2ra-1088/19 — constatarea faptului acceptării succesiunii și înlaturarea obstacolelor

Dosarul nr. 2ra-1088/19 Prima instanță - (Judecătoria Soroca, sediul Florești) M. Nicorici Instanța de apel - (Curtea de Apel Bălți) A. Corcenco, D. Corolevschi, D. Stănilă D E C I Z I E 5 iunie 2019 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție în componența: Președintele ședinței, Tatiana Vieru judecătorii Nicolae Craiu Nina Vascan Victor Burduh Dumitru Mardari examinând recursul declarat de avocatul Dina Schibin în interesele lui Lilian Cucer, Anatolie Cucer și Petru Cucer, în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată înaintată de Anastasia Cucer (succesori în drepturi Lilian Cucer, Anatolie Cucer și Petru Cucer) împotriva Anastasiei Dumbravă, Mariei Badeanu și Elenei Petrachii, intervenient accesoriu Serviciul Fiscal de Stat Direcția Generală Administrare Fiscală Nord, cu privire la constatarea faptului acceptării succesiunii și înlăturarea obstacolelor, împotriva deciziei din 21 februarie 2019 a Curții de Apel Bălți, c o n s t a t ă : La 5 octombrie 2017 Anastasia Cucer a înaintat cerere de chemare în judecată împotriva Anastasiei Dumbravă, Mariei Badeanu și Elenei Petrachii, intervenient accesoriu Serviciul Fiscal de Stat Direcția Generală Administrare Fiscală Nord, solicitând: - constatarea faptului că Elena Prisacari, decedată la 24 septembrie 2016, a acceptat succesiunea asupra averii rămase după decesul soțului ei Valentin Prisacari prin intrarea în posesie; - obligarea pârâților Anastasia Dumbravă,

Maria Badaneu și Elena Petrachii de a elibera gospodăria ce a aparținut lui Valentin Prisacari și Elenei Prisacari, ocupată samavolnic de către aceștia. În motivarea acțiunii Anastasia Cucer a indicat că este sora Elenei Prisacari născută la 1 ianuarie 1940, originară și fostă locuitoare a s. Vertiujeni, r-nul Florești, decedată la 24 septembrie 2016. După decesul Elenei Prisacari a rămas masa succesorală, bunuri mobile și imobile: casă de locuit individuală, terenul de lângă casă, etc, amplasate în s. 1 Vertiujeni, r-nul Florești. Iar, unica persoană cu drept de moștenire după decesul Elenei Prisacari este ea, Anastasia Cucer. Reclamanta a relatat că s-a adresat la notar pentru a perfecta documentele de moștenire, care i-a eliberat certificat de calitate de moștenitor.

În cadrul perfectării documentelor de moștenire a fost stabilit că Elena Prisacari a fost căsătorită cu Valentin Prisacari, care în timpul căsătoriei au primit prin moștenire testamentară pe cote-părți egale gospodăria amplasată în s. Vertiujeni, r-nul Florești, în care au locuit până la deces. După decesul lui Valentin Prisacari cota-parte al acestuia nu a fost moștenită de nimeni. În legătură cu aceste circumstanțe, a fost stopată perfectarea documentelor pentru a soluționa problema privitor la cota-parte din gospodărie ce a aparținut lui Valentin Prisacari. A menționat că notarul i-a eliberat certificat de calitate de moștenitor și i-a explicat că problema poate fi soluționată doar de instanța de judecată, fapt ce a determinat-o să se adreseze cu cerere de constatare a faptului acceptării succesiunii averii rămase după decesul lui Valentin Prisacari de către soția acestuia Elena Prisacari.

Cererea dată a fost examinată și, prin hotărârea din 3 mai 2017 a Judecătoriei Soroca, sediul Florești, care a devenit irevocabilă prin neatacare, a fost admisă. La 5 iunie 2017 Anastasia Dumbravă, Maria Badaneu și Elena Petrachii, surorile lui Valentin Prisacari, au depus cerere de revizuire a hotărârii din 3 mai 2017 a Judecătoriei Soroca, sediul Florești. Iar, prin încheierea din 6 iulie 2017 cererea de revizuire a fost admisă, fiind casată hotărârea din 3 mai 2017 a Judecătoriei Soroca, sediul Florești, dispusă rejudecarea cauzei și atragerea din oficiu în calitate de persoane interesate pe Anastasia Dumbravă, Maria Badaneu și Elena Petrachii.

