2ra-1087/19 — Încasarea despăgubirilor de asigurare
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- Încasarea despăgubirilor de asigurare
- Temei legal
- Aprecierea arbitrară a probelor, neexpunerea asupra unor circumstante
2ra-1087/19 — Încasarea despăgubirilor de asigurare (Curtea Supremă de Justiție, 2019)
Dosarul nr.2ra-1087/19
Prima instanță: Judecătoria Orhei, sediul Rezina, judecător: I. Negreanu
Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău, judecători: A. Minciuna, V. Sîrbu, V. Mihaila
DECIZIE
26 iunie 2019 mun. Chișinău
Colegiul Civil, Comercial și de Contencios Administrativ lărgit al Curții Supreme
de Justiție
în componența:
Președintele ședinței, judecătorul Ala Cobăneanu
Judecătorii Iurie Bejenaru
Galina Stratulat
Victor Burduh
Svetlana Filincova
examinând recursul declarat de Publicația Periodică „Cuvântul” SRL,
în cauza civilă la cererea de chemare în judecată a Publicației Periodice
„Cuvântul” SRL către AP „Biroul Național al Asigurărilor Auto” cu privire la
încasarea despăgubirilor de asigurare,
împotriva deciziei din 13 februarie 2019 a Curții de Apel Chișinău, prin care a
fost admis apelul declarat de AP Biroul Național al Asigurărilor Auto și casată
hotărârea din 21 septembrie 2018 a Judecătoriei Orhei, sediul Rezina, prin care a
fost admisă acțiunea,
c o n s t a t ă:
La 19 martie 2018, Publicația Periodică ,,Cuvântul” SRL a depus cerere de
chemare în judecată împotriva AP Biroul Național al Asigurătorilor Auto cu privire
la încasarea despăgubirilor de asigurare.
În motivarea acțiunii a menționat că, la 10.11.2017, în jurul orei 7:45,
lucrătorul în cadrul societății PP „Cuvântul” SRL, Gojinețchi Avacum, se afla la
volanul automobilului „Dacia Logan”, n/î RZ AF 483, deținut în proprietate de
reclamant, pe traseul Orhei-Peresecina. În acel moment, automobilul a fost
accidentat de către un autocamion de mari gabarite, fapt care a cauzat deteriorări și
prejudicii automobilului „Dacia Logan”, n/î RZ AF 483.
După impact, autocamionul a continuat deplasarea fără să se oprească, în
pofida încercărilor de claxonare. Gojinețchi Avacum a oprit imediat autovehiculul
și a chemat la fața locului inspectorii de patrulare, la numărul 902.
În urma constatării faptului la fața locului, inspectorii de patrulare au apreciat
că contravenientul a rămas neidentificat, iar inspectorul de patrulare Curchi Tudor
a inițiat procesul contravențional în temeiul art. 242 alin. (1) și art. 243 Cod
contravențional, cu scopul de identificare a vinovatului accidentului rutier. După
1
realizarea procedurilor pe plan contravențional, inspectorul de patrulare a
reconfirmat constatarea, precum că vinovatul de accident rutier a rămas
neidentificat. Acest fapt a stat la baza apariției dreptului reclamantului, de a solicita
acordarea despăgubirilor de asigurare, de la Biroul Național al Asigurătorilor de
Autovehicule, în temeiul art. 20 alin. (5) din Legea nr. 414 din 22.12.2006 cu
privire la asigurarea obligatorie de răsputere civilă pentru pagube produse de
autovehicule.
La 08.12.2017, reclamantul a depus cererea nr. FVS/204/17, prin care a
solicitat despăgubirea în urma accidentului rutier.
La 17.01.2018, pârâtul a emis răspunsul nr. 02-65/18, prin care a refuzat
achitarea despăgubirilor de asigurare. În motivarea răspunsului a indicat că fondul
de protecție a victimelor străzii, nu prevede achitarea despăgubirilor de asigurare în
cazul în care vinovatul nu a fost identificat.
