2ra-1050/19 — Cu privire la repararea prejudiciului material si moral cauzat în urma inundarii apartamentului

2ra-1050/19 — Cu privire la repararea prejudiciului material si moral cauzat în urma inundarii apartamentului (Curtea Supremă de Justiție, 2019)

Dosarul nr. 2ra-1050/19

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Central (M. Țurcan)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (V. Clima, A. Malîi, E. Palanciuc)

D E C I Z I E

12 iunie 2019 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit

al Curții Supreme de Justiție

în componență:

Președintele ședinței, judecătorul Maria Ghervas

judecătorii Dumitru Mardari

Iurie Bejenaru

Victor Burduh

Nina Vascan

examinând recursul declarat de Întreprinderea Municipală de Gestionare a

Fondului Locativ nr. 5 în procedura falimentului,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Ion Negruță

împotriva Întreprinderii Municipale de Gestionare a Fondului Locativ nr. 5 în

procedura falimentului cu privire la repararea prejudiciului material și moral cauzat

în urma inundării apartamentului,

împotriva deciziei din 23 ianuarie 2019 a Curții de Apel Chișinău, prin care s-

a respins apelul declarat de Întreprinderea Municipală de Gestionare a Fondului

Locativ nr. 5 în procedura falimentului, s-a menținut hotărârea din 19 iulie 2018 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Central și s-a încasat de la Întreprinderea Municipală

de Gestionare a Fondului Locativ nr. 5 în procedura falimentului în beneficiul

statului taxa de stat pentru examinarea apelului în mărime de 453 de lei,

c o n s t a t ă:

La 16 octombrie 2017 Ion Negruță, reprezentat de avocatul Mihail Gafton a

depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Veaceslav Praguza și ÎMGFL nr.

5 în procedura falimentului cu privire la repararea prejudiciului material și moral

cauzat în urma inundării apartamentului (f.d. 4-5).

În motivarea acțiunii, reclamantul Ion Negruță, reprezentat de avocatul Mihail

Gafton a invocat că, în temeiul contractului de schimb nr. 2478 din 18 iulie 2008, a

devenit proprietar al apartamentului nr. xxxxx, situat în mun. Chișinău, bd. Cuza

Vodă nr. 15/4 și înregistrat la IP „Agenția Servicii Publice” cu nr. cadastral xxxxx.

Reclamantul a susținut că prin actul din 21 septembrie 2017, întocmit de

inginerul ÎMGFL nr. 5 în procedura falimentului, a fost stabilit faptul că

apartamentului nr. xxxxx a fost inundat din cauza înfundării coloanei centrale de

canalizare de la bucătărie între etajele 1 și 2.

1

Reclamantul a indicat că în rezultatul inundării apartamentului nr. xxxxx, ce-i

aparține cu drept de proprietate, acesta a fost deteriorat parțial, iar conform

concluziei SRL „Index imobil” nr. 054/09-17 privind cheltuielile necesare pentru

lucrările de reparație a apartamentul menționat, prejudiciul material cauzat a fost

evaluat la suma de 60377,18 de lei.

Reclamantul a mai relatat că tot în rezultatul inundației i-a fost cauzat

prejudiciu moral datorită necesității efectuării investițiilor neplanificate și

restructurării planului personal de activitate cotidiană, precum și periclitarea traiului

decent în apartamentul deteriorat. Faptele date s-au exprimat prin afecțiune

psihologică, nervozitate și disconfort moral avansat și, sunt evaluate în echivalent

bănesc la suma de 20000 de lei.

Reclamantul a menționat că, în temeiul legislației în vigoare, pîrîtul și copârâtul

aveau obligația de a gestiona, folosi și exploata spațiul locativ și rețelele comune de

canalizare în deplină corespundere cu principiul neacuzării cărorva daune și

deranjamente terțelor persoane.

