2ra-455/19 — incasarea sumei, a dobanzilor de intarziere, constatarea nulitatii contractelor de imprumut, aducerea partilor la pozitia initiala, compensarea cheltuielilor d ejudecata

Dosarul nr.2ra-455/19 Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani (jud: V.Muntean) Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: A.Bostan, V.Negru, A.Pahopol) D E C I Z I E 29 mai 2019 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție, în componența: Președintele ședinței, judecătorul Valeriu Doagă judecătorii Mariana Pitic Iurie Bejenaru Nicolae Craiu Tamara Chișca-Doneva examinând recursul declarat de Întreprinderea cu Capital Străin ,,Palm Construction” Societatea cu Răspundere Limitată, în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de către Fethi Canpolat împotriva Întreprinderii cu Capital Străin ,,Palm Construction” Societate cu Răspundere Limitată cu privire la încasarea sumei, a dobânzilor de întârziere, constatarea nulității contractelor de împrumut și aducerea părților la poziția inițială, precum și compensarea cheltuielilor de judecată, și la acțiunea reconvențională depusă de Întreprinderea cu Capital Străin ,,Palm Construction” Societate cu Răspundere Limitată împotriva lui Fethi Canpolat și Svetlana Bilenco cu privire la constatarea nulității contractelor și compensarea cheltuielilor de judecată, împotriva deciziei din 16 octombrie 2018 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost admis apelul declarat de către Fethi Canpolat, a fost casată parțial hotărârea din 23 ianuarie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani, în partea respingerii pretențiilor din acțiunea inițială și în această parte a fost emisă o nouă hotărâre, c o n s t a t ă: La 23 iunie 2016,

Fethi Canpolat a depus cerere de chemare în judecată împotriva ÎCS ,,Palm Construction” SRL cu privire la încasarea sumei, a dobânzilor de întârziere și compensarea cheltuielilor de judecată. În motivarea cererii de chemare în judecată, reclamantul a invocat că în perioada anilor 2015 - 2016, la cererea administratorului ÎCS ,,Palm-Construction” SRL, ultimei i-au fost acordate mai multe împrumuturi bănești. A indicat că inițial fiecare contract de împrumut nu prevedea plata dobânzilor de întârziere și nici termenele de restituire a împrumutului. Astfel, la 6 ianuarie 2016 s-a adresat ÎCS ,,Palm-Construction” SRL cu reclamație, prin care a solicitat restituirea împrumuturilor acordate.

1 Fethi Canpolat a relatat că la 25 ianuarie 2016, ÎCS ,,Palm-Construction” SRL i-a comunicat că la moment se confruntă cu o situație financiară anevoioasă și se află în imposibilitate de a restitui mijloacele financiare împrumutate, dar a menționat că conștientizează faptul că urmează să restituie sumele de bani și vor întreprinde măsuri în vederea soluționării situației create.

Ca urmare, la 2 februarie 2016, a încheiat cu ÎCS ,,Palm-Construction” SRL o tranzacție de împăcare, prin care i-au fost transmise în proprietate următoarele bunuri, și anume, automobilul de model ,,Renault Symbol” în sumă de 148 500 de lei; mașina de retezat pulpe – 15 800 de lei; sistema de banda-paleta – 22 500 de lei; sistema de conveiere – 92 500 de lei; sistema de gât – 12 400 de lei; sistema de rupere a păsărilor – 75 400 de lei; sistema de spălare a păsărilor – 129 500 de lei; sistema de vacuum – 36 400 de lei; boiler starter pentru spălarea găinilor – 80 000 de lei; boiler starter pentru spălarea găinilor А – 43 400 de lei; boiler starter pentru spălarea găinilor В – 43 400 de lei; bandă rulantă – 37 400 de lei; vas de 20 tone – 61 200 de lei; canal pentru tăierea găinilor – 11 800 de lei; mașină de tăiere a găinilor – 35 900 de lei; mașină de tăiere a găinilor А – 35 900 de lei; mașină de tăiere a găinilor В – 35 900 de lei; masă pentru tăiere a găinilor - 14 000 de lei; masă de tăiere a cărnii – 14 000 de lei și ferma de lapte din s. Grigorievca – 34 800 de lei, iar în total suma de 975 500 de lei.