În acest sens, în adresa pârâtului a fost remisă o cerere concretizată, în care a
fost combătut argumentul pârâtului și motivată în fapt și în drept obligația acestuia
de a achita despăgubirea de asigurare. Ca efect, pârâtul a emis un răspuns repetat
de refuz în achitarea despăgubirilor de asigurare, fapt care a stat la baza depunerii
prezentei cereri de chemare în judecată.
Astfel, a solicitat încasarea din contul Biroului Național al Asigurătorilor de
Autovehicule, în beneficiul PP „Cuvântul” SRL, a sumei în mărime de 8540 de lei,
cu titlu de despăgubiri de asigurare, precum și a cheltuielilor de judecare a cauzei,
ce sunt constituite din taxa de stat și cheltuielile de asistență juridică.
Prin hotărârea din 21 septembrie 2018 a Judecătoriei Orhei, sediul Rezina, s-a
încasat din contul Biroului Național al Asigurătorilor Auto în beneficiul Publicației
Periodice ,,Cuvântul” Societate cu Răspundere Limitată suma de 8540 de lei cu
titlu de despăgubire de asigurare, precum și cheltuieli judiciare compuse din taxa
de stat în sumă de 256,20 de lei și cheltuieli de asistență juridică în sumă de 2500
de lei, iar în total - 11 296,20 (unsprezece mii două sute nouăzeci și șase), 20 de
lei.
La 09 octombrie 2018, AP ,,Biroul Național al Asigurătorilor Auto” a depus
cerere de apel, prin care a solicitat să fie admis apelul, casată hotărârea Judecătoriei
Orhei, sediul Rezina din 21 septembrie 2018, cu emiterea unei noi hotărâri de
respingere a acțiunii.
Prin decizia din 13 februarie 2019 a Curții de Apel Chișinău a fost admis
apelul declarat de Biroului Național al Asigurătorilor de Autovehicule, casată
hotărârea primei instanțe și pronunțată o hotărâre nouă, prin care acțiunea a fost
respinsă.
Pentru a decide astfel, instanța de apel a menționat că reține ca eronată
concluzia instanței de fond care a conchis că răspunderea pârâtului în cazul dat este
stabilită expres de Lege, ce prevede imperativ că despăgubirea persoanei
prejudiciate în urma deteriorării bunurilor sale prin accidente rutiere comise din
vina prin autorul autovehiculului rămas neidentificat are loc din contul fondului
victimelor străzii, gestionat de Biroul Național al Asigurătorilor de Autovehicule,
or, contrar celor invocate, normele de drept enunțate stipulează expres că din
mijloacele Fondului se achită despăgubire de asigurare în cazul în care
2
autovehiculul, sau autorul accidentului a rămas neidentificat doar pentru vătămări
corporale, sau deces.
La 19.04.2019, Publicația Periodică ,,Cuvântul” Societate cu Răspundere
Limitată a declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel.
În motivarea recursului a indicat că instanța de apel la judecarea cauzei a
interpretat eronat legea, casând în mod eronat hotărârea primei instanțe de admitere
a acțiunii, care este o hotărâre perfect legală și întemeiată.
Astfel, a solicitat admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel și
menținerea hotărârii primei instanțe.
La 20.05.2019, Asociația Profesională „Biroul Național al Asiguratorilor de
Autovehicule” a depus referință prin care au solicitat ca recursul declarat să fie
considerat inadmisibil.
În conformitate cu art. 434 alin. (1) Cod de procedură civilă, recursul se
declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale.
Din materialele dosarului rezultă că decizia recurată a fost pronunțată la 13
februarie 2019 și expediată pentru comunicare participanților la proces la 12 martie
2019 (f. d. 115), iar recursul a fost depus la 19 aprilie 2019. Astfel, se constată că
recurentul s-a conformat prevederilor legale și a declarat recursul împotriva
deciziei din 13 februarie 2019 a Curții de Apel Chișinău, în termen.
