3ra-287/19 — contestarea actului administrativ

3ra-287/19 — contestarea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2019)

Dosarul nr.3ra-287/19

prima instanță: Judecătoria Căușeni, sediul Central (A.Costiuc)

instanța de apel:Curtea de Apel Chișinău (A.Panov, M.Anton, V.Cotorobai)

D E C I Z I E

05 iunie 2019 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al

Curții Supreme de Justiție,

în componență:

Președintele ședinței, judecătorul Valeriu Doagă

Judecătorii Tamara Chișca-Doneva

Mariana Pitic

Nicolae Craiu

Iurie Bejenaru

examinând recursul declarat de Cuciuc Victor,

în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de

Cuciuc Victor împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale cu privire la anularea

deciziei Casei Naționale de Asigurări Sociale nr.31 din 27.11.2017 prin care a fost

refuzat recalcularea pensiei pentru vechimea în muncă,

împotriva deciziei din 18 octombrie 2018 a Curții de Apel Chișinău prin care a

fost admis apelul declarat de Casa Națională de Asigurări Sociale și a fost casată

hotărârea din 14 mai 2018 a Judecătoriei Căușeni, sediul Central, cu emiterea unei noi

hotărâri de respingere a acțiunii,

c o n s t a t ă:

La data de 31.01.2018, reclamantul Victor Cuciuc a depus cerere de chemare în

judecată împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale cu privire la anularea deciziei

nr.31 din 27.11.2017 prin care a fost refuzat recalcularea pensiei pentru vechimea în

muncă.

În motivarea acțiunii reclamantul a invocat, că în anul 2010, întrunind condițiile

prevăzute de Legea 1544 din 23.06.1993, ultimul a devenit pensionar, fiindu-i

stabilită pensia pentru vechime în muncă, concomitent fiind prelungit și termenul de

aflare în serviciul de bază.

A menționat că, în perioada anilor 2013-2016, a activat în cadrul Ministerului

Afacerilor Interne, după care a fost transferat la Departamentul Instituții Penitenciare,

Ministerul Justiției, iar la data de 02 august 2017 prin Ordinul Ministrului Justiției a

trecut în rezervă.

A relatat că, la data de 02 octombrie 2017 s-a adresat Casei Naționale de Asigurări

Sociale în vederea recalculării pensiei în conformitate cu prevederile art.61 al Legii

nr.1544 din 23.06.1993, fiind emis de către pîrît un refuz în acest sens.

1

A notat că, la 15 decembrie 2017, a depus o cerere prealabilă conform

prevederilor art.14 al Legii contenciosului administrativ, iar la data de 18 ianuarie

2018 a primit răspuns prin care i s-a refuzat admiterea cerințelor sale, fiind nevoit să

se adreseze în instanța de judecată.

Prin hotărârea din 14 mai 2018 a Judecătoriei Căușeni, sediul Central s-a admis

acțiunea. S-a anulat decizia Casei Naționale de Asigurări Sociale de refuz nr.31 din

27.11.2017 prin care s-a refuzat recalcularea pensiei pentru vechimea în muncă. S-a

obligat Casa Națională de Asigurări Sociale să recalculeze și să achite lui Cuciuc

Victor pensia pentru vechimea în muncă conform prevederilor art.61 al Legii nr.1544

din 23 iunie 1993.

Prin decizia din 18 octombrie 2018 a Curții de Apel Chișinău s-a admis apelul

declarat de Casa Națională de Asigurări Sociale și a fost casată hotărârea din 14 mai

2018 a Judecătoriei Căușeni, sediul Central, cu emiterea unei noi hotărâri de

respingere a acțiunii ca neîntemeiată.

La 23 ianuarie 2019 Cuciuc Victor a declarat recurs împotriva deciziei instanței

de apel, solicitând admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel și

menținerea hotărârii primei instanțe.

În motivarea recursului s-a indicat că instanța de apel nu a aplicat legea care

trebuia să fie aplicată, or atât în cererea prealabilă cât și în cererea de chemare în

judecată s-a solicitat recalcularea pensiei în temeiul art.61 al Legii 1544.

Mai mult ca atât, au fost prezentate acte care demonstrează că recurentul a activt

după stabilirea pensiei, fiind ofițer din corpul de comandă a structurilor de forță a RM,

având gardul de locotenent-colonel, prin urmare au fost întrunire condițiile art.61

alin.2 a Legii 1544.

După cum rezultă din speță, litigiul a fost soluționat în baza Legii contenciosului

adminstrativ nr. 793-XIV din 10.02.2000.