Totodată, a menționat că potrivit pct. 2.2 al tranzacției de împăcare, ÎCS ,,Palm-Construction” SRL și-a asumat obligația, ca începând cu 28 februarie 2016 să restituie împrumutul acordat sub forma mijloacelor bănești, în următoarele rate: la 28 februarie 2016 - suma de 900 000 de lei, la 28 martie 2016 - suma de 900 000 de lei, la 28 aprilie 2016 - suma de 900 000 de lei, la 28 mai 2016 - suma de 900 000 de lei, la 28 iunie 2016 - suma de 900 000 de lei, la 28 iulie 2016 - suma de 900 000 de lei, la 28 august 2016 - suma de 900 000 de lei și la 28 septembrie 2016 - suma de 482 175 de lei, după care împrumutatul urma să depună o declarație precum că a recepționat integral împrumutul și nu are pretenții față de ÎCS ,,Palm-Construction” SRL.

Fethi Canpolat a mai relatat că în cazul în care, părțile nu-și onorează obligațiile, vor fi calculate penalități. Reclamantul a reflectat că până la momentul actual, ÎCS ,,Palm-Construction” SRL nu a întreprins anumite acțiuni de restituire a sumelor împrumutate, fapt ce statuează asupra unei indolențe din partea ultimei. Astfel, în prezent, ÎCS ,,Palm-Construction” SRL îi este imputată obligația de restituire a sumei împrumutate de 7 674 875 de lei. A considerat că în conformitate cu art.619 alin.(1) Cod civil, pârâta urmează să achite o dobândă de întârziere în mărime de 505 910,94 de lei.

Ulterior, la 30 martie 2017, Fethi Canpolat a depus o cerere de modificare și concretizare a pretențiilor, solicitând încasarea de la ÎCS ,,Palm-Construction” SRL a sumei de 7 674 875 de lei, a dobânzilor de întârziere în mărime de 505 910,94 de lei, constatarea nulității contractelor de împrumut din 31 martie 2016, nr.53/2016 din 21 martie 2016, nr.52/2016 din 18 martie 2016, nr.51/2016 din 11 martie 2016, nr.50/2016 din 2 martie 2016, fără număr din 26 februarie 2016, fără număr din 29 ianuarie 2016, fără număr din 29 ianuarie 2016, nr.49/2016 din 11 ianuarie 2016, nr.48/2016 din 6 ianuarie 2016, nr.54/2016 din 27 aprilie 2016, nr.47/2015 din 28 decembrie 2015, nr.46/2015 din 24 decembrie 2015, nr.45/2015 2 din 10 decembrie 2015, nr.44/2015 din 4 decembrie 2015, nr.43/2015 din 30 noiembrie 2015, nr.42/2015 din 23 noiembrie 2015, nr.41/2015 din 19 noiembrie 2015, nr.40/2015 din 17 noiembrie 2015, nr.39/2015 din 9 noiembrie 2015, nr.38/2015 din 2 noiembrie 2015, fără număr din 30 octombrie 2015, nr.37/2015 din 30 octombrie 2015, nr.36/2015 din 29 octombrie 2015, nr.35/2015 din 20 octombrie 2015, nr.34/2015 din 28 octombrie 2015, nr.33/2015 din 23 octombrie 2015, nr.32/2015 din 15 octombrie 2015, nr.31/2015 din 6 octombrie 2015, nr.30/2015 din 5 octombrie 2015, fără număr din 28 septembrie 2015, nr.29/2015 din 18 septembrie 2015, nr.28/2015 din 11 septembrie 2015,

nr.27/2015 din 8 septembrie 2015, nr.26/2015 din 1 septembrie 2015, nr.25/2015 din 1 septembrie 2015, fără număr din 31 august 2015, nr.24/2015 din 24 august 2015, nr.23/2015 din 21 august 2015, nr.22/2015 din 18 august 2015, nr.21/2015 din 13 august 2015, nr.20/2015 din 11 august 2015, nr.19/2015 din 5 august 2015, nr.18/2015 din 3 august 2015, fără număr din 31 iulie 2015, nr.17/2015 din 24 iulie 2015 și nr.16/2015 din 22 iulie 2015, încheiate cu ÎCS ,,Palm Construction” SRL, cu readucerea părților la poziția inițială, precum și obligarea ÎCS ,,Palm- Construction” SRL să restituie tot ce a primit în baza actelor juridice nule, iar în caz de imposibilitate să fie obligată să plătească contravaloarea prestației, precum și compensarea cheltuielilor de judecată.

