2ra-1134/19 — constatarea incalcarii dreptului la examinare în termen rezonabil a urmării penale în proces penal, constatarea neexamninării cererilor și demersurilor adresate politiei neexecutarea în termen rezonabil a indicațiilor judecătorului de instrucție încasarea despăgubirilor echitabile din contul statului RM cu titlu de prejudiciul moral și prejudiciul material

2ra-1134/19 — constatarea incalcarii dreptului la examinare în termen rezonabil a urmării penale în proces penal, constatarea neexamninării cererilor și demersurilor adresate politiei neexecutarea în termen rezonabil a indicațiilor judecătorului de instrucție încasarea despăgubirilor echitabile din contul statului RM cu titlu de prejudiciul moral și prejudiciul material (Curtea Supremă de Justiție, 2019)

dosar nr. 2ra-1134/2019

prima instanță, Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani, judecător: (I. Păduraru)

instanța de apel, Curtea de Apel Chișinău judecători: (A. Bostan, V. Negru, A. Pahopol)

Î N C H E I E R E

19 iunie 2019 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, judecătorul Tatiana Vieru

judecătorii Maria Ghervas

Nina Vascan

examinând admisibilitatea recursului declarat de Ministerul Justiției al

Republicii Moldova,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Mihail Iachimov

împotriva Ministerului Justiției al Republicii Moldova cu privire la constatarea

încălcării dreptului său la exercitarea în termen rezonabil a urmăririi penale în

proces penal, constatarea neexaminării cererilor și demersurilor adresate poliției,

neexecutarea în termen rezonabil a indicațiilor judecătorului de instrucție,

încasarea despăgubirii echitabile din contul statului Republica Moldova cu titlu de

prejudiciu moral și despăgubirii echitabile cu titlu de prejudiciu material,

împotriva deciziei din 27 noiembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău, prin

care s-au respins apelurile declarate de Ministerul Justiției al Republicii Moldova și

Mihail Iachimov și s-a menținut hotărârea din 18 aprilie 2018 a Judecătoriei

Chișinău, sediul Buiucani,

c o n s t a t ă :

La 17 ianuarie 2018, Mihail Iachimov a depus cerere de chemare în judecată

împotriva Ministerului Justiției al RM solicitând constatarea încălcării dreptului

său la exercitarea în termen rezonabil a urmăririi penale în procesul penal nr.

2000000000007, constatarea neexaminării cererilor și demersurilor adresate

poliției, precum și neexecutarea în termen rezonabil a indicațiilor judecătorului de

instrucție, încasarea prejudiciului material în suma de 69687 lei și a prejudiciului

moral în sumă de 20000 lei.

În motivarea acțiunii s-a indicat că la 20 ianuarie 2015, din ograda casei din

str. xxxxx, mun. Chișinău, de către persoane neidentificate a fost săvârșit furtul

autoturismului de marca Vaz 2161 și a lucrurilor de preț ce se aflau în salonul

acestuia, în valoare totală de 69687 de lei, cauzându-i un prejudiciu material în

proporții mari. La 22 ianuarie 2015, în temeiul art. 186 alin. (2) Cod penal a fost

intentat dosarul penal Nr. 2000000037. Reclamantul a specificat că calificarea

infracțiunii efectuată de OUP a fost eronată, infracțiunii fiindu-i aplicabile

prevederile art. 186, alin.(4) Cod penal, prin ce i-au fost aduse atingeri drepturilor

1

sale constituționale. La data de 27 ianuarie 2015 a fost recunoscut drept parte

vătămată și reclamant civil în sumă de 41000 de lei, însă în urma numeroaselor

plângeri cuantumul reclamației civile a fost majorat la suma de 69687 de lei.

