2ra-897/19 — cu privire la încasarea pensiei de întreținere pentru copilul minor și determinarea domicliului copilului minor

2ra-897/19 — cu privire la încasarea pensiei de întreținere pentru copilul minor și determinarea domicliului copilului minor (Curtea Supremă de Justiție, 2019)

Dosarul nr. 2ra-897/19

Prima instanță: Judecătoria Orhei sediul Șoldănești (jud. E. Lavciuc)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. A. Panov, M. Anton, V. Cotorobai)

DECIZIE

29 mai 2019 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Oleg Sternioală

Judecătorii Svetlana Filincova

Galina Stratulat

Victor Burduh

Ala Cobăneanu

examinând recursul declarat de către Andrei Bobeica

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată a Veronicăi Scripnic împotriva

lui Andrei Bobeica cu privire la încasarea pensiei de întreținere pentru copilul minor și

determinarea domiciliului copilului minor și

la cererea reconvențională a lui Andrei Bobeica împotriva Veronicăi Scripnic cu

privire la determinarea domiciliului copilului minor și încasarea cheltuielilor de judecată

împotriva deciziei din 13 decembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău, prin care a

fost admis apelul declarat de către Veronica Scripnic, reprezentată de avocatul Marin

Postu, casată hotărârea din 6 august 2018 a Judecătoriei Orhei sediul Șoldănești și

adoptată o nouă hotărâre de admitere a acțiunii Veronicăi Scripnic și respingere a

acțiunii reconvenționale a lui Andrei Bobeica

constată:

La 12 aprilie 2017, Veronica Scripnic a depus cerere de chemare în judecată

împotriva lui Bobeica Andrei cu privire la încasarea pensiei de întreținere pentru copilul

minor și determinarea domiciliului copilului minor.

În motivarea acțiunii a invocat că a concubinat cu pârâtul Andrei Bobeica și la

data de XXXXX s-a născut fiica XXXXX XXXXX, care se află la întreținerea și

educația ei, pe când Andrei Bobeica nu acordă ajutor material pentru întreținerea fiicei

minore.

Cu referire la prevederile art. 74-75 Codul familiei, a considerat că deoarece

Andrei Bobeica nu dispune de un salariu achitat regulat, acesta urmează să achite pensia

de întreținere pentru copilul minor în sumă bănească fixă.

1

Și-a întemeiat pretențiile în baza dispozițiilor art. 74-75 Codul familiei, art. 166-

167, 240-241 CPC.

A solicitat admiterea acțiunii, încasarea din contul lui Andrei Bobeica în

beneficiul său a pensiei de întreținere pentru copilul minor XXXXX XXXXX, născută

la XXXXX, în mărime de 1000 de lei lunar, începând cu ziua depunerii cererii de

chemare în judecată și până la atingerea majoratului de către copil.

La 1 august 2017, Veronica Scripnic a depus cerere cu privire la extinderea

pretențiilor din acțiune împotriva lui Bobeica Andrei, intervenient accesoriu Direcția

asistență socială și protecție a familiei și copilului Șoldănești, prin care a solicitat

determinarea domiciliului copilului minor XXXXX XXXXX cu mama Veronica

Scripnic și încasarea de la Andrei Bobeica în beneficiul său a pensiei de întreținere

pentru întreținerea copilului minor XXXXX XXXXX în mărime de 1000 de lei lunar,

începând cu ziua depunerii cererii de chemare în judecată și până la atingerea

majoratului de către copil.

La 27 octombrie 2017, Andrei Bobeica a depus cerere reconvențională împotriva

Veronicăi Scripnic, intervenient accesoriu Direcția pentru protecția drepturilor copilului

sectorul Ciocana mun. Chișinău cu privire la determinarea domiciliului copilului minor.

În motivarea acțiunii reconvenționale a invocat că până la finele anului 2016,

dânsul a locuit împreună cu Veronica Scripnic și copilul comun XXXXX XXXXX,

precum și cu ceilalți doi copii ai Veronicăi Scripnic la domiciliul său din str. XXXXX

mun. XXXXX și a întreținut toți trei copii fără a face careva diferență.