Prin Legea nr. 116 din 19 iulie 2018 a fost adoptat Codul Administrativ al

Republicii Moldova.

În conformitate cu art. 257 alin. (1) din Codul administartiv, prezentul cod a intrat

în vigoare la 01 aprilie 2019, iar conform alin. (2) la data intrării în vigoare a

prezentului cod, se abrogă Legea contenciosului adminsiatrtiv nr. 793-XIV din

10.02.2000.

În conformitate cu art. 258 alin. (3) din Codul administrativ, procedurile de

contencios administrativinițiate până la intrarea în vigoare a prezentului cod se vor

examina în continuare, după intrarea în vigoare a prezentului cod, conform

prevederilor prezentului cod. Prin derogare, admisibilitatea unei astfel de acțiuni în

contenciosul administrativ se va face conform prevederilor în vigoare până la intrarea

în vigoare a prezentului cod. Prevederile prezentului alineat se vor aplica

corespunzător pentru procedurile de apel, de recurs și de contestare cu recurs a

încheierilor judecătorești.

Din sensul normei de drept enunțate urmează că, legiuitorul a optat pentru

principiul aplicării imediate a noilor reglementări procedurale.

2

În conformitate cu art. 247 din Codul administrativ, Curtea Supremă de Justiție

examinează și soluționează recursul fără ședință de judecată.

În conformitate cu art. 248 alin. (1) lit. d) din Codul administrativ, examinând

recursul, Curtea Supremă de Justiție adoptă una dintre următoarele decizii: casează

integral decizia instanței de apel și restituie cauza instanței de apel dacă, în baza

limitelor stabilite de lege ale examinării recursului, nu poate adopta o soluție finală în

acest caz.

Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră necesar de a casa integral

decizia instanței de apel și de a restitui cauza instanței de apel din următoarele

considerente.

Pe parcursul judecării cauzei s-a constatat că, Cuciuc Victor în anul 2010,

întrunind condițiile prevăzute de Legea 1544 din 23.06.1993, a devenit pensionar,

fiindu-i stabilită pensia pentru vechime în muncă, concomitent fiind prelungit și

termenul de aflare în serviciul de bază.

Ulterior, în perioada anilor 2013-2016, a activat în cadrul Ministerului Afacerilor

Interne, apoi a fost transferat la Departamentul Instituții Penitenciare, Ministerul

Justiției, iar la data de 02 august 2017 prin Ordinul Ministrului Justiției a trecut în

rezervă.

La data de 02 octombrie 2017 s-a adresat Casei Naționale de Asigurări Sociale în

vederea recalculării pensiei în conformitate cu prevederile art.61 al Legii nr.1544 din

23.06.1993, fiind emis de către pârât un refuz în acest sens.

Înaintând prezenta cerere de chemare în judecată, Cuciuc Victor a solicitat

anularea deciziei Casei Naționale de Asigurări Sociale nr.31 din 27.11.2017 prin care

a fost refuzat recalcularea pensiei pentru vechimea în muncă.

Prima instanță, fiind învestită cu judecarea prezentei cauze, a ajuns la concluzia

temeiniciei acțiunii, anulând decizia Casei Naționale de Asigurări Sociale de refuz

nr.31 din 27.11.2017 prin care s-a refuzat recalcularea pensiei pentru vechimea în

muncă. S-a obligat Casa Națională de Asigurări Sociale să recalculeze și să achite lui

Cuciuc Victor pensia pentru vechimea în muncă conform prevederilor art.61 al Legii

nr.1544 din 23 iunie 1993.

Ulterior, instanța de apel fiind învestită cu judecarea apelului declarat de către

Casa Națională de Asigurări Sociale a casat hotărârea din 14 mai 2018 a Judecătoriei

Căușeni, sediul Central și a emis o nouă hotărâre de respingere a acțiunii ca

neîntemeiată.

La adoptarea soluției sale, instanța de apel a invocat că în conformitate cu

prevederile art.2 din Legea nr.1544 din 23 iunie 1993, militarilor, persoanelor din

corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne care au dreptul la pensie

li se stabilește pensie după eliberare din serviciu. Persoanelor din corpul de ofițeri și

din corpul de comandă (cu excepția celui inferior) al organelor afacerilor interne

cărora li s-a prelungit peste limita de vârstă, stabilită de legislație, termenul de aflare

în serviciu militar prin contract sau în serviciu în organele afacerilor interne și care au

dreptul la pensie în conformitate cu art.13 lit.a) din prezenta lege li se acordă, de la

3

data emiterii ordinului privind prelungirea termenului de aflare în serviciu, pensie în

mărime de 50% din suma pensiei cuvenite.