Reclamantul a solicitat încasarea din contul pârâtului și/sau a copârâtului în

beneficiul său a prejudiciului material în mărime de 60377,18 de lei, cu titlu de

cheltuieli necesare pentru lucrările de reparație a apartamentului nr. xxxxx, situat în

mun. Chișinău, bd. Cuza Vodă nr. 15/4, a cheltuielilor în mărime de 1005 de lei, ce

constituie cheltuieli aferente pregătirii și examinării cauzei în instanță, repararea

prejudiciului moral în mărime de 20000 de lei, precum și încasarea taxei de stat.

La 05 iulie 2018 Ion Negruță, reprezentat de avocatul Mihail Gafton a depus

cerere de concretizare a pretențiilor, prin care a solicitat încasarea doar din contul

copârâtului ÎMGFL nr. 5 în procedura falimentului în beneficiul său a prejudiciului

material în mărime de 60377,18 de lei, cu titlu de cheltuieli necesare pentru lucrările

de reparație a apartamentului nr. xxxxx, situat în mun. Chișinău, bd. Cuza Vodă nr.

15/4, a cheltuielilor în mărime de 1005 de lei, ce constituie cheltuieli aferente

pregătirii și examinării cauzei în instanță, repararea prejudiciului moral în mărime

de 20000 de lei, precum și încasarea taxei de stat (f.d. 68).

Prin încheierea din 05 iulie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Central, s-a

admis renunțul reclamantului Ion Negruță, reprezentat de avocatul Mihail Gafton și

s-a încetat procesul civil la cererea de chemare în judecată depusă de Ion Negruță

împotriva lui Veaceslav Praguza și ÎMGFL nr. 5 în procedura falimentului cu privire

la repararea prejudiciului material și moral cauzat în urma inundării apartamentului,

doar în partea pretențiilor înaintate de reclamant împotriva lui Veaceslav Praguza

(f.d. 75, 82 verso).

Prin hotărârea din 19 iulie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Central, s-a

admis parțial acțiunea depusă de Ion Negruță și s-a încasat de la ÎMGFL nr. 5 în

procedura falimentului în beneficiul lui Ion Negruță suma de 60377,18 de lei, cu

titlu de prejudiciu material, suma de 150 de lei, cu titlu de taxă de stat și suma de

1005 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată, iar în total suma de 61532,18 de lei. În

rest, acțiunea a fost respinsă ca nefondată. Totodată, s-a încasat de la ÎMGFL nr. 5

în procedura falimentului în beneficiul statului suma de 1661,xxxxx de lei, cu titlu

de taxă de stat (f.d. 89-95).

Prin decizia din 23 ianuarie 2019 a Curții de Apel Chișinău, s-a respins apelul

declarat de ÎMGFL nr. 5 în procedura falimentului, s-a menținut hotărârea din 19

iulie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Central și s-a încasat de la ÎMGFL nr. 5 în

2

procedura falimentului în beneficiul statului taxa de stat pentru examinarea apelului

în mărime de 453 de lei (f.d. 120-128).

La 22 martie 2019, prin intermediul oficiului poștal, ÎMGFL nr. 5 în procedura

falimentului a declarat recurs împotriva deciziei din 23 ianuarie 2019 a Curții de

Apel Chișinău, prin care a solicitat admiterea recursului, casarea integrală a deciziei

instanței de apel și hotărârii primei instanțe și, trimiterea cauzei spre rejudecare.

În motivarea recursului, recurenta ÎMGFL nr. 5 în procedura falimentului a

invocat că instanțele ierarhic inferioare au aplicat eronat și au dat o apreciere

neobiectivă prevederilor art. art. 117, 118, 119 din Codul de procedură civilă, art.

art. 1389, 1410, 142, 1413 din Codul Civil și Regulamentului cu privire la modul de

prestare și achitare a serviciilor locative, comunale și necomunale pentru fondul

locativ, contorizarea apartamentelor și condițiile deconectării acestora de la/

reconectării la sistemele de încălzire și alimentare cu apă, aprobat prin hotărârea

Guvernului nr. 191 din 19 februarie 2002.