La sfârșitul anului 2016, Veronica Scripnic fără careva motive a luat copiii și a

trecut cu traiul în satul XXXXX r-nul XXXXX.

Pe parcursul perioadei cât Veronica Scripnic a locuit în satul XXXXX r-nul

XXXXX, copilul minor XXXXX XXXXX a fost lăsată de mai multe ori fără

supravegherea unui matur pentru o perioadă îndelungată, fapt despre care au fost

anunțate organele competente.

Din septembrie 2017 Veronica Scripnic a trecut cu traiul în or. XXXXX și dânsul

nu cunoaște din ce surse aceasta închiriază locuința și întreține trei copii minori,

deoarece ea nu are surse de venit și nu are vreun loc de muncă.

Cu toate că organul de tutelă a stabilit un grafic de întrevedere a copilului minor

cu tatăl, Veronica Scripnic împiedică acest fapt prin diferite metode, certuri și injurii.

În luna septembrie 2017, dânsul a vizitat fiica la grădiniță, unde a observat că

minora are nevoie de asistența unui medic și a solicitat educatorului să comunice acest

fapt Veronicăi Scripnic și să o convingă să meargă cu copilul la medic.

La vizita repetată a copilului minor, a constatat faptul că XXXXX XXXXX nu a

fost prezentată unui medic pentru consultație, iar starea de sănătate s-a înrăutățit, motiv

din care dânsul a luat copilul la domiciliul său și a internat-o la IMSP Institutul Mamei

și Copilului mun. Chișinău.

A considerat că copilul minor XXXXX XXXXX urmează să locuiască cu el,

deoarece este foarte atașat de el, iar el deține în proprietate o locuință cu două odăi, are

un loc de muncă și poate oferi copilului minor toate cele necesare pentru un trai decent

și educație.

Și-a întemeiat pretențiile în baza dispozițiilor art. 37 Codul familiei, art. 7, 73, 74,

83 alin. (2), 85 alin. (4), 94, 166-168, 172 CPC.

2

A solicitat admiterea acțiunii reconvenționale și stabilirea domiciliului copilului

minor XXXXX XXXXX cu tatăl Andrei Bobeica.

La 18 mai 2018, Andrei Bobeica a depus cerere de concretizare a cerințelor din

acțiunea reconvențională, prin care a solicitat admiterea acțiunii reconvenționale,

determinarea domiciliului copilului minor XXXXX XXXXX cu tatăl și încasarea din

contul Veronicăi Scripnic în beneficiul său a cheltuielilor de judecată.

În motivarea acesteia a invocat că începând cu luna octombrie 2017 și până la

16 martie 2018, aflând despre faptul că fiica XXXXX XXXXX este bolnavă a efectuat

numeroase tratamente, inițial la IMSP Institutul Mamei și Copilului mun. Chișinău unde

a fost diagnosticată cu XXXXX, ulterior s-a adresat cu fiica minoră la IMSP Spitalul

Dermatologie și Maladii Comunicabile unde a fost diagnosticată cu XXXXX, unde a

făcut câteva cure de tratament ambulator.

Faptul că Veronica Scripnic de mai multe ori a lăsat copilul minor fără

supravegherea unui matur, nu a prezentat copilul la consultația unui medic atunci când

fiica dădea semne evidente că necesită asistență medicală, l-a determinat să ia copilul

minor să locuiască cu el, deoarece mama fetiței neglijează intenționat starea sănătății

copilului.

Prin hotărârea din 6 august 2018 a Judecătoriei Orhei sediul Șoldănești, a fost

respinsă acțiunea Veronicăi Scripnic ca fiind neîntemeiată.

A fost admisă acțiunea reconvențională a lui Andrei Bobeica și determinat

domiciliul copilului minor comun al părților fiica XXXXX XXXXX născută la XXXXX

împreună cu tatăl - Andrei Bobeica.

Au fost încasate de la Veronica Scripnic în beneficiul lui Andrei Bobeica

cheltuielile de judecată în mărime totală de 11650 de lei.

Prin decizia din 13 decembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău, a fost admis apelul

declarat de către Veronica Scripnic, reprezentată de avocatul Marin Postu, casată

hotărârea din 6 august 2018 a Judecătoriei Orhei sediul Șoldănești și adoptată o nouă

hotărâre prin care acțiunea Veronicăi Scripnic a fost admisă.