În argumentarea cererii de modificare a menționat că în baza contractelor indicate supra, au fost efectuate transferuri a mijloacelor bănești la contul ÎCS ,,Palm Construction” SRL, acestea fiind din numele său, ca persoană fizică, fapt demonstrat prin intermediul actelor de evidență contabilă, inclusiv cele bancare, care pot confirma destinația plăților ce a fost efectuată direct, prin intermediul colaboratorilor ÎCS ,,Palm Construction” SRL ce efectuau aceste operațiuni bancare, transferând ulterior la contul întreprinderii și fiind folosite exclusiv doar pentru activitățile agentului economic dat. A susținut că contractele de împrumut menționate, au fost încheiate inclusiv cu Svetlana Bilenco, persoană cu funcție de răspundere al agentului economic nominalizat, fapt atestat prin semnăturile dumneaei în contractele de împrumut.

A considerat necesar să evidențieze că este vorbitor exclusiv de limbă turcă, dat fiind, că este cetățean al Republicii Turce, iar banii ce îi transfera în calitate de surse bănești alocate, le considera ca o investiție în propria afacere, dat fiind faptul, că la momentul transferurilor, acesta era fondator al întreprinderii date. Astfel, contractele de împrumut, nu au fost contrasemnate în același timp de un traducător autorizat, fie ales de el sau de cealaltă parte, fapt ce ar fi manifestat, în contradictoriu, la o înțelegere eficientă, în lipsa viciilor, atât al naturii contractului, precum și a formei, autenticității, consimțământului, etc. Suplimentar a punctat că atât anterior ieșirii din rândul co-fondatorilor ÎCS ,,Palm Construction” SRL, precum și după părăsirea întreprinderii, a încercat să-și restituie mijloacele financiare alocate, dar fără succes.

La 22 decembrie 2016, ÎCS ,,Palm-Construction” SRL a depus acțiune reconvențională împotriva lui Fethi Canpolat și Svetlana Bilenco, prin care a solicitat constatarea nulității contractelor de împrumut încheiate la 31 martie 2016, nr.53/2016 din 21 martie 2016, nr.52/2016 din 18 martie 2016, nr.51/2016 din 11 martie 2016, nr.50/2016 din 2 martie 2016, fără număr din 26 februarie 2016, fără număr din 29 ianuarie 2016, fără număr din 29 ianuarie 2016, nr.49/2016 din 11 3 ianuarie 2016, nr.48/2016 din 6 ianuarie 2016, nr.54/2016 din 27 aprilie 2016, nr.47/2015 din 28 decembrie 2015, nr.46/2015 din 24 decembrie 2015, nr.45/2015 din 10 decembrie 2015, nr.44/2015 din 4 decembrie 2015, nr.43/2015 din 30 noiembrie 2015, nr.42/2015 din 23 noiembrie 2015, nr.41/2015 din 19 noiembrie 2015, nr.40/2015 din 17 noiembrie 2015, nr.39/2015 din 9 noiembrie 2015, nr.38/2015 din 2 noiembrie 2015, fără număr din 30 octombrie 2015, nr.37/2015 din 30 octombrie 2015, nr.36/2015 din 29 octombrie 2015, nr.35/2015 din 20 octombrie 2015, nr.34/2015 din 28 octombrie 2015, nr.33/2015 din 23 octombrie 2015, nr.32/2015 din 15 octombrie 2015, nr.31/2015 din 6 octombrie 2015, nr.30/2015 din 5 octombrie 2015, fără număr din 28.09.2015, nr.29/2015 din 18.09.2015, nr.28/2015 din 11.09.2015, nr.27/2015 din 08.09.2015, nr.26/2015 din 1 septembrie 2015, nr.25/2015 din 1 septembrie 2015,

