conform

chitanței de plată nr. C5RB-7600 din 31 ianuarie 2018 (f.d. 113) și la depunerea

recursului în sumă de 623 de lei, conform ordinului de încasare a numerarului nr. FH3D-

Q100 din 20 februarie 2019 (f.d. 192), în total 1557 de lei.

Astfel, din considerentele menționate, Colegiul civil, comercial și de contencios

7

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a admite recursul,

a casa decizia instanței de apel și hotărârea primei instanțe, cu pronunțarea unei hotărâri

noi de respingere a acțiunii ca neîntemeiată.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. b) din Codul de procedură civilă, Colegiul

civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție

d e c i d e:

Se admite recursul declarat de Dumitru Zacuțel, reprezentat de avocatul Serghei

Cebotari.

Se casează integral decizia din 10 octombrie 2018 a Curții de Apel Chișinău și

hotărârea din 03 aprilie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani, în cauza civilă, la

cererea de chemare în judecată depusă de Nichita Șkirski împotriva lui Dumitru Zacuțel

cu privire la repararea prejudiciului material cauzat în urma accidentului rutier și se

pronunță o hotărâre nouă prin care:

Se respinge acțiunea depusă de Nichita Șkirski împotriva lui Dumitru Zacuțel cu

privire la repararea prejudiciului material cauzat în urma accidentului rutier, ca fiind

neîntemeiată.

Se încasează din contul lui Nichita Șkirski în beneficiul lui Dumitru Zacuțel suma

de 1557 (o mie cinci sute cincizeci și șapte) de lei cu titlu de taxă de stat.

Decizia este irevocabilă.

Președintele ședinței,

judecătorul Mariana Pitic

judecătorii Iurie Bejenaru

Nicolae Craiu

Nina Vascan

Victor Burduh

8