Reclamantul a afirmat că la 20 ianuarie 2015, în timpul desfășurării

investigațiilor la locul infracțiunii de către grupa operativă al Comisariatului de

Poliție sect. Buiucani, în săvârșirea furtului au fost bănuite două femei și un bărbat,

care pe perioada a patru luni (octombrie, noiembrie, decembrie 2014 și ianuarie

2015), fumau în scara casei nr.171, acțiuni pe care încă atunci le-a considerat

dubioase. Ulterior, a constatat că aceste persoane sunt Caic M.A. și Caic-Ciomaia

O.I. și a adresat o petiție ofițerului de urmărire penală a Comisariatului de Poliție

sect. Buiucani, mun. Chișinău, cu recomandarea de a identifica persoanele indicate

supra în vederea chestionării lor și efectuării confruntării pe faptul furtului

autoturismului ce îi aparține, însă până la moment acțiunile sus menționate nu au

fost efectuate, prin ce au fost vătămate drepturile constituționale prevăzute de art.

53, 19, 252, 254 Cod de procedură penală.

În continuare, reclamantul Mihail Iachimov a indicat că la 20 ianuarie 2015

a solicitat ofițerului de urmărire penală a sect. Buiucani și ofițerului poliției

criminale, ridicarea neîntârziată a înregistrărilor video de pe camera de securitate,

instalată la colțul casei cu nr. 171, din str. Columna, mun. Chișinău pentru perioada

16 – 20 ianuarie 2015, însă înregistrările au fost ridicate doar din data de

20 ianuarie 2015. În consecință, înregistrările video au fost examinate abia la data

de 22 ianuarie 2015.

Reclamantul Mihail Iachimov a subliniat că din materialele dosarului penal

rezultă, că ofițerul de urmărire penală a desfășurat în mod defectuos procesul și a

comis mai multe încălcări a legislației procesuale.

În aceiași ordine de idei, reclamantul a evidențiat și momentul că la data de

20 mai 2015 a înaintat o petiție ofițerului de urmărire penală al Comisariatului de

Poliție, sectorul Buiucani și procurorului, cu scopul de а-i determina să efectueze

un șir de acțiuni de cercetare pentru elucidarea cazului. Cu toate acestea,

revendicarea sa a fost lăsată fară răspuns, fapt prin care a fost adusă atingere

drepturilor sale constituționale, garantate prin art. 52 al Constituției RM și al art. 6

al Convenției Europene pentru Drepturile Omului.

Reclamantul a relatat că din scrisoarea procurorului de la Procuratura

Generală a RM, se conturează concluzia că pe acest dosar penal au fost admise

numeroase încălcări procesuale. La data de 29 iunie 2015 a adresat o plângere față

de Procuratura sect. Buiucani, dar n-a primit niciun răspuns, prin ce au fost

neglijate drepturile sale constituționale, prevăzute de art.52 al Constituției RM și

art. 6, 13 al Convenției Europene. La data de 23 octombrie 2015, în baza

prevederilor art.298, 299, alin. (2) Cod de procedură penală, a înaintat o plângere

la Procuratura Generală al Republicii Moldova. Această plângere a fost

redirecționată la Procuratura sect. Buiucani, mun. Chișinău, de la care în

continuare nu a primit nici un răspuns, fapt ce a provocat încălcarea drepturilor

sale fundamentale, conținute în art. 52 al Constituției RM și art. 6, 13 al Convenției

Europene. La data de 05 ianuarie 2016, Departamentul de Urmărire Penală al

Ministerului Afacerilor Interne a Republicii Moldova, în răspunsul său a constatat

că, ofițerul de urmărire penală, în cadrul desfășurării investigației pe dosarul penal

2015030137, a admis un șir de încălcări procesuale. Pentru înlăturarea acestor

neajunsuri au fost date anumite indicații, însă până la moment unele încălcări au

rămas neschimbate, în acest mod atentându-se la drepturile sale constituționale,

2

prevăzute de art. 52 al Constituției Republicii Moldova și art. 6, 13 al Convenției

Europene.