Prin încheierea din 12 iunie 2019 a Curții Supreme de Justiție, recursul
declarat de Publicația Periodică ,,Cuvântul” Societate cu Răspundere Limitată a
fost considerat admisibil.
Examinând materialele dosarului, Colegiul Civil, Comercial și de Contencios
Administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră recursul întemeiat și
care urmează a fi admis, din următoarele considerente.
În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. c) Cod de procedură civilă, instanța de
recurs după ce judecă recursul este în drept să admită recursul, să caseze integral
decizia instanței de apel și să trimită cauza spre rejudecare în instanța de apel o
singură dată dacă eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanța de recurs.
Verificând legalitatea deciziei atacate, prin prisma argumentelor invocate în
cererea de recurs și referință, Colegiul constată că instanța de apel, la examinarea
cauzei, a interpretat și a aplicat eronat prevederile legale, concluziile expuse în
decizie sunt în contradicție cu circumstanțele cauzei, iar aceste circumstanțe
afectează legalitatea deciziei contestate și însuși conținutul unui proces echitabil.
Astfel, Colegiul constată că, la 19 martie 2018, Publicația Periodică
,,Cuvântul” SRL a depus cerere de chemare în judecată împotriva AP Biroul
Național al Asigurătorilor Auto cu privire la încasarea despăgubirilor de asigurare.
Prin hotărârea din 21 septembrie 2018 a Judecătoriei Orhei, sediul Rezina, s-a
dispus admiterea acțiunii și s-a încasat din contul Biroului Național al
Asigurătorilor Auto în beneficiul Publicației Periodice ,,Cuvântul” Societate cu
Răspundere Limitată suma de 8540 de lei cu titlu de despăgubire de asigurare.
Ulterior, Curtea de Apel Chișinău, prin decizia din 13 februarie 2019, a casat
hotărârea primei instanțe și a pronunțat o nouă hotărâre de respingere a acțiunii.
În justificarea soluției sale, instanța de apel a indicat că obiect al examinării
prezentei cauze civile îl constituie încasarea sumei în mărime de 8 540 de lei, cu
titlu de despăgubiri de asigurare, în temeiul Legii nr. 414-XVI din 22.12.2006 cu
3
privire la asigurarea obligatorie de răspundere civilă pentru pagube produse de
autovehicule.
Cu referire la prevederile art. 20 alin. (5), art. 31 alin. (1) lit. b), art. 33 alin.
(3) din Legea nr. 414-XVI din 22.12.2006, ale pct. 10 din Regulamentul Fondului
de protecție a victimelor străzii, aprobat prin hotărârea Comisiei Naționale a Pieței
Financiare nr.19/11 din 09.04.2009, instanța de apel a reținut că în speță, Biroul
Național al Asigurătorilor de Autovehicule este în drept să achite despăgubirea de
asigurare din mijloacele Fondului de protecție a victimelor străzii în contextul în
care autovehiculul sau autorul accidentului a rămas neidentificat doar în cazul în
care au survenit vătămări corporale sau deces.
Succesiv instanța de apel a considerat ca neîntemeiată concluzia primei
instanțe, precum că nu fondul la care se referă pârâtul trebuie să prevadă obligația
de achitare a despăgubirilor ci doar Legea”, dat fiind faptul că Biroul Național al
Asigurătorilor de Autovehicule a invocat doar condițiile în care mijlocele Fondului
de Protecție a Victimelor Străzii urmează a fi gestionat în conformitate cu legea.
Totodată, instanța de apel a indicat că prin hotărârea contestată, instanța de
fond a încasat despăgubirea de asigurare în temeiul Raportului de constatare nr.77.