Instanța de apel a relatat că norma citată mai sus, stabilește expres momentul

apariției dreptului la pensie a militarilor și a persoanelor din corpul de comandă și din

trupele organelor afacerilor interne.

Instanța de apel a menționat că dreptul la pensie apare o singură dată după

eliberare din serviciu, cu dreptul de a fi recalculată în condițiile legii, deoarece Legea

nu prevede dreptul la recalcularea pensiei după o eventuală reangajare în serviciul și

după eliberarea din serviciu pensia acestuia să fie recalculată din veniturile obținute

după stabilirea pensiei, precum pretinde intimatul-reclamant.

A concluzionat instanța de apel că, intimatul-reclamant, solicită de fapt stabilirea

unei noi pensii din salariul (solda) obținut în ultimele 12 luni (iulie 2017 - august

2016) de la eliberarea repetată din serviciu, conform certificatului despre întreținere

bănească nr.16 din 09.08.2017 (f.d.17).

Verificând legalitatea deciziei contestate în raport cu argumentele invocate în

recurs, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții

Supreme de Justiție reține că, decizia instanței de apel este una arbitrară, nefiind

elucidate toate circumstanțele care au importanță pentru soluționarea justă a cauzei și

fiind interpretate eronat normele de drept material.

În conformitate cu art. 239 CPC, hotărârea judecătorească trebuie să fie legală și

întemeiată. Instanța își întemeiază hotărârea numai pe circumstanțele constatate

nemijlocit de instanță și pe probele cercetate în ședință de judecată.

Totodată, în conformitate cu art. 373 alin. (1), (2) și (5) CPC, instanța de apel

verifică, în limitele cererii de apel, ale referințelor și obiecțiilor înaintate, legalitatea și

temeinicia hotărârii atacate în ceea ce privește constatarea circumstanțelor de fapt și

aplicarea legii în primă instanță. În limitele apelului, instanța de apel verifică

circumstanțele și raporturile juridice stabilite în hotărârea primei instanțe, precum și

cele care nu au fost stabilite, dar care au importanță pentru soluționarea cauzei,

apreciază probele din dosar și cele prezentate suplimentar în instanță de apel de către

participanții la proces. Instanța de apel este obligată să se pronunțe asupra tuturor

motivelor invocate în apel.

După cum rezultă din actele cauzei, Cuciuc Victor a solicitat anularea deciziei

Casei Naționale de Asigurări Sociale nr.31 din 27.11.2017 prin care a fost refuzat

recalcularea pensiei pentru vechimea în muncă în temeiul art.61 a Legii nr. 1544 din

23 iunie 1993.

Conform art.61 alin. (1) și alin. (2) din Legea asigurării cu pensii a militarilor și a

persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne și din

cadrul Inspectoratului General de Carabinieri nr. 1544 din 23 iunie 1993, recalcularea

pensiilor stabilite anterior militarilor, persoanelor din corpul de comandă și din trupele

organelor afacerilor interne, precum și funcționarilor publici cu statut special din

sistemul administrației penitenciare, și din cadrul Inspectoratului General de

Carabinieri și familiilor acestora în legăturăcu punerea în aplicare a prezentei legi se

efectuează în temeiul documentelor aflate la momentul recalculării în organele de

4

pensionare. Dacă pensionarul va prezenta ulterior acte suplimentare ce i-ar acorda

dreptul la majorarea pensiei, recalcularea se va efectua pentru perioada precedentă,

dar cel mult pentru 12 luni de la data depunerii actelor suplimentare și nu mai

devreme de data punerii în aplicare a prezentei legi. Pensiile stabilite persoanelor din

corpul de ofițeri și din corpul de comandă (cu excepția celui inferior) al organelor

afacerilor interne și din cadrul Inspectoratului Generalde Carabinieri cărora li s-a

prelungitpeste limita de vârstă, stabilită de legislație, termenul de aflareîn serviciu

militarprin contract sau în serviciu în organele afacerilor interne urmează a fi

recalculate după trecerea lor în rezervă sau în retragere.

Astfel, dispozițiileart. 61 din Legea nr. 1554 din 23 iunie 1993, cert și expres

prevăd 3 situații în care pensia pentru vechimea în serviciu stabilită anterior urmează

a fi recalculată, și anume: 1) existența documentelor aflate la organele de pensionare

la momentul recalculării pensiei; 2) prezentarea ulterioară a actelor suplimentare ce ar

acorda persoanei dreptul la majorarea pensiei până la stabilirea pensiei, iar

recalcularea pensiei se va efectua pentru perioada precedentă, dar cel mult pentru 12

luni de la data depunerii actelor suplimentare și nu mai devreme de data punerii în

aplicare a prezentei legi; 3) recalcularea pensiei se efectuează în cazul în care

persoanelor din corpul de ofițeri și din corpul de comandă (cu excepția celui inferior)

al organelor afacerilor interne li s-a prelungit peste limita de vârstă termenul de aflare

în serviciul militar.