La data de 29 ianuarie 2016 a adresat o solicitare către Adjunctul

Procurorului General al Republicii Moldova, prin care cerea audiență în vederea

aducerii la cunoștință despre încălcările procesuale admise în cadrul urmăririi

penale, însă această solicitare a fost respinsă, iar plângerea sa din data de

29 ianuarie 2016 a fost redirecționată la Procuratura sectorului Buiucani, din partea

căreia în continuare n-a primit răspuns, în acest fel fiind încălcate drepturile sale

garantate prin art. 52 al Constituției Republicii Moldova și art.6, 13 al Convenției

Europene.

Reclamantul a mai indicat că la data de 19 martie 2016, în baza prevederilor

art. 313 Cod de procedură penală, a adresat o plângere către Judecătoria sect.

Buiucani. La data 18 aprilie 2016 Judecătoria sect. Buiucani a admis parțial

plângerea de la data de 19 martie 2016, încălcând în felul acesta drepturile sale

fundamentale, prevăzute de art. 52 al Constituției Republicii Moldova și art.6, 13

al Convenției Europene. La data de 07 noiembrie 2016, din partea Procuraturii

sect. Buiucani, a primit două ordonanțe, emise la data de 31 octombrie 2016,

despre scoaterea cetățeanului Cauc I.N. de sub urmărirea penală în baza

prevederilor art. 52, 255, 275, 284, Cod de procedură penală, și suspendarea

dosarului penal în conformitate cu prevederile art. 52, 255, 287 alin. (1), (2) Cod

de procedură penală, prin aceasta încălcând art. 19, 252, 254 Cod de procedură

penală. În așa fel, faptul că dosarul penal nu a fost investigat în măsură deplină și

n-au fost soluționate toate petițiile sale, a adus la încălcarea art. 52 al Constituției

Republicii Moldova și art. 6, 13 al Convenției Europene.

La fel, reclamantul a subliniat că Procuratura Generală a Republicii Moldova

și Ministerul Afacerilor Interne al Republicii Moldova, în calitatea sa de

reprezentanți ai puterii statale nu au luat măsurile necesare pentru restituirea

proprietății reclamantului în posesiunea acestuia, prin ce au încălcat art. 46 al

Constituției Republicii Moldova, deoarece dreptul la proprietatea privată este

intangibil și este protejat de stat, iar obligațiunile de apărare ale acesteia sunt

garantate de lege. Din ziua furtului au trecut trei ani, însă acesta continuă să fie

lipsit de dreptul de folosință asupra propriilor bunuri, deși nimeni nu poate fi privat

de acest drept, decît în conformitate cu legea.

Reclamantul Iachimov Mihail a învederat că își îndeplinește cu bună-

credință datoria față de statul Republica Moldova, dar organele de ocrotire a

normelor de drept nu-și exercită atribuțiile, încălcând astfel Constituția țării,

apărând interesele reprezentanților puterii statale, care îi lezează demnitatea

umană, subminând reputația și demnitatea în propriii ochi, cauzându-i astfel

suferințe morale și psihice, însoțite de stări de neliniște și neplăcere, care i-au

epuizat forțele spiritual, deoarece a fost nevoit să umble prin instanțe și să scrie

plângeri pentru a-și dovedi dreptatea, lăsând propria mamă, ce se afla într-o vârstă

înaintată și gradul 2 de invaliditate, fără grija și supravegherea necesară. Starea

proprie de sănătate s-a înrăutățit simțitor, deoarece în anul 2005 a suferit o

intervenție chirurgicală de îndepărtare a glandei tiroide, iar în anul 2013 a fost

bolnav de pneumonie bilaterală în formă gravă. La moment, în legătură cu grijile și

neplăcerile suferite, s-a înrăutățit grav starea sănătății, ceea ce în conformitate cu

dispozițiile art. 524-525 Cod de procedură penală a RM, îi acordă dreptul la o

dreaptă și echitabilă despăgubire morală, pentru prejudiciile suferite în urma

acțiunilor ilicite ale organului de urmărire penală, în sumă de 20 000 lei și

3

prejudiciul material în sumă de 69687 lei.