În speță, însă la materialele cauzei nu a fost anexat Raportul de constatare nr.77 pe
care reclamantul și-a întemeiat pretențiile și în baza căruia prima instanță a încasat
prejudiciul material în mărime de 8540 de lei.
Față de aceste concluzii ale instanței de apel, Colegiul reține următoarele.
Conform art. 20 alin. (5) din Legea cu privire la asigurarea obligatorie de
răspundere civilă pentru pagube produse de autovehicule nr. 414-XVI din
22.12.2006, drepturile persoanei păgubite prin accident de autovehicul în care
autorul și/sau autovehiculul au rămas neidentificați sau persoana vinovată nu are o
asigurare obligatorie de răspundere civilă auto valabilă se exercită față de Biroul
Național al Asigurătorilor de Autovehicule, iar despăgubirile se achită în
conformitate cu art.14. În acest caz, drepturile și obligațiile privind dosarul de
daune, constatarea pagubelor, stabilirea și plata despăgubirilor, prevăzute de
prezenta lege pentru asigurător, se vor atribui și Biroului Național al Asigurătorilor
de Autovehicule.
Conform art. 33 alin. (3) din legea enunțată, fondul de protecție a victimelor
străzii este destinat plăților de despăgubiri pentru vătămări corporale sau deces
dacă autovehiculul sau autorul accidentului a rămas neidentificat, precum și
plăților de despăgubiri pentru avarierea ori distrugerea de bunuri și vătămări
corporale sau deces dacă proprietarul sau utilizatorul autovehiculului răspunzător
de producerea accidentului nu a respectat obligația de asigurare obligatorie de
răspundere civilă auto sau autovehiculul a fost obținut pe cale ilicită.
Potrivit pct. 10 din Regulamentul Fondului de protecție a victimelor străzii,
aprobat prin hotărârea Comisiei Naționale a Pieței Financiare nr.19/11 din
09.04.2009, mijloacele financiare acumulate în Fond sunt destinate plăților de
despăgubiri pentru vătămări corporale sau deces dacă autovehiculul sau autorul
accidentului a rămas neidentificat, precum și plăților de despăgubiri pentru
avarierea sau distrugerea de bunuri și vătămări corporale sau deces dacă posesorul
(utilizatorul autovehiculului răspunzător de producerea accidentului nu a respectat
4
obligația de asigurare obligatorie de răspundere civilă auto internă sau
autovehiculul a fost obținută pe cale ilicită.
Astfel, după cum rezultă din prevederile art. 20 alin. (5) din Legea cu privire
la asigurarea obligatorie de răspundere civilă pentru pagube produse de
autovehicule nr. 414-XVI din 22.12.2006, drepturile persoanei păgubite prin
accident de autovehicul în care autorul și/sau autovehiculul au rămas neidentificați
se exercită față de Biroul Național al Asigurătorilor de Autovehicule, iar
despăgubirile se achită în conformitate cu art.14.
Conform art. 2 din legea nominalizată, persoană păgubită se consideră orice
persoană îndreptățită să primească despăgubire de asigurare pentru orice pagubă
sau vătămare corporală provocată în urma unui accident de autovehicul.
Prin urmare, instanța de apel cu referire la art. 33 alin. (3) din legea pre-citată
și la pct. 10 din Regulamentul Fondului de protecție a victimelor străzii, aprobat
prin hotărârea Comisiei Naționale a Pieței Financiare nr.19/11 din 09.04.2009,
norme care specifică faptul că persoanele pentru vătămări corporale sau deces
provocate în urma producerii accidentului de un autovehicul neidentificat, la fel,
sunt despăgubite din fondul de protecție a victimelor străzii, concluzionează că,
Biroul Național al Asigurătorilor de Autovehicule este în drept să achite
despăgubirea de asigurare din mijloacele Fondului de protecție a victimelor străzii
în contextul în care autovehiculul sau autorul accidentului a rămas neidentificat
doar în cazul în care au survenit vătămări corporale sau deces.