În cadrul examinării cauzei respective, acestea au invocat un drept al lor asupra obiectului litigiului și anume asupra bunului imobil care a aparținut cu drept de proprietate lui Valentin Prisacari și Elenei Prisacari, astfel a apărut un litigiu de drept între părți, în legătură cu care fapt, instanța de judecată a scos de pe rol cererea înaintată de petiționară. Reclamanta a indicat că, după decesul lui Valentin Prisacari, soția acestuia, Elena Prisacari, a fost cea care a suportat cheltuielile de înmormântare, a rămas și a continuat să locuiască în aceeași gospodărie inclusiv pe cota-parte din gospodăria rămasă după decesul lui Valentin Prisacari, a îngrijit casa de locuit și terenul de lângă casă pe care 1-a prelucrat, a achitat impozitele, plățile pentru servicii, adică s-a comportat ca un proprietar al acestor bunuri, până ce aceasta a decedat.

Astfel, a remarcată că circumstanțele relatate demonstrează că Elena Prisacari a acceptat succesiunea averii rămase după decesul lui Valentin Prisacari prin intrarea în posesiune. Totodată, Anastasia Cucer a indicat că în luna martie anul 2017, Maria Badaneu, Gheorghe Dumbravă și Maria Dumbravă, care sunt copiii Anastasiei Dumbravă, au distrus lacătele de la poarta gospodăriei și de la ușile casei rămase după decesul Elenei Prisacari, și nu-i permit să intre și să îngrijească gospodăria, 2 în acest mod acaparând-o samavolnic, deținând certificat de calitate de moștenitor după decesul lui Valentin Prisacari doar Maria Badaneu.

Prin hotărârea din 10 aprilie 2018 a Judecătoriei Soroca, sediul Florești, s-a admis parțial cererea de chemare în judecată înaintată de Anastasia Cucer împotriva Anastasiei Dumbravă, Mariei Badeanu și Elenei Petrachii, intervenient accesoriu Serviciul Fiscal de Stat Direcția Generală Administrare Fiscală Nord, cu privire la constatarea faptului acceptării succesiunii și înlăturarea obstacolelor. S-a constat faptul acceptării de către Elena Prisacari, născută la 1 ianuarie 1940, decedată la 24 septembrie 2016, a succesiunii rămasă după decesul lui Valentin Prisacari, născut la 20 ianuarie 1938 și decedat la 4 mai 2015. S-a respins cererea de chemare în judecată depusă de Anastasia Cucer împotriva Anastasiei Dumbravă, Mariei Badeanu și Elenei Petrachii cu privire la înlăturarea obstacolelor.

La 18 aprilie 2018, Anastasia Dumbravă, Maria Badaneu și Elena Petrachii, a declarat apel împotriva hotărârii primei instanțe, solicitând casarea ei, cu emiterea unei noi soluții prin care să fie dispusă rejudecarea cauzei. Prin decizia din 21 februarie 2019 a Curții de Apel Bălți, s-a admis apelul declarat de Anastasia Dumbravă, Maria Badaneu și Elena Petrachii. S-a casat parțial hotărârea din 10 aprilie 2018 a Judecătoriei Soroca, sediul Florești, în latura admiterii pretenției Anastasiei Cucer referitor la recunoașterea acceptării succesiunii, cu emiterea în această latură a unei noi soluții prin care pretențiile menționate s-au respins ca fiind neîntemeiate, în rest, în partea respingerii cererii de chemare în judecată depusă de Anastasia Cucer împotriva Anastasiei Dumbravă, Mariei Badeanu și Elenei Petrachii cu privire la înlăturarea obstacolelor, hotărârea din 10 aprilie 2018 a Judecătoriei Soroca, sediul Florești, s- a menținut.