Reclamantul Mihail Iachimov a solicitat admiterea acțiunii, încasarea din

contul statului în beneficiul său, a despăgubirii morale pentru prejudiciile suferite

în urma acțiunilor ilicite ale organului de urmărire penală în sumă de 20 000 lei și

prejudiciul material în sumă de 69687 lei.

Prin hotărârea din 18 aprilie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani s-

a admis parțial acțiunea înaintată de Mihail Iachimov; s-a constatat încălcarea

dreptului reclamantului Mihail Iachimov la exercitarea în termen rezonabil a

urmăririi penale în procesul penal nr. 2000000007; s-a încasat de la bugetul de stat

prin intermediul Ministerului Justiției RM în beneficiul lui Mihail Iachimov suma

de 10000 de lei cu titlu de prejudiciu moral, cauzat prin încălcarea dreptului

reclamantului Mihail Iachimov la exercitarea în termen rezonabil a urmăririi

penale. În rest, acțiunea a fost respinsă ca neîntemeiată.

Prin decizia din 27 noiembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău s-au respins

apelurile declarate de Ministerul Justiției al RM și Mihail Iachimov și a fost

menținută hotărârea din 18 aprilie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani, în

cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Mihail Iachimov

împotriva Ministerului Justiției al Republicii Moldova cu privire la constatarea

încălcării dreptului său la exercitarea în termen rezonabil a urmăririi penale în

proces penal, constatarea neexaminării cererilor și demersurilor adresate poliției,

neexecutarea în termen rezonabil a indicațiilor judecătorului de instrucție,

încasarea despăgubirii echitabile din contul statului Republica Moldova, cu titlu de

prejudiciu moral și despăgubirii echitabile cu titlu de prejudiciu material.

În susținerea soluției adoptate, instanța de apel a reținut că prin ordonanța

din 22 ianuarie 2015 a fost pornită urmărirea penală conform semnelor

componenței de infracțiune prevăzută la art. 186 alin. (2) lit. b) și d) Cod Penal al

RM, furt-adică sustragerea pe ascuns a bunurilor altei persoane, săvârșită de două

sau mai multe persoane cu cauzarea daunelor în proporții considerabile. Prin

ordonanța din 21 ianuarie 2015 Mihail Iachimov a fost recunoscut în calitate de

parte vătămată, corespunzător prin ordonanța din 21 noiembrie 2015 Mihail

Iachimov a fost recunoscut inclusiv în calitate de parte civilă. Prin ordonanța

procurorului în Procuratura sect. Buiucani, mun. Chișinău din 19 mai 2016 Viorel

Beiu, a fost admisă cererea părții vătămate Iachimov Mihail privind recunoașterea

sa în calitate de parte civilă în sumă de 69687 lei, cu expedierea ordonanței în

adresa IP Buiucani, mun. Chișinău, pentru executarea ei și efectuarea urmăririi

penale în continuare. Prin ordonanța din 27 mai 2016 Mihail Iachimov a fost

recunoscut în calitate de parte vătămată, corespunzător prin ordonanța din

21 noiembrie 2015 Mihail Iachimov a fost recunoscut inclusiv în calitate de parte

civilă. La data de 24 septembrie 2016 ofițerul SUP IP Buiucani mun. Chișinău

Vladimir Josan a întocmit raport prin care a propus de scos de sub urmărire penală

pe Caic Ivan Nicolae a.n. 1983.