Însă instanța de apel ezită să analizeze circumstanțele cauzei în coraport cu
prevederile art. 33 alin. (1) din Legea nr. 414-XVI din 22.12.2006, potrivit cărora,
fondul de protecție a victimelor străzii se instituie în vederea protejării persoanelor
păgubite prin accidente produse.....de autovehicule neidentificate... și ale pct. 2 din
Regulamentul Fondului de protecție a victimelor străzii, aprobat prin hotărârea
Comisiei Naționale a Pieței Financiare nr.19/11 din 09.04.2009, la fel, care
prevede că fondul de protecție a victimelor străzii se instituie în vederea protejării
persoanelor păgubite prin accidente produse.....de autovehicule neidentificate...
Mai mult, Colegiul constată că, instanța de apel referindu-se la faptul, precum
că la materialele cauzei nu a fost anexat Raportul de constatare nr. 77 pe care
reclamantul și-a întemeiat pretențiile și în baza căruia prima instanță a încasat
prejudiciul material în mărime de 8540 de lei, se contrazice în argumentele sale, pe
de o parte conchide că din mijloacele Fondului de protecție a victimelor străzii în
contextul în care autovehiculul sau autorul accidentului a rămas neidentificat se
achită despăgubirile doar în cazul în care au survenit vătămări corporale sau deces,
iar pe de altă parte dă de înțeles că recurentul-reclamant ar beneficia de despăgubiri
dar nu a probat existența prejudiciului cauzat în care autovehiculul sau autorul
accidentului a rămas neidentificat.
Cât privește afirmațiile instanței de apel, prin care aceasta susține că, la
materialele dosarului, lipsește Raportul de constatare nr. 77 pe care reclamantul și-
a întemeiat pretențiile și în baza căruia prima instanță a încasat prejudiciul material
în mărime de 8540 de lei, Colegiul lărgit reține că instanța de apel a omis să
stabilească căror circumstanțe se datorează lipsa acestuia, în situația în care
conform anexei la cererea de chemare se pretinde că actul enunțat a fost prezentat
5
instanței de judecată, iar prima instanță își întemeiază soluția de admitere a acțiunii
în temeiul acestuia.
Erorile comise de instanța de apel în mod grav lezează principiile
fundamentale de drept și aduce atingere dreptului la un proces echitabil, iar aceste
erori și omisiuni cu certitudine nu pot fi corectate de instanța de recurs, motiv
pentru care în speță se impune rejudecarea cauzei în ordine de apel.
Totodată, instanța de recurs notează că pronunțarea asupra altor obiecții
invocate în cererea de recurs și referință este inoportună în situația în care erorile
comise de instanța de apel în speță impun în mod imperativ rejudecarea cauzei în
ordine de apel.
Astfel, din considerentele menționate, Colegiul Civil, Comercial și de
Contencios Administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia
de a admite recursul, de a casa decizia instanței de apel și de a restitui cauza spre
rejudecare în ordine de apel în aceeași instanță, în alt complet de judecată.
Având în vedere cele expuse și în conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. c) Cod
de procedură civilă, Colegiul Civil, Comercial și de Contencios Administrativ
lărgit al Curții Supreme de Justiție,
D E C I D E:
Se admite recursul declarat de Publicația Periodică „Cuvântul” SRL.
Se casează decizia din 13 februarie 2019 a Curții de Apel Chișinău, în cauza
civilă la cererea de chemare în judecată a Publicației Periodice „Cuvântul” SRL
către AP „Biroul Național al Asigurărilor Auto” cu privire la încasarea
despăgubirilor de asigurare, și se remite cauza spre rejudecare în Curtea de Apel
Chișinău, în alt complet de judecată.
Decizia nu se supune niciunei căi de atac.
Președintele ședinței, judecătorul
Ala Cobăneanu
Judecători –
Iurie Bejenaru
Galina Stratulat
Victor Burduh
Svetlana Filincova
6