Prin încheierea din 21 februarie 2019 a Curții de Apel Bălți, s-a admis cererea înaintată de avocatul Dina Schibin în interesele lui Lilian Cucer, Anatolie Cucer și Petru Cucer. S-a înlocuit defuncta Anastasia Cucer cu succesorii ei în drepturi Lilian Cucer, Anatolie Cucer și Petru Cucer. La 10 aprilie 2019 avocatul Dina Schibin, în interesele lui Lilian Cucer, Anatolie Cucer și Petru Cucer, a declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel, solicitând admiterea acestuia, casarea parțială a deciziei din 21 februarie 2019 a Curții de Apel Bălți, în partea casării hotărârii din 10 aprilie 2018 a Judecătoriei Soroca, sediul Florești, prin care s-a admis pretenția Anastasiei Cucer cu privire la recunoașterea acceptării succesiunii, cu menținerea în această parte a hotărârii.

În motivarea recursului, a invocat că decizia instanței de apel este neîntemeiată și emisă în rezultatul încălcării esențiale și aplicării eronate a normelor de drept material. Astfel, a indicat că instanța de apel a interpretat eronat legea și a apreciat arbitrar probele, nu a ținut cont de probele care au stat la baza hotărârii instanței de fond, fapt ce a dus la soluționarea greșită a cauzei. 3 La fel, a susținut că instanța de apel nu a elucidat pe deplin circumstanțele importante pentru soluționarea cauzei, iar cele pe care instanța le consideră constatate nu sunt dovedite cu probe veridice. Totodată, concluziile instanței de apel sunt în contradicție cu circumstanțele cauzei.

A relatat că instanța de fond și-a întemeiat hotărârea pe probele examinate care confirmau cert acceptarea succesiunii averii rămase după decesul lui Valentin Prisacari prin intrarea în posesiune de către soția acestuia Elena Prisacari, care conform art. 1500 alin. (1) lit. a) din Codul civil (în redacția Legii nr. 1107-XV din 6 iunie 2002), avea statut de succesor de clasa I. Respectiv, la data decesului lui Valentin Prisacari, căsătoria între acesta și Elena Prisacari era înregistrată, iar ultima avea vocație succesorală, făcând parte din moștenitorii de clasa I. Instanța de apel însă arbitrar a apreciat circumstanțele menționate, bazându- se doar pe certificatul cu nr. 126 eliberat de primăria s. Vertiujeni, r-nul Florești la 18 februarie 2019, cu 3 zile înainte de ședința de judecată în instanța de apel.

Totodată, a menționat că instanța de apel nu a luat în considerare că la materialele cauzei este anexat certificatul nr. 641 din 22 iunie 2017, eliberat de aceiași primărie, semnat de același primar, dar și de secretarul Consiliului, prin care s-a confirmat faptul că Valentin Prisacari născut la 20 ianuarie 1938, decedat la 4 mai 2015, cu ultimul domiciliu în s. Vertiujeni, raionul Florești, a fost înmormântat de soția sa Elena Prisacari, născută în a. 1940, care a continuat să locuiască în casa de locuit și, de fapt, a și intrat în posesia averii succesorale prin faptul că a îngrijit casa de locuit, a prelucrat terenul aferent și a achitat impozitele. Probele examinate de instanța de fond, hotărârea căreia în această parte a fost casată de instanța de apel, prevalează celor care au stat la baza deciziei instanței de apel și le contrazic pe deplin.