fără număr din 31 august 2015, nr.24/2015 din 24 august 2015, nr.23/2015 din 21 august 2015, nr.22/2015 din 18 august 2015, nr.21/2015 din 13 august 2015, nr.20/2015 din 11 august 2015, nr.19/2015 din 5 august 2015, nr.18/2015 din 3 august 2015, fără număr din 31 iulie 2015, nr.17/2015 din 24 iulie 2015 și nr.16/2015 din 22 iulie 2015, încheiate între ÎCS ,,Palm Construction” SRL și Fethi Canpolat, întrucât acestea au fost contrasemnate de către ex-contabilul-șef Svetlana Bilenco care nu avea împuterniciri, iar contractele date urmau a fi semnate și aprobate de către administrator în baza deciziei Adunării generale a societății. ÎCS ,,Palm-Construction” SRL a remarcat în ce privește ordinele de încasare a numerarului (53 ordine) la contul beneficiarului în BC ,,Moldincombank” SA, în rubrica semnătura depunătorului (depunător fiind Fethi Canpolat) au fost aplicate diverse semnături neidentificate.

De asemenea, ÎCS ,,Palm Construction” SRL a solicitat încasarea de la Fethi Canpolat a cheltuielilor de judecată, compuse din taxa de stat în mărime de 50 000 de lei. Prin hotărârea din 23 ianuarie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani, cererea de chemare în judecată depusă de către Fethi Canpolat împotriva ÎCS ,,Palm Construction” SRL cu privire la încasarea sumei, a dobânzilor de întârziere, constatarea nulității contractelor de împrumut și aducerea părților la poziția inițială, precum și compensarea cheltuielilor de judecată, și acțiunea reconvențională depusă de ÎCS ,,Palm Construction” SRL împotriva lui Fethi Canpolat și Svetlana Bilenco cu privire la constatarea nulității contractelor și compensarea cheltuielilor de judecată, au fost admise parțial.

Au fost constatate nule contractele de împrumut fără număr din 31 martie 2016, nr.53/2016 din 21 martie 2016, nr.52/2016 din 18 martie 2016, nr.51/2016 din 11 martie 2016, nr.50/2016 din 2 martie 2016, fără număr din 26 februarie 2016, fără număr din 29 ianuarie 2016, fără număr din 29 ianuarie 2016, nr.49/2016 din 11 ianuarie 2016, nr.48/2016 din 6 ianuarie 2016, nr.54/2016 din 27 aprilie 2016, nr.47/2015 din 28 decembrie 2015, nr.46/2015 din 24 decembrie 2015, nr.45/2015 din 10 decembrie 2015, nr.44/2015 din 4 decembrie 2015, nr.43/2015 din 30 noiembrie 2015, nr.42/2015 din 23 noiembrie 2015, nr.41/2015 din 19 noiembrie 2015, nr.40/2015 din 17 noiembrie 2015, nr.39/2015 din 9 noiembrie 2015, nr.38/2015 din 2 noiembrie 2015, fără număr din 30 octombrie 2015, nr.37/2015 din 30 octombrie 2015, nr.36/2015 din 29 octombrie 2015, nr.35/2015 din 20 octombrie 2015, nr.34/2015 din 28 octombrie 2015, nr.33/2015 4 din 23 octombrie 2015, nr.32/2015 din 15 octombrie 2015, nr.31/2015 din 6 octombrie 2015, nr.30/2015 din 5 octombrie 2015, fără număr din 28 septembrie 2015, nr.29/2015 din 18 septembrie 2015, nr.28/2015 din 11 septembrie 2015, nr.27/2015 din 8 septembrie 2015, nr.26/2015 din 1 septembrie 2015, nr.25/2015 din 1 septembrie 2015, fără număr din 31 august 2015, nr.24/2015 din 24 august 2015, nr.23/2015 din 21 august 2015, nr.22/2015 din 18 august 2015,

nr.21/2015 din 13 august 2015, nr.20/2015 din 11 august 2015, nr.19/2015 din 5 august 2015, nr.18/2015 din 3 august 2015, fără număr din 31 iulie 2015, nr.17/2015 din 24 iulie 2015 și nr.16/2015 din 22 iulie 2015, încheiate cu ÎCS ,,Palm Construction” SRL. În rest, pretențiile din acțiunea inițială, precum și din cererea reconvențională, s-au respins ca neîntemeiate. La 26 februarie 2018, Fethi Canpolat a declarat apel împotriva hotărârii din 23 ianuarie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani.