A fost stabilit domiciliul copilului minor XXXXX XXXXX, născută la XXXXX

cu mama Veronica Scripnic, împreună cu frații mai mari XXXXX XXXXX și XXXXX

XXXXX.

A fost încasată de la Andrei Bobeica în beneficiul Veronicăi Scripnic, pensia de

întreținere a copilului minor XXXXX XXXXX, născută la XXXXX în sumă de 1000 de

lei lunar, începând cu data de 12 aprilie 2017, până la atingerea majoratului de către

copil.

A fost respinsă acțiunea reconvențională a lui Andrei Bobeica.

Au fost încasate de la Andrei Bobeica în beneficiul Veronicăi Scripnic cheltuielile

de judecată suportate, compuse din taxa de stat în sumă de 100 de lei, cheltuielile de

asistență juridică în sumă de 3000 de lei și de transport în sumă de 1200 de lei.

La 21 februarie 2019, Andrei Bobeica a declarat recurs împotriva deciziei din

13 decembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău, prin care a solicitat admiterea recursului,

casarea deciziei instanței de apel, cu menținerea în vigoare a hotărârii primei instanțe.

În motivarea recursului a invocat dezacordul cu decizia instanței de apel

considerând-o ca ilegală și neîntemeiată.

3

A menționat că instanța de apel a apreciat arbitrar probele, a încălcat esențial și a

aplicat eronat normele de drept material și procedural și că circumstanțele importante

pentru soluționarea cauzei nu au fost constatate și elucidate pe deplin.

A obiectat că instanța de apel incorect a stabilit domiciliul copilului minor

XXXXX XXXXX cu mama Veronica Scripnic, deoarece ultima nu are grijă de copil,

motiv din care fiica XXXXX XXXXX a ajuns într-o stare de sănătate gravă.

Veronica Scripnic de multe ori a lăsat copilul minor XXXXX XXXXX în

prezența celorlați doi copii minori, fără supravegherea unui matur și pe faptul dat în luna

august a anului 2017 a depus plângeri la Direcția asistență socială și protecție a familiei

și copilului Șoldănești și la Inspectoratul de Poliție Șoldănești.

Potrivit graficului de întrevederi nr. 1 din 11 aprilie 2017, întocmit de Direcția

asistență socială și protecție a familiei și copilului Șoldănești s-a decis recunoașterea

dreptului său la întrevederi cu copilul minor XXXXX XXXXX, însă din nenumăratele

plângeri și cereri ale sale, rezultă că Veronica Scripnic încalcă graficul respectiv.

A indicat că XXXXX XXXXX nu dispune de spațiu locativ pe teritoriul satului

XXXXX r-nul XXXXX.

Pe când dânsul, potrivit contractului de vânzare-cumpărare nr. 1170 din 21 aprilie

2008, deține cu drept de proprietate un imobil cu suprafața totală de 37,9 m2 în mun.

XXXXX str. XXXXX ap. X.

Iar potrivit contractului individual de muncă nr. 3 din 1 august 2017, el este

angajat în funcția de vânzător-consultant la SRL „ClasaAAA” pe un termen

nedeterminat, cu salariul brut de 2400 de lei lunar.

A explicat că din informația cu nr. 96 din 22 mai 2018, eliberată de IMSP CS

Șoldănești, se confirmă indiferența mamei Veronica Scripnic față de copilul minor, prin

faptul că Veronica Scripnic la 20 martie 2018 a solicitat de la medicul de familie

certificatul pentru frecventarea grădiniței, însă alte investigații pentru tratamentul

copilului în temeiul diagnosticului IMSP Dermatologie și Maladii Comunicabile,

Veronica Scripnic nu a solicitat pentru copilul său minor, pe când tot în aceeași

informație rezidă că la 14 mai 2018, minorei XXXXX XXXXX, fiindu-i stabilită la

IMSP CS Șoldănești diagnoza XXXXX, Veronica Scripnic de asemenea a neglijat

prescripțiile medicului pentru investigații medicale.