La fel, a invocat că instanța de apel a interpretat eronat prevederile art. 1516 alin. (3) din Codul civil (în redacția Legii nr. 1107-XV din 6 iunie 2002). La 24 mai 2019, avocatul Nichita Ion, în interesele intimaților Anastasia Dumbravă, Maria Badaneu și Elena Petrachii, a depus referință la recursul declarat de avocatul Dina Schibin, în interesele lui Lilian Cucer, Anatolie Cucer și Petru Cucer, solicitând declararea recursului ca inadmisibil. La 4 iunie 2019 avocatul Nichita Ion, în interesele intimaților Anastasia Dumbravă, Maria Badaneu și Elena Petrachii, a depus referință suplimentară, prin care a solicitat respingerea recursului declarat împotriva deciziei din 21 februarie 2019 a Curții de Apel Bălți.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) din Codul de procedură civilă, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel. Materialele cauzei atestă că copia deciziei integrale a instanței de apel a fost expediată în adresa participanților la proces la 29 martie 2019 (vol. I, f.d. 232), fiind recepționată de avocatul Dina Schibin la 3 aprilie 2019 (vol. I, f.d. 234). Din aceste considerente, Colegiul consideră că recursul din 10 aprilie 2019 este declarat în termen. 4 În conformitate cu art. 439 alin. (2) din Codul de procedură civilă, după parvenirea dosarului, un complet din 3 judecători decide asupra admisibilității recursului, dispune expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înștiințarea despre necesitatea depunerii obligatorii a referinței timp de o lună de la data primirii acesteia.

În cazul neprezentării referinței în termenul stabilit, admisibilitatea recursului se decide în lipsa acesteia. Prin încheierea Curții Supreme de Justiție din 29 mai 2019 recursul declarat de avocatul Dina Schibin, în interesele lui Lilian Cucer, Anatolie Cucer și Petru Cucer a fost considerat admisibil. Conform art. 441 din Codul de procedură civilă, în cazul în care recursul este considerat admisibil, un complet din 5 judecători examinează fondul recursului. Conform art. 442 alin. (1) din Codul de procedură civilă, judecând recursul declarat împotriva deciziei date în apel, instanța verifică, în limitele invocate în recurs și în baza referinței depuse de către intimat, legalitatea hotărârii atacate, fără a administra noi dovezi.

Potrivit art. 444 din Codul de procedură civilă, recursul se examinează fără înștiințarea participanților la proces. Completul din 5 judecători decide asupra oportunității invitării tuturor participanților sau a reprezentanților acestora pentru a se pronunța cu privire la problemele de legalitate invocate în cererea de recurs. În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. f) din Codul de procedură civilă, instanța de recurs, după ce judecă recursul, este în drept să admită recursul, să caseze decizia instanței de apel și să mențină hotărârea primei instanțe. Reieșind din prevederile art. 442 alin. (1) din Codul de procedură civilă, instanța de recurs verifică legalitatea hotărârilor atacate doar în partea contestă de către recurent.

Din cererea de recurs reiese că recurenții au exprimat dezacordul cu soluția instanței de apel doar în partea prin care s-a casat hotărârea primei instanțe, prin care s-a constat faptul acceptării de către Elena Prisacari, născută la 1 ianuarie 1940, decedată la 24 septembrie 2016, a succesiunii rămasă după decesul lui Valentin Prisacari, născut la 20 ianuarie 1938 și decedat la 4 mai 2015. În această ordine de idei, instanța de recurs se va expune doar asupra cerințelor ce vizează doar partea dată. Examinând recursul declarat, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție îl consideră întemeiat și care urmează a fi admis, cu casarea parțială a deciziei din 21 februarie 2019 a Curții de Apel Bălți și menținerea în aceasta parte a hotărârii din 10 aprilie 2018 a Judecătoriei Soroca, sediul Florești, din considerentele ce succed.

După cum rezultă din materialele dosarului, Anastasia Cucer a înaintat cerere de chemare în judecată împotriva Anastasiei Dumbravă, Mariei Badeanu și Elenei Petrachii, intervenient accesoriu Serviciul Fiscal de Stat Direcția Generală Administrare Fiscală Nord, solicitând constatarea faptului că Elena Prisacari, decedată la 24 septembrie 2016, a acceptat succesiunea asupra averii rămase după decesul soțului ei Valentin Prisacari prin intrarea în posesie și obligarea pârâților Anastasia Dumbravă, Maria Badaneu și Elena Petrachii de a elibera gospodăria ce a aparținut lui Valentin Prisacari și Elenei Prisacari, ocupată samavolnic de către aceștia.