Instanța de apel a concluzionat că ipoteza primei instanțe privind necesitatea

admiterii parțiale a acțiunii referitor la constatarea încălcării dreptului la

exercitarea în termen rezonabil a urmăririi penale în procesul penal și repararea

prejudiciului material și moral este justă, ea având la bază cumulul dovezilor

administrate în cadrul dezbaterilor judiciare, cărora le-a fost dată aprecierea

juridică cuvenită, conform cerințelor art. 130 Cod de procedură civilă. Or,

reclamantul-apelant are statut de parte vătămată de 1 (unu) an și nouă luni și

începând cu 27 mai 2016 și până în present, o decizie finală nu este emisă în cauza

4

penală.

În asemenea circumstanțe, instanța de apel a remarcat că luând în

considerare natura dreptului lezat, caracterul și gravitatea suferințelor suportate,

prima instanță corect a dispus spre încasare în beneficiul lui Mihail Iachimov din

contul bugetului de stat prin intermediul Ministerului Justiție cu titlu de prejudiciu

moral suma de 10000 de lei, ce constituie o sumă reală, rezonabilă în măsură de a

atenua suferințele psihice cauzate reclamantului-apelant, care a avut de suportat în

urma tergiversării urmăririi penale pe marginea cazului nominalizat.

La fel, instanța de apel a apreciat ca irelevant argumentul Ministerului

Justiției, referitor la faptul că prima instanță greșit a determinat cuantumul

prejudiciului moral și nu a argumentat și a justificat suma încasată, întrucât instanța

de fond, prim prisma prevederilor art. 1423 Cod de procedură civilă, just a apreciat

că luând în considerare criteriul echității, care presupune că, despăgubirile pentru

prejudiciului moral trebuie să fie juste, raționale, echitabile, adică în așa fel trebuie

stabilite încât să sigure efectiv o compensare suficientă și nicidecum exagerată a

cuantumului prejudiciului moral. Prin urmare, suma dispusă spre încasare

constituie o satisfacție comensurabilă și nu este excesivă pentru intimat, ținând să o

plătească și nici venit nejustificat pentru reclamantul-apelant.

Subsecvent, instanța de apel a reținut ca întemeiată concluzia primei

instanțe, cu privire la respingerea cerinței reclamantului cu privire la încasarea

prejudiciului material în sumă de 69687 de lei, or în conformitate cu art. 4 alin. (1)

al Legii nr. 87 din 21 aprilie 2011 privind repararea de către stat a prejudiciului

cauzat prin încălcarea dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei sau a

dreptului de executare în termen rezonabil a hotărârii judecătorești, sarcina

probațiunii lipsei de încălcare a dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei

sau a dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărîrii judecătorești și a lipsei

suportării unui prejudiciu moral îi revine Ministerului Justiției, iar sarcina de a

dovedi suportarea prejudiciului material cauzat prin această încălcare și suportarea

costurilor și cheltuielilor de judecată îi revine reclamantului. Respectiv, Mihail

Iachimov a omis să dovedească revendicările sale.

În acest sens, instanța de apel a menționat că prejudiciul material trebuia să

fie în legătură cauzală directă cu dreptul la judecarea în termen rezonabil a cauzei

sau a dreptului de executare în termen rezonabil a hotărârii judecătorești constatat,

fapt ce lipsește în speță, or, reclamantul pretinde la repararea prejudiciului cauzat

prin infracțiune, care se repară în urma înaintării acțiunii civile împotriva persoanei

- autorul infracțiunii, temei pentru care cerința dată a fost respinsă.

La 08 aprilie 2019 Ministerul Justiției al Republicii Moldova a declarat

recurs împotriva deciziei din 27 noiembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău, prin

care a solicitat admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel și hotărârii

primei instanțe, cu emiterea unei noi hotărârii prin care să fie respinsă integral

cererea de chemare în judecată depusă de Mihail Iachimov.

În motivarea cererii de recurs recurentul Ministerul Justiției al Republicii

Moldova a indicat că nu este de acord cu decizia instanței de apel și hotărârea

primei instanțe, le consideră vădit ilegale și neîntemeiate, deoarece instanța de apel

la pronunțarea deciziei a interpretat în mod eronat legea, a apreciat în mod arbitrar

probele, a aplicat în mod eronat normele de drept material și procedural.