A insistat că în perioada de la 1 octombrie 2017 până la 16 martie 2018 copilul

minor XXXXX XXXXX a locuit cu dânsul, însă necătând la aceasta, instanța de apel a

încasat de la el în beneficiul Veronicăi Scripnic pensie pentru întreținerea copilului

minor XXXXX XXXXX în sumă de 1000 de lei lunar, începând cu data de

12 aprilie 2017 până la atingerea majoratului de către copil.

A mai obiectat că de către instanța de apel au fost încălcate normele de drept

procedural și anume prin faptul că a examinat cauza în lipsa sa și a reprezentantului său

avocatul Mihaela Cecan.

Avocatul său Mihaela Cecan a solicitat amânarea ședinței de judecată a instanței

de apel din 29 noiembrie 2018, motivând că la aceeași dată 29 noiembrie 2018 ora 09:30

urmează să participe la examinarea unui alt dosar civil aflat în procedura Judecătoriei

Ungheni fixat anterior cauzei civile în ordine de apel.

Cu toate acestea, instanța de apel a respins demersul de amânare a ședinței de

judecată prin încheiere protocolară, astfel încât cauza a fost examinată în lipsa lor, fapt

4

prin care instanța de apel a încălcat flagrant art. 6§1 din Convenția Europeană pentru

Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale și anume dreptul la un

proces echitabil.

La 25 aprilie 2019, Veronica Scripnic, reprezentată de avocatul Marin Postu a

depus referință, prin care a solicitat de a considera recursul lui Andrei Bobeica ca

inadmisibil.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) CPC, recursul se declară în termen de 2 luni

de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel.

Din materialele dosarului rezultă că copia deciziei recurate a fost expediată în

adresa părților la 15 ianuarie 2019, fapt ce se confirmă prin scrisoarea de însoțire

(f. d. 256 vol. II) și care a fost recepționată de către recurent la data de 24 ianuarie 2019,

ceea ce se atestă prin ștampila Oficiului Poștal aplicată pe plicul de recepție a deciziei

(f. d. 14 vol. III).

Astfel, se constată că recurentul s-a conformat prevederilor legale și a declarat

recursul la 21 februarie 2019, în termenul legal.

În conformitate cu art. 444 CPC, recursul se examinează fără înștiințarea

participanților la proces.

Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră necesar de a admite recursul,

de a casa decizia instanței de apel și a remite cauza spre rejudecare în instanța de apel

din considerentele ce urmează.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. c) CPC, instanța, după ce judecă recursul,

este în drept să admită recursul, să caseze integral decizia instanței de apel și să trimită

cauza spre rejudecare în instanța de apel o singură dată dacă eroarea judiciară nu poate

fi corectată de către instanța de recurs.

În conformitate cu art. 432 alin. (4) CPC, săvârșirea altor încălcări decât cele

indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura

în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în

care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească

a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și

libertăților fundamentale ale omului.

După cum rezultă din actele cauzei, și anume din procesul-verbal al ședinței

instanței de apel, apelul declarat de către Veronica Scripnic, reprezentată de avocatul

Marin Postu împotriva hotărârii din 6 august 2018 a Judecătoriei Orhei sediul

Șoldănești, a fost examinat în fond la data de 29 noiembrie 2018 în lipsa lui Andrei

Bobeica, care avea calitatea de intimat, cât și a reprezentantului lui, avocatului Mihaela

Cecan (f. d. 231-234 vol. II).

Tot, materialele cauzei denotă că la data de 28 noiembrie 2018, ora 7:34,

reprezentantul intimatului Andrei Bobeica, avocatul Mihaela Cecan, prin intermediul

poștei electronice, a expediat în adresa Curții de Apel Chișinău, o cerere prin care a

solicitat amânarea examinării cauzei, pentru o altă dată, din motiv că la aceeași dată

29 noiembrie 2018 ora 09:30 urmează să participe la examinarea unui alt dosar civil

aflat în procedura Judecătoriei Ungheni, fixat anterior prezentei cauzei civile în ordine

de apel.

5

Instanța de apel a considerat posibilă examinarea cauzei în lipsa intimatului

Andrei Bobeica și reprezentantului lui, avocatului Mihaela Cecan, judecând apelul în

fond imediat, din prima ședință, pentru data de 13 decembrie 2018, ora 10:00 fiind

amânată doar deliberarea.