5 Judecând cauza, prima instanță, prin hotărârea din 10 aprilie 2018, a admis parțial cererea de chemare în judecată înaintată de Anastasia Cucer împotriva Anastasiei Dumbravă, Mariei Badeanu și Elenei Petrachii, intervenient accesoriu Serviciul Fiscal de Stat Direcția Generală Administrare Fiscală Nord, cu privire la constatarea faptului acceptării succesiunii și înlăturarea obstacolelor, a constat faptul acceptării de către Elena Prisacari, născută la 1 ianuarie 1940, decedată la 24 septembrie 2016, a succesiunii rămasă după decesul soțului Valentin Prisacari, născut la 20 ianuarie 1938 și decedat la 4 mai 2015 și a respins cererea de chemare în judecată depusă de Anastasia Cucer împotriva Anastasiei Dumbravă, Mariei Badeanu și Elenei Petrachii cu privire la înlăturarea obstacolelor.

Fiind investită cu judecarea apelului, Curtea de Apel Bălți prin decizia din 21 februarie 2019 a Curții de Apel Bălți, a admis apelul declarat de Anastasia Dumbravă, Maria Badaneu și Elena Petrachii, a casat parțial hotărârea din 10 aprilie 2018 a Judecătoriei Soroca, sediul Florești, în partea admiterii pretenției Anastasiei Cucer referitor la recunoașterea acceptării succesiunii, cu emiterea în această parte a unei noi soluții prin care pretențiile menționate s-au respins ca fiind neîntemeiate, în rest, în partea respingerii cererii de chemare în judecată depusă de Anastasia Cucer împotriva Anastasiei Dumbravă, Mariei Badeanu și Elenei Petrachii cu privire la înlăturarea obstacolelor, hotărârea din 10 aprilie 2018 a Judecătoriei Soroca, sediul Florești, fiind menținută.

Iar, prin încheierea din 21 februarie 2019 a Curții de Apel Bălți, s-a admis cererea înaintată de avocatul Dina Schibin în interesele lui Lilian Cucer, Anatolie Cucer și Petru Cucer și s-a înlocuit defuncta Anastasia Cucer cu succesorii ei în drepturi Lilian Cucer, Anatolie Cucer și Petru Cucer. Pentru a pronunța această soluție, instanța de apel, în esență, a concluzionat că, deși Elena Prisacari, soția legitimă a lui Valentin Prisacari, avea calitatea de moștenitor de clasa I, aceasta nu a depus în termen de 6 luni la notar cerere de acceptare a succesiunii rămase după decesul soțului Valentin Prisacari, din care motiv nu a intrat în posesia certificatului de moștenitor legal. Acest fapt fiind realizat de moștenitorii de clasa a II, și anume Maria Badanău, Anastasia Dumbravă și Elena Petrachii, care au depus cerere de acceptare a succesiunii rămase după decesul fratelui lor Valentin Prisacari.

Instanța de apel a reținut că, intimatele Maria Badanău, Anastasia Dumbravă și Elena Petrachii au intrat în posesia averii succesorale, fapt confirmat prin certificatul eliberat de Primăria s. Vertiujeni, r-nul Florești, nr. 126 din 18 februarie 2019. Judecând recursul, Colegiul consideră că instanța de apel, deși corect a reținut normele juridice aplicabile la caz, le-a interpretat greșit și a dat apreciere greșită materialului probator, fapt ce a dus la soluționarea greșită a cauzei, pe când prima instanță corect a ajuns la concluzia admiterii parțiale a acțiunii. Astfel, instanța de recurs consideră întemeiate criticile aduse în cererea de recurs referitor la netemeinicia soluției instanței de apel.

În susținerea opiniei enunțate, Colegiul reține că în conformitate cu art. 1432 din Codul civil (în redacția Legii nr. 1107-XV din 6 iunie 2002), moștenirea este transmiterea patrimoniului unei persoane fizice decedate (cel ce a lăsat moștenirea) către succesorii săi. Moștenirea este o transmisiune de drepturi pentru 6 cauză de moarte, universală, unitară și indivizibilă. Moștenirea are loc conform testamentului (succesiune testamentară) și în temeiul legii (succesiune legală). Conform art. 1433 alin. (1) lit. b) din Codul civil (în redacția Legii nr. 1107- XV din 6 iunie 2002), pot fi moștenitori, în cazul succesiunii legale, persoanele care se aflau în viață la momentul decesului celui ce a lăsat moștenirea, precum și copiii celui ce a lăsat moștenirea concepuți în timpul vieții lui și născuți vii după decesul acestuia.