Recurentul Ministerul Justiției al Republicii Moldova a invocat că instanța

de apel verificînd legalitatea și temeinicia hotărîrii primei instanțe, eronat a

interpretat dreptul material care reglementează încasarea prejudiciului, prin prisma

5

Legii nr. 87 din 21 aprilie 2011 privind repararea de către stat a prejudiciului

cauzat prin încălcarea dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei sau a

dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărîrii judecătorești.

Recurentul Ministerul Justiției al Republicii Moldova a indicat că în hotărârea

Plenului Curții Supreme de Justiție nr. 3 din 09 iunie 2014 cu privire la aplicarea

de către instanțele judecătorești a unor prevederi ale Convenției Europene pentru

apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, este indicat că

necesitatea respectării termenelor rezonabile a procesului de judecată nu poate

justifica limitarea altor drepturi, prevăzute în art. 6 din Convenția Europeană (de

exemplu, dreptul la egalitatea procedurală ale părților din proces, dreptul

inculpatului de a pune o întrebare martorului acuzării). Astfel, instanța nu ar trebui

sub pretextul respectării termenelor rezonabile în cadrul procesului de judecată, să

refuze în cercetarea probelor necesare pentru o completă și corectă soluționare a

cazului, care pe cale de consecință ar încălca principiul egalității armelor.

Recurentul Ministerul Justiției al Republicii Moldova a menționat că

termenul rezonabil urmează a fi distins de termenul legal. Legislația internă nu

oferă o descifrare a noțiunii de termen rezonabil, însă prin obligarea respectării

unui astfel de termen pentru înfăptuirea actului justiției atît normele naționale, cît și

cele internaționale invocă admnistrarea justiției fără întîrzieri neconforme de natură

ce ar compromite eficacitatea și responsabilitatea, la caz, însă întîrzieri neconforme

nu au fost contatate.

Recurentul Ministerul Justiției al Republicii Moldova a declarat că din

conținutul raportului motivat nr. 25-2813 din 13 aprilie 2018, prezentat de către

Procuratura mun. Chișinău, reiese că examinarea cauzei penale în acest interval de

timp, s-a datorat complexității cauzei penale, de numărul mare al acțiunilor de

urmărire penală efectuate, de cererile părții vătămate Mihail Iachimov, care a

solicitat efectuarea anumitor acțiuni și anume efectuarea expertizei în vederea

stabilirii dacă în imaginele video, ridicate în cadrul urmăririi penale, apare

invinuitul Ivan Caiac, audierea martorilor, acumularea probelor, exercitarea căilor

de atac de către Mihail Iachimov.

Mai mult, recurentul Ministerul Justiției al Republicii Moldova a notat că

repararea prejudiciului cauzat prin încălcarea dreptului la judecarea în termen

rezonabil a cauzei sau a dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărîrii

judecătorești, se face doar în măsura în care încălcarea a avut loc din cauze ce nu

pot fi imputate exclusiv persoanei care a depus cererea de reparare a prejudiciului.

Reieșind din materialele cauzei se constată, că intimatul Mihail Iachimov nu a

înaintat cereri, pentru a pretinde constatarea încălcării dreptului său la un proces

echitabil prevăzut de art. 6 § 1 al Convenției Europene pentru Drepturile Omului.

În conformitate cu prevederile art. 434 alin. (1) Cod de procedură civilă,

recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a

deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel.

După cum denotă materialele cauzei, copia deciziei motivate din

27 noiembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău, a fost expediată participanților la

proces la data de 10 ianuarie 2019, prin scrisoarea de expediere nr. 187

(f.d. 72, vol.II), iar recurentul Ministerul Justiției al Republicii Moldova a luat

cunoștință cu decizia instanței de apel la data de 12 februarie 2019, fapt indicat

expres în cererea de recurs (f.d. 115, vol. II).