Recurenta a susținut că, copârâtului Veaceslav Praguza i-a fost încălcat dreptul

la un proces echitabil, deoarece nu i s-a comunicat data și ora ședinței de judecată.

Recurenta a precizat că la ședința din 22 mai 2018 a solicitat audierea în calitate

de martori a maistrului Ungureanu P. și a lăcătușului instalator tehnică sanitară Sîrbu

V., deoarece au participat la efectuarea lucrărilor de desfundare a sistemei de

canalizare, însă instanța de fond nu a considerat necesar de a fi audiați, fiind astfel

în imposibilitate să probeze faptele reale.

Recurenta a punctat că nu a negat existența inundației, însă reclamatul/intimat

nu a prezentat nici o probă a întinderii prejudiciului.

Recurenta a subliniat că instanțele ierarhic inferioare nu au luat în considerație

prevederile din anexa 2 din Regulamentul cu privire la modul de prestare și achitare

a serviciilor locative, comunale și necomunale pentru fondul locativ, contorizarea

apartamentelor și condițiile deconectării acestora de la/ reconectării la sistemele de

încălzire și alimentare cu apă, aprobat prin hotărârea Guvernului nr. 191 din

19 februarie 2002, care prevăd că locatarii efectuează din cont propriu următoarele

lucrări de întreținere și reparație a apartamentelor, neincluse în plata pentru

deservirea tehnică și reparația blocului locativ: înlocuirea, reparația, vopsirea

aparatelor și țevilor de încălzire centrală, conductelor de gaze, apă și canalizare;

schimbarea și reparația utilajului tehnico-sanitar, robinetelor, amestecătoarelor,

lavoarelor, chiuvetelor, spălătoarelor, rezervoarelor, vaselor de closet; proiectarea,

instalarea, reparația și deservirea sistemelor autonome de încălzire și alimentare cu

apă caldă menajeră (cazane, boilere și altele). Periodicitatea efectuării reparației

curente a încăperilor - cel puțin o dată în 5 ani sau în caz de necesitate.

Totodată, recurenta a relevat că este gestionarul blocului locativ și nu posesor

cu dreptul de a exploata și a întreține sistemul de canalizare din interiorul

apartamentelor. De fapt, exploatarea incorectă de către locatari a sistemului de

canalizare a și produs inundarea apartamentului nr. xxxxx, situat în mun. Chișinău,

bd. Cuza-Vodă 15/4 și nu din vina gestionării sale incorecte.

La 23 aprilie 2019, în adresa intimatului Ion Negruță a fost expediată copia

recursului declarat de ÎMGFL nr. 5 în procedura falimentului, cu înștiințarea despre

necesitatea depunerii obligatorii a referinței (f.d. 140). Însă, ultimul nu și-a

valorificat dreptul procedural respectiv și n-a depus referință în termenul stabilit.

3

În conformitate cu art. 440 alin. (2) Cod de procedură civilă, completul din 3

judecători prin încheierea din 05 iunie 2019 a considerat recursul declarat de ÎMGFL

nr. 5 în procedura falimentului admisibil și a dispus examinarea fondului de un

complet din 5 judecători.

Examinând recursul declarat, Colegiul civil comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție îl consideră neîntemeiat și care

urmează a fi respins, cu menținerea deciziei din 23 ianuarie 2019 a Curții de Apel

Chișinău, din considerentele ce succed.

În conformitate cu articolul 441 din Codul de procedură civilă, în cazul în care

recursul este considerat admisibil, un complet din 5 judecători examinează fondul

recursului.

Prin prisma art. 442 alin. (1) din Codul de procedură civilă, judecând recursul

declarat împotriva deciziei date în apel, instanța verifică, în limitele invocate în

recurs și în baza referinței depuse de către intimat, legalitatea hotărârii atacate, fără

a administra noi dovezi.