În conformitate cu art. 1500 alin. (1) lit. a), b) din Codul civil (în redacția Legii nr. 1107-XV din 6 iunie 2002), în cazul succesiunii legale, moștenitori cu drept de cotă egală sînt: de clasa I – descendenții (fiii și fiicele celui ce a lăsat moștenirea, la fel și cei născuți vii după decesul lui, precum și cei înfiați), soțul supraviețuitor și ascendenții privilegiați (părinții, înfietorii) celui ce a lăsat moștenirea; de clasa a II-a – colateralii privilegiați (frații și surorile) și ascendenții ordinari (bunicii, atât din partea tatălui, cît și din partea mamei) ai celui ce a lăsat moștenirea. Art. 1501 din Codul civil stabilește că, moștenitorii de clasă posterioară sunt chemați la succesiune legală numai dacă lipsesc moștenitori din clasele precedente sau dacă aceștia nu acceptă ori refuză succesiunea.

Ei sunt chemați la succesiune și în cazul în care toți moștenitorii de clasele precedente au fost decăzuți din dreptul la succesiune. Respectiv, persoanele cu vocație succesorală (moștenitorii legali și testamentari) dobândesc calitate de moștenitori prin acceptarea moștenirii, conform art. 1516 din Codul civil. Astfel, art. 1516 alin. (2) și (3) din Codul civil (în redacția Legii nr. 1107-XV din 6 iunie 2002) prevede că, succesiunea este acceptată de succesor indiferent de faptul dacă este testamentar sau succesor legal. Succesiunea se consideră acceptată cînd moștenitorul depune la notarul de la locul deschiderii succesiunii o declarație de acceptare a succesiunii sau intră în posesiunea patrimoniului succesoral.

Din sensul normei enunțate este de înțeles că, acceptarea succesiunii poate fi efectuată prin una din cele două modalității: formal, adică depunerea declarații de acceptare a succesiunii la notar și de fapt, adică prin intrarea în posesia patrimoniului succesoral. Prin intrarea în posesiune de fapt se înțelege, administrarea, asigurarea, exercitarea folosinței asupra bunurilor succesorale, achitarea cheltuielilor comunale aferente imobilului din masa succesorală, plata impozitelor și alte acte ce demonstrează intenția moștenitorului de a accepta moștenirea. În acest context, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție reține că materialul probator anexat la actele dosarului denotă incontestabil faptul că, la 12 septembrie 1975 Elena Cotai (Prisacari) a încheiat căsătoria cu Valentin Prisacari (vol. I, f.d.

11). Conform Certificatului de moștenitor testamentar nr. 302 din 12 aprilie 1995 (vol. I, f.d. 85), Valentin Prisacari și Elena Prisacari au acceptat moștenirea lăsată de Vera Prisacari. După decesul Verei Prisacari, soții Valentin Prisacari și Elena Prisacari au înregistrat pe numele lor dreptul de proprietate supra 1.0 cotă-parte din bunurilor 7 imobile (casa de locuit, beci și bucătăria de vară situate în s. Vertiujeni, r-nul Florești) și au continuat să locuiască în gospodăria menționată, fapt confirmat prin actele anexate la materialele cauzei (vol. I, f.d. 12-18, 103-105, 111-113). Soții Prisacari s-au aflat în căsătorie până la 4 mai 2015, data decesului lui Valentin Prisacari, fapt confirmat prin Certificatul de deces eliberat la 5 mai 2015 (vol. I, f.d.