În contextul expus, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit

al Curții Supreme de Justiție consideră că instanța de apel, nu au elucidat pe deplin și

nici nu au verificat cu certitudine în care din cele 3 situații prevăzute în art. 61 din

Legea nr. 1554 din 23 iunie 1993, se încadrează cerințele recurentului Cuciuc Victor

privind recalcularea pensiei în legătură cu trecerea în rezervă.

Prin urmare, instanța de apel nu a stabilit dacă recurentul Cuciuc Victor intră în

categoria persoanelor ce ar putea să beneficieze de recalcularea pensiei în legătură cu

trecerea în rezervă în conformitate cu dispozițiile art. 61 din Legea nr. 1554 din 23

iunie 1993, având în vedere faptul că acestuia anterior i-a fost stabilită pensie pentru

vechime în muncă, concomitent fiind prelungit și termenul de aflare în serviciul de

bază. Or, în perioada anilor 2013-2016, a activat în cadrul Ministerului Afacerilor

Interne, după care a fost transferat la Departamentul Instituții Penitenciare, Ministerul

Justiției, iar la data de 02 august 2017 prin Ordinul Ministrului Justiției a trecut în

rezervă.

De altfel, instanța de apel și-a motivat soluția de respingere a acțiunii lui Cuciuc

Victor, expunând-se la general fără însă a face un studiu amănunțit a cerințelor

ultimului prin prisma art. 61 din Legea menționată.

În această ordine de idei, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră că instanța de apel și-a întemeiat

concluziile de respingere a acțiunii cu interpretarea eronată a normelor de drept

material, fără a elucida în acest sens toate aspectele cauzei în raport cu cerințele

înaintate de către recurentul Cuciuc Victor, încălcând în așa mod drepturile ambelor

părți la un proces echitabil.

5

Or, în cazul în care instanța de judecată se abține de a da un răspuns special și

explicit la cele mai importante întrebări, fără a acorda părții care a formulat acțiunea

posibilitatea de a ști dacă acest mijloc de apărare afost neglijat sau respins, acest fapt

se va considera o încălcare a dreptului la un proces echitabil (speța Hiro Balani c.

Spaniei, hotărârea din 09 decembrie 1994).

Distinct de aceasta, se reține că în sensul art. 6 alin. (1) din Convenția pentru

apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, instanțele de judecată

trebuie să indice cu suficientă claritate motivele pe care-și întemeiază hotărârile, iar

având în vedere caracterul determinant al concluziilor sale, să precizeze noțiunile ce

implică o apreciere a faptelor supuse aprecierii.

În temeiul celor precitate, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

lărgit al Curții Supreme de Justiție apreciază drept arbitrară soluția instanței de apel,

care nu a luat în considerare toate circumstanțele cauzei, pronunțând în acest sens o

decizie neîntemeiată.

Astfel, din considerentele menționate și având în vedere faptul că, decizia

instanței de apel pronunțată nu satisface standardele procedurale ale legalității și

temeiniciei unui act judecătoresc, omisiune care nu poate fi corectată de către instanța

de recurs, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții

Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a casa integral decizia instanței de apel și

de a restitui cauza instanței de apel.

La rejudecarea cauzei, instanța de apel urmează să țină cont de cele menționate și

reexaminând cauza, să emită o decizie legală și întemeiată, cu respectarea dreptului

părților la un proces echitabil.

În conformitate cu art. 248 alin. (1) lit. d) CPC, Colegiul civil, comercial și de

contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție

d e c i d e:

Se casează integral decizia din 18 octombrie 2018 a Curții de Apel Chișinău în

cauza de contencios administrativ la cererea de chemare în judecată depusă de Cuciuc

Victor împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale cu privire la anularea deciziei

Casei Naționale de Asigurări Sociale nr.31 din 27.11.2017 prin care a fost refuzat

recalcularea pensiei pentru vechimea în muncă, cu restituirea cauzei Curții de Apel

Chișinău.

Decizia este irevocabilă.

Președintele ședinței,

judecătorul Valeriu Doagă

Judecătorii Tamara Chișca-Doneva

Mariana Pitic

Nicolae Craiu

Iurie Bejenaru

6