Articolul 444 din Codul de procedură civilă consemnează că, recursul se

examinează fără înștiințarea participanților la proces. Completul din 5 judecători

decide asupra oportunității invitării tuturor participanților sau a reprezentanților

acestora pentru a se pronunța cu privire la problemele de legalitate invocate în

cererea de recurs.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. a) din Codul de procedură civilă,

instanța, după ce judecă recursul, este în drept să respingă recursul și să mențină

decizia instanței de apel și, după caz, hotărârea primei instanțe, precum și încheierile

atacate cu recurs.

La caz, instanța de recurs menționează că, materialele cauzei denotă cu

certitudine că, Ion Negruță este proprietarul apartamentului nr. xxxxx, nr. cadastral

xxxxxx, situat în mun. Chișinău, bd. Cuza Vodă 15/4, fapt confirmat prin contractul

de schimb nr. 2478 din 18 iulie 2008, înregistrat la 21 iulie 2008 la Oficiul Cadastral

Teritorial Chișinău, Sucursala Întreprinderii de Stat „Cadastru” cu nr.

0100/08/54176 (f.d. 7-8).

La 21 septembrie 2017, inginerul ÎMGFL nr. 5 în procedura falimentului, I.

Căzănescu, a întocmit actul privind constatarea faptului inundării apartamentului nr.

xxxxx, situat în mun. Chișinău, bd. Cuza Vodă 15/4 din cauza înfundării coloanei

centrale de canalizare de la bucătărie între etajele 1 și 2 (f.d.10).

Conform concluziei nr. 054/09-17 din 21 septembrie 2017 privind cheltuielile

necesare pentru lucrările de reparație a ap. xxxxx, bd. Cuza-Vodă, 15/4, mun.

Chișinău, întocmită de Centrul de Evaluare Independentă și Expertiză a

Patrimoniului SRL “Index Imobil”, cheltuielile necesare pentru efectuarea reparației

în urma inundării ap. xxxxx, situat în mun. Chișinău, bd. Cuza-Vodă, 15/4 constituie

60377,18 de lei (f.d. 11-27).

Așadar, înaintând prezenta acțiune, care a fost concretizată ulterior, reclamantul

Ion Negruță a solicitat încasarea din contul ÎMGFL nr. 5 în procedura falimentului

în beneficiul său a prejudiciului material în mărime de 60377,18 de lei, cu titlu de

cheltuieli necesare pentru lucrările de reparație a apartamentului nr. xxxxx, situat în

mun. Chișinău, bd. Cuza Vodă nr. 15/4, a cheltuielilor în mărime de 1005 de lei, ce

constituie cheltuieli aferente pregătirii și examinării cauzei în instanță, repararea

prejudiciului moral în mărime de 20000 de lei, precum și încasarea taxei de stat.

4

Fiind investită cu examinarea prezentei cauze, prima instanță prin hotărârea din

19 iulie 2018, a admis parțial acțiunea depusă de Ion Negruță și a încasat de la

ÎMGFL nr. 5 în procedura falimentului în beneficiul lui Ion Negruță suma de

60377,18 de lei, cu titlu de prejudiciu material, suma de 150 de lei, cu titlu de taxă

de stat și suma de 1005 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată, iar în total suma de

61532,18 de lei. În rest, acțiunea a fost respinsă ca nefondată. Totodată, a încasat de

la ÎMGFL nr. 5 în procedura falimentului în beneficiul statului suma de 1661,xxxxx

de lei, cu titlu de taxă de stat (f.d. 89-95).

Instanța de apel judecând apelul declarat de ÎMGFL nr. 5 în procedura

falimentului a constatat că este neîntemeiat și prin decizia din 23 ianuarie 2019 a

Curții de Apel Chișinău, a dispus respingerea acestuia și menținerea hotărârii din 19

iulie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Central.

Studiind argumentele expuse în cererea de recurs, Colegiul civil, comercial și

de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție constată că prima

instanța și instanța de apel au examinat pricina cu respectarea normelor de procedură

și aplicarea corectă a legii materiale, iar soluția pronunțată este una corectă.