9). Respectiv, instanța de fond corect a constat că la data decesului lui Valentin Prisacari, căsătoria între acesta și Elena Prisacari era înregistrată, iar ultima avea vocație succesorală, făcând parte din moștenitorii de clasa I, iar alți moștenitori de clasa I nu a avut. Prin urmare, instanța de recurs apreciază ca fiind corectă concluzia primei instanțe, prin care s-a menționat că, Elena Prisacari, la momentul aflării sale în viață avea prioritate față de surorile soțului său de a moșteni averea lăsată de acesta, fiind moștenitor de clasa I, fapt care 1-a realizat prin intrarea în posesia averii succesorale.

Or, este cert faptul că după decesul soțului Valentin Prisacari, soțul supraviețuitor Elena Prisacari a rămas să locuiască în gospodăria comună, respectiv a exercitat folosința asupra bunurilor succesorale rămase după decesul lui Valentin Prisacari, ce demonstrează că Elena Prisacari a acceptat succesiunea averii rămase după decesul lui Valentin Prisacari prin intrarea în posesie asupra patrimoniului succesoral. Aceste circumstanțe au fost reținute corect de către instanța de fond, care întemeiat a admis pretențiile formulate de Anastasia Cucer (succesori în drepturi Lilian Cucer, Anatolie Cucer și Petru Cucer) cu privire la constatarea faptului că Elena Prisacari, decedată la 24 septembrie 2016, a acceptat succesiunea asupra averii rămase după decesul soțului ei Valentin Prisacari prin intrarea în posesie.

Sub acest aspect, Colegiul respinge raționamentul instanței de apel cu referire la faptul că moștenirea rămasă după decesul lui Valentin Prisacari a fost acceptată de surorile acestuia Maria Badanău, Anastasia Dumbravă și Elena Petrachii, moștenitori de clasa a II, care au depus cerere de acceptare a succesiunii și, prin urmare, au intrat în posesia averii succesorale, or materialele dosarului atestă contrariul.

Din considerentele menționate și având în vedere că prima instanță a constatat și a elucidat pe deplin toate circumstanțele care au importanță pentru soluționarea fondului cauzei, corect a aplicat legea materială, adoptând o hotărâre legală și întemeiată, iar argumentele invocate în cererea de recurs sunt întemeiate, Colegiul ajunge la concluzia de a admite recursul declarat de avocatul Dina Schibin în interesele lui Lilian Cucer, Anatolie Cucer și Petru Cucer, a casa parțial decizia din 21 februarie 2019 a Curții de Apel Bălți, în partea casării hotărârii din 10 aprilie 2018 a Judecătoriei Soroca, sediul Florești, prin care s-a admis pretenția Anastasiei Cucer (succesori în drepturi Lilian Cucer, Anatolie Cucer și Petru Cucer) cu privire la recunoașterea acceptării succesiunii, cu menținerea în această parte a hotărârii primei instanțe.

În rest, decizia din 21 februarie 2019 a Curții de Apel Bălți, urmând a fi menținută. 8 În conformitate cu art. art. 444, 445 alin. (1) lit. f) și alin. (3) Codul de procedură civilă, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție d e c i d e : Se admite recursul declarat de avocatul Dina Schibin în interesele lui Lilian Cucer, Anatolie Cucer și Petru Cucer.

Se casează parțial decizia din 21 februarie 2019 a Curții de Apel Bălți, în partea prin care s-a casat hotărârea din 10 aprilie 2018 a Judecătoriei Soroca, sediul Florești, cu menținerea în această parte a hotărârii din 10 aprilie 2018 a Judecătoriei Soroca, sediul Florești, în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată înaintată de Anastasia Cucer (succesori în drepturi Lilian Cucer, Anatolie Cucer și Petru Cucer) împotriva Anastasiei Dumbravă, Mariei Badeanu și Elenei Petrachii, intervenient accesoriu Serviciul Fiscal de Stat Direcția Generală Administrare Fiscală Nord, cu privire la constatarea faptului acceptării succesiunii și înlăturarea obstacolelor. În rest, decizia din 21 februarie 2019 a Curții de Apel Bălți se menține.

Decizia este irevocabilă. Președintele ședinței, judecătorul Tatiana Vieru judecătorii Nicolae Craiu Nina Vascan Victor Burduh Dumitru Mardari 9