Este de menționat că la 13 decembrie 2018, în ședința stabilită de instanța de apel

pentru deliberarea și adoptarea deciziei, Andrei Bobeica, reprezentat de avocatul

Mihaela Cecan, prin cererea depusă la data de 12 decembrie 2018, au solicitat reluarea

examinării cererii de apel depusă de Veronica Scripnic, reprezentată de avocatul Marin

Postu împotriva hotărârii din 6 august 2018 a Judecătoriei Orhei sediul Șoldănești,

pentru a-și expune opinia asupra cererii de apel, solicitare care însă a fost respinsă de

către instanța de apel.

Astfel, la caz, este de principiu că prin examinarea în fond a apelului Veronicăi

Scripnic, reprezentată de avocatul Marin Postu, în lipsa intimatului Andrei Bobeica și a

reprezentantului lui, avocatului Mihaela Cecan, a fost încălcat în mod direct dreptul la

un proces echitabil, cât și principiul egalității armelor statuat de art. 6 din Convenția

Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, or unul

din principiile procesului echitabil este contradictorialitatea între părțile care sunt parte

a procesului.

Mai cu seamă aceasta că, potrivit art. 206 alin. (5) CPC, la solicitarea întemeiată

a participantului la proces, instanța poate amâna o singură dată judecarea cauzei în

legătură cu neprezentarea motivată a reprezentantului acestuia.

Prin prisma normei enunțate, instanța de recurs reține că instanța de apel, judecând

cauza în fond, în prima ședință de judecată, în lipsa intimatului Andrei Bobeica și a

reprezentantului lui, avocatului Mihaela Cecan, care, au înștiințat instanța despre

imposibilitatea de a se prezenta la ședința de judecată, nu a asigurat disponibilitatea în

drepturi a participantului la proces, ce constă în posibilitatea, în primul rând a părților,

de a dispune liber de dreptul subiectiv material sau de interesul legitim supus judecății,

precum și de a dispune de drepturile procedurale, de a alege modalitatea și mijloacele

procedurale de apărare, astfel, a admis încălcarea prevederilor art. 27 alin. (1) din CPC.

Drept urmare, prin examinarea cauzei în ordine de apel fără a acorda părții

opțiunea valorificării dreptului de a expune argumente și considerente asupra litigiului,

a dus la o gravă restrângere a dreptului fundamental la apărare a părții, astfel având loc

încălcări de procedură ce afectează însăși substanța dreptului părților la un proces

echitabil.

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme

de Justiție evidențiază lejeritatea cu care instanța de apel a săvârșit încălcări evidente a

normelor legale, în pofida garanțiilor procesuale existente consacrate expres.

Distinct de cele relatate, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră că decizia instanței de apel urmează a fi

casată cu remiterea cauzei spre rejudecare în instanța de apel, pe motiv că eroarea

judiciară nu poate fi corectată de instanța de recurs.

La judecarea cauzei, instanța de apel urmează să țină cont de cele menționate,

creând condiții obiective și reale participanților la proces și judecând cauza, să emită o

hotărâre întemeiată și legală.

6

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. c) CPC, Colegiul civil, comercial și de

contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție

decide:

Se admite recursul declarat de către Andrei Bobeica.

Se casează decizia din 13 decembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău, în cauza

civilă la cererea de chemare în judecată a Veronicăi Scripnic împotriva lui Andrei

Bobeica cu privire la încasarea pensiei de întreținere pentru copilul minor și

determinarea domiciliului copilului minor și la cererea reconvențională a lui Andrei

Bobeica împotriva Veronicăi Scripnic cu privire la determinarea domiciliului copilului

minor și încasarea cheltuielilor de judecată, cu remiterea cauzei spre rejudecare la Curtea

de Apel Chișinău, de un alt complet de judecată.

Decizia nu se supune niciunei căi de atac.

Președintele ședinței, Oleg Sternioală

judecătorul

Judecătorii Svetlana Filincova

Galina Stratulat

Victor Burduh

Ala Cobăneanu

7