În continuare, instanța de recurs învederează că va raporta circumstanțele

prezentate mai sus la normele de drept relevante speței, pe care le va aplica în

redacția anului 2017-2018. Or, conform articolului 7 alin. (1) din Codul civil, legea

civilă nu are caracter retroactiv. Ea nu modifică și nici nu suprimă condițiile de

constituire a unei situații juridice constituite anterior, nici condițiile de stingere a

unei situații juridice stinse anterior. De asemenea, legea nouă nu modifică și nu

desființează efectele deja produse ale unei situații juridice stinse sau în curs de

realizare.

În conformitate cu prevederile art. 8 alin. (1) din Codul civil, drepturile și

obligațiile civile apar în temeiul legii, precum și în baza actelor persoanelor fizice și

juridice care, deși nu sînt prevăzute de lege, dau naștere la drepturi și obligații civile,

pornind de la principiile generale și de la sensul legislației civile.

Conform art. 11 alin. (9) lit. g) din Codul civil, apărarea dreptului civil se face

prin repararea prejudiciilor.

În corespundere cu art. 14 alin. (1-2) din Codul civil, persoana lezată într-un

drept al ei poate cere repararea integrală a prejudiciului cauzat astfel. Se consideră

prejudiciu cheltuielile pe care persoana lezată într-un drept al ei le-a suportat sau

urmează să le suporte la restabilirea dreptului încălcat, pierderea sau deteriorarea

bunurilor sale (prejudiciu efectiv), precum și beneficiul neobținut prin încălcarea

dreptului (venitul ratat).

În acord cu art. 15 din Codul civil, drepturile personale nepatrimoniale și alte

valori nemateriale sînt apărate în cazurile și în modul prevăzut de prezentul cod și

de alte legi, în limita în care folosirea modalităților de apărare a drepturilor civile

reiese din esența dreptului încălcat și din caracterul consecințelor acestei încălcări.

Conform art. 514 din Codul civil, obligațiile se nasc din contract, fapt ilicit

(delict) și din orice alt act sau fapt susceptibil de a le produce în condițiile legii.

Iar, conform art. 572 alin. (1-2) din Codul civil, temeiul executării rezidă în

existenta unei obligații. Obligația trebuie executată în modul corespunzător, cu

bună-credință, la locul și în momentul stabilit.

În această succesiune, Colegiul reliefează că art. 1389 alin. (1) din Codul civil,

prevede că cel care acționează față de altul în mod ilicit, cu vinovăție este obligat să

5

repare prejudiciul patrimonial, iar în cazurile prevăzute de lege, și prejudiciul moral

cauzat prin acțiune sau omisiune.

În conformitate cu art. 1413 din Codul civil, dacă prejudiciul s-a produs prin

faptul că din construcție a căzut ori a curs ceva, răspunde persoana care are

construcția în posesiune. Această regulă nu se aplică în cazul în care prejudiciul s-a

produs prin forță majoră ori din vina celui prejudiciat.

Conform anexei nr. 1 la Regulamentul cu privire la modul de prestare și

achitare a serviciilor locative, comunale și necomunale pentru fondul locativ,

contorizarea apartamentelor și condițiile deconectării acestora de la/reconectării la

sistemele de încălzire și alimentare cu apă, aprobat prin hotărârea Guvernului nr.

191 din 19 februarie 2002, deservirea tehnică și reparația fondului de locuințe

include lucrările de întreținere și reparație a fondului locativ, care este reprezentat în

sensul prezentului Regulament de apartamentele și garsonierele din blocurile

locative (în continuare – apartamente) și de încăperile locuibile în cămine, de

întreținere sanitară a blocurilor locative și a terenurilor aferente, de amenajare și

înverzire a acestor terenuri, alte lucrări efectuate de specialiștii gestionarului sau,

prin contract, de alte persoane juridice (fizice).

Lucrările de deservire tehnică și reparație a blocurilor locative și căminelor se

divizează în lucrări de întreținere și reparație a elementelor constructive ale blocului

locativ și căminului, de deservire tehnică și reparație a echipamentelor tehnice ale

acestuia și sînt plătite de către consumatori pe tarife distincte.