În aceste circumstanțe, instanța de recurs precizează că recursul, a fost depus

de Ministerul Justiției al Republicii Moldova, la data de 08 aprilie 2019, cu

6

respectarea termenului prevăzut la art. 434 Cod de procedură civilă.

La 17 mai 2019, în adresa intimatului Mihail Iachimov a fost expediată

copia recursului declarat de Ministerul Justiției al Republicii Moldova, cu

înștiințarea despre necesitatea depunerii referinței.

Intimatul Mihail Iachimov nu și-a valorificat dreptul procedural respectiv și

nu au depus referință în termenul stabilit.

Examinând temeiurile recursului declarat de Ministerul Justiției al Republicii

Moldova, în raport cu materialele cauzei civile, completul Colegiului civil,

comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că

recursul este inadmisibil.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) Cod de procedură civilă, părțile și alți

participanți la proces sînt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a

normelor de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate

sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele

indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în

măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii

sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către

instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la

încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

Conform prevederilor art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă, cererea de

recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul, nu se încadrează în

temeiurile prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Ministerul Justiției al

Republicii Moldova, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2),

(3) și (4) Cod de procedură civilă.

Astfel, argumentele invocate în recursul declarat de Ministerul Justiției al

Republicii Moldova, se referă la dezacordul recurentului cu soluția pronunțată de

către instanța de apel, însă nu relevă încălcarea esențială, sau aplicarea eronată a

normelor de drept material, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei

recurate.

Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție reține că recursul, exercitat conform

secțiunii a II-a, are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material

și procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în

fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție, reiterează și faptul că procedura

admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se

încadrează în cele prevăzute la art. 432. alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

În această ordine de idei, Completul Colegiului precizează că, în contextul

normelor procedurale din Secțiunea a II-a, Capitolul XXXVIII Cod de procedură

civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către

instanțele de fond și de apel.

7

Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența

probelor și concluziile făcute în urma probațiunii, sunt în afara controlului instanței

de recurs.

Prin prisma art. 432 alin. (4) Cod de procedură civilă, instanța de recurs poate

interveni în materia probațiunii, doar sub aspect procedural și anume dacă se

invocă că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod

flagrant regulile de apreciere a probelor, stabilite în art. 130 Cod de procedură

civilă. Din recursul declarat de Ministerul Justiției al Republicii Moldova, nu

rezultă că instanța a apreciat arbitrar probele.

În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului, a relevat în

jurisprudența sa constantă, rezultând din prevederile art. 6 § 1 al Convenției

Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, că

nu se impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs,

întemeindu-se pe dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva

sentinței pronunțate de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes

(cauza Rebai și alții contra Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului,

25 februarie 1995, nr.26561/1995).

În circumstanțele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

considera inadmisibil recursul declarat de Ministerul Justiției al Republicii

Moldova.

În conformitate cu art. art. 269-270, 433 lit. a), 440 alin. 1 Cod de procedură

civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție

d i s p u n e :

Se consideră inadmisibil recursul declarat de Ministerul Justiției al

Republicii Moldova, împotriva deciziei din 27 noiembrie 2018 a Curții de Apel

Chișinău, în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Mihail

Iachimov împotriva Ministerului Justiției al Republicii Moldova cu privire la

constatarea încălcării dreptului său la exercitarea în termen rezonabil a urmăririi

penale în proces penal, constatarea neexaminării cererilor și demersurilor adresate

poliției, neexecutarea în termen rezonabil a indicațiilor judecătorului de instrucție,

încasarea despăgubirii echitabile din contul statului Republica Moldova cu titlu de

prejudiciu moral și despăgubirii echitabile cu titlu de prejudiciu material.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Tatiana Vieru

Judecătorii Maria Ghervas

Nina Vascan

8