Lucrările de întreținere și reparație a elementelor constructive ale blocului

locativ au menirea de a preîntâmpina uzura prematură a apartamentelor și încăperilor

locuibile în cămine și menținerea indicilor de exploatare a tuturor elementelor

constructive, cum sânt acoperișurile și sistemele de evacuare a apei meteorice.

Deservirea tehnică și reparația curentă a echipamentelor tehnice includ lucrările

de deservire a sistemelor de încălzire și apă caldă menajeră în subsoluri, la etajele

tehnice, precum și a coloanelor comune din afara apartamentelor/încăperilor

locuibile în cămine.

Așadar, reieșind din circumstanțele cauzei coroborat cu normele legale citate

supra, instanța de recurs reține că soluția pronunțată de instanțele ierarhic inferioare

este corectă, or ÎMGFL nr. 5 în procedura falimentului fiind gestionar al blocului

locativ în care este amplasat apartamentului reclamantului, avea obligația

îndeplinirii tuturor acțiunile tehnice, legale și obligatorii în vederea întreținerii și

funcționării normale a coloanei centrale de canalizare la bucătărie din blocul locativ,

situat în mun. Chișinău, bd. Cuza-Vodă 15/4, însă contrar prevederilor art. 118 alin.

(1) Cod de procedură civilă, nu a prezentat instanțelor ierarhic inferioare probe

pertinente, concludente și utile prin care să demonstreze că și-a executat

corespunzător această obligație, astfel că obligația reparării prejudiciului material

cauzat reclamantului și stabilit prin concluzia SRL „Index-Imobil” din 21

septembrie 2017 corect a fost pusă în sarcina acesteia.

De altfel, Colegiul învederează că, deși recurenta ÎMGFL nr. 5 în procedura

falimentului insistă că inundarea apartamentului reclamantului Ion Negruță a avut

loc datorită exploatării incorecte de către locatari a sistemului de canalizare,

Colegiul civil apreciază critic acest argument, deoarece anexa nr. 1 la Regulamentul

cu privire la modul de prestare și achitare a serviciilor locative, comunale și

necomunale pentru fondul locativ, contorizarea apartamentelor și condițiile

6

deconectării acestora de la/reconectării la sistemele de încălzire și alimentare cu apă,

aprobat prin hotărârea Guvernului nr. 191 din 19 februarie 2002, stabilește imperativ

că gestionarul este obligat să deservească și să execute lucrări de întreținere a

funcționării normale a coloanelor comune.

Mai mult, deși ÎMGFL nr. 5 în procedura falimentului a invocat că a efectuat

profilaxia și spălarea coloanei de canalizare din blocul locativ, situat în mun.

Chișinău, bd. Cuza-Vodă 15/4 în luna august 2017, instanța de recurs menționează

că la materiale cauzei lipsește actul (proba) prin care să fie confirmat acest fapt.

Totodată, Colegiul menționează că alegația recurentei ÎMGFL nr. 5 în

procedura falimentului precum că reclamatul/intimat nu a prezentat nici o probă a

întinderii prejudiciului, este nefondată, deoarece cuantumul prejudiciului cauzat ca

urmare a deteriorării apartamentului nr. xxxxx, situat mun. Chișinău, bd. Cuza-

Vodă, 15/4, din cauza înfundării coloanei centrale între etajele 1 și 2, a fost stabilit

prin concluzia nr. 054/09-17 din 21 septembrie 2017, întocmită de Centrul de

Evaluare Independentă și Expertiză a Patrimoniului SRL “Index Imobil”.

În această conjunctură, Colegiu precizează că, deși pe parcursul examinării

cauzei în prima instanță ÎMGFL nr. 5 în procedura falimentului a menționat că în

scopul elucidării circumstanțelor cauzei este necesar efectuarea unei expertize, o

asemenea solicitare nu a fost înaintată instanței de către ultima și nici nu a prezentat

alte probe care să combată că suma solicitată de reclamantul Ion Negruță nu

corespunde prejudiciului material cauzat.

În atare circumstanțe, Colegiul menționează că neexecutarea obligațiilor

stabilite prin lege atrage răspunderea civilă, care reprezintă instituția juridică

alcătuită din totalitatea normelor de drept prin care se reglementează obligația

oricărei persoane de a repara prejudiciul cauzat altuia prin fapta extra contractuală,

contractuală ori pentru care este chemată de lege să răspundă.

În continuare, instanța de recurs conchide asupra netemeiniciei argumentului

recurentului precum că instanțele ierarhic inferioare nu au luat în considerație

prevederile din anexa 2 din Regulamentul cu privire la modul de prestare și achitare

a serviciilor locative, comunale și necomunale pentru fondul locativ, contorizarea

apartamentelor și condițiile deconectării acestora de la/ reconectării la sistemele de

încălzire și alimentare cu apă, aprobat prin hotărârea Guvernului nr. 191 din 19

februarie 2002, deoarece acestea nu sunt aplicabile litigiului dedus judecății.

La fel, nu poate fi reținut nici argumentul recurentei că la ședința din 22 mai

2018 a solicitat audierea în calitate de martori a maistrului Ungureanu P. și a

lăcătușului instalator tehnică sanitară Sîrbu V., însă instanța de fond nu a considerat

necesar de a fi audiați, fiind astfel în imposibilitate să probeze faptele reale, or din

procesul-verbal al ședinței de judecată din data menționată, rezultă indubitabil că

aceasta a solicitata doar audierea martorului Căzănescu I.

Pe cale de consecință, instanța de recurs menționează că este lipsit de suport

factologic și juridic argumentul recurentei că lui Veaceslav Praguza i-a fost încălcat

dreptul la un proces echitabil, din motiv că nu i s-a comunicat data și ora ședinței de

judecată, or acest temei poate fi invocat doar de participantul căruia i-a fost încălcat

acest drept, cu atât mai mult că reclamantul Ion Negruță a renunțat la pretențiile sale

înaintate împotriva în privința lui Veaceslav Praguza (f.d. 75, 82 verso).

Totodată, instanța de recurs menționează că instanțele ierarhic inferioare just

au statuat că compensarea prejudiciului moral cauzat prin lezarea unui drept

7

patrimonial se admite numai în cazurile expres prevăzute de Lege, ceea ce denotă că

art. 1422 Cod civil nu este aplicabil speței în raport cu categoria de drepturi încălcate

reclamantului.

Reiterând, motivele de fapt și de drept expuse mai sus, statuând cu certitudine

faptul că argumentele recurentei ÎMGFL nr. 5 în procedura falimentului sunt fondate

și constatând că instanța de apel a soluționat corect litigiul în cauză, Colegiul civil,

comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție,

concluzionează de a respinge recursul declarat de ÎMGFL nr. 5 în procedura

falimentului și a menține decizia din 23 ianuarie 2019 a Curții de Apel Chișinău, în

cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Ion Negruță împotriva

Întreprinderii Municipale de Gestionare a Fondului Locativ nr. 5 în procedura

falimentului cu privire la repararea prejudiciului material și moral cauzat în urma

inundării apartamentului.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. a), art. 445 alin. (2)-(3) din Codul de

procedură civilă, Colegiul civil comercial și de contencios administrativ lărgit al

Curții Supreme de Justiție,

d e c i d e:

Se respinge recursul declarat de Întreprinderea Municipală de Gestionare a

Fondului Locativ nr. 5 în procedura falimentului.

Se menține decizia din 23 ianuarie 2019 a Curții de Apel Chișinău, în cauza

civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Ion Negruță împotriva

Întreprinderii Municipale de Gestionare a Fondului Locativ nr. 5 în procedura

falimentului cu privire la repararea prejudiciului material și moral cauzat în urma

inundării apartamentului.

Decizia este irevocabilă.

Președintele ședinței,

judecătorul Maria Ghervas

judecătorii Dumitru Mardari

Iurie Bejenaru

Victor Burduh

Nina Vascan

8