Prin decizia din 16 octombrie 2018 a Curții de Apel Chișinău, a fost admis apelul declarat de către Fethi Canpolat, a fost casată parțial hotărârea din 23 ianuarie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani, în partea respingerii pretențiilor din acțiunea inițială, la cererea de chemare în judecată depusă de către Fethi Canpolat împotriva ÎCS ,,Palm Construction” SRL cu privire la încasarea sumei, a dobânzilor de întârziere, constatarea nulității contractelor de împrumut și aducerea părților la poziția inițială, precum și compensarea cheltuielilor de judecată, și în această parte a fost emisă o nouă hotărâre, prin care s-a încasat de la ÎCS ,,Palm Construction” SRL în beneficiul lui Fethi Canpolat suma de 7 673 875 de lei, cu titlu de contravaloare a prestației, suma de 25 000 de lei și suma de 18 750 de lei cu titlu de cheltuieli de judecată, achitate sub forma taxei de stat.

La 13 decembrie 2018, ÎCS „Palm Construction” SRL a declarat recurs împotriva deciziei din 16 octombrie 2018 a Curții de Apel Chișinău. În motivarea recursului a invocat dezacordul cu decizia instanței de apel, prin care a fost menținută hotărârea primei instanțe, deoarece a fost aplicată legea care nu trebuia să fie aplicată, nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată și au interpretat eronat legea. ÎCS „Palm Construction” SRL a reiterat motivele de fapt și de drept invocate în acțiunea reconvențională. Suplimentar a indicat că nu este posibil de a identifica deponentul sumelor bănești, iar Fethi Canpolat nu are niciun drept de a solicita restituirea sumelor de bani, împrumutate în baza contractelor de împrumut.

Recurenta a remarcat că constatarea nulității actelor juridice, nu are drept efect restituirea personală de către Larisa Burzacovscaia a sumei vizate în actele juridice lovite de nulitate. A mai considerat că declararea nulității absolute a unui act juridic, nu duce la revenirea părților la poziția inițială. Mai mult, de facto au fost încheiate mai multe contracte fictive, cu scopul de a ascunde proveniența mijloacelor bănești a lui Fethi Canpolat. Recurenta a solicitat admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel și menținerea hotărârii primei instanțe. La 9 aprilie 2019, ÎCS „Palm Construction” SRL a depus recurs suplimentar, la care a anexat Raportul privind rezultatele inspectării financiare tematice 5 efectuate la ÎCS ,,Palm Construction” SRL din 25 august 2017 și decizia din 8 mai 2018 a Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău.

În conformitate cu art. 434 Cod de procedură civilă, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel. Termenul de 2 luni este termen de decădere și nu poate fi restabilit. Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la 16 octombrie 2018, dar date care ar confirma recepționarea acesteia de către recurentă la dosar lipsesc. Astfel, recursul declarat la 13 decembrie 2018, este în termen. În conformitate cu art.439 alin.(2), (3) Cod de procedură civilă, după parvenirea dosarului, un complet din 3 judecători decide asupra admisibilității recursului, dispune expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înștiințarea despre necesitatea depunerii obligatorii a referinței timp de o lună de la data primirii acesteia.

În cazul neprezentării referinței în termenul stabilit, admisibilitatea recursului se decide în lipsa acesteia. Judecătorul raportor verifică încadrarea în prevederile legii a temeiurilor invocate în recurs și face un raport verbal în fața completului de judecată instituit în conformitate cu alin.(2). Prin încheierea din 10 aprilie 2019 a Curții Supreme de Justiție, recursul declarat de ÎCS „Palm Construction” SRL, a fost considerat admisibil. În conformitate cu art. 444 Cod de procedură civilă, recursul se examinează fără înștiințarea participanților la proces. Studiind materialele dosarului Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de ÎCS „Palm Construction” SRL, este întemeiat și urmează a fi admis cu casarea deciziei instanței de apel și menținerea hotărârii primei instanțe, din considerentele ce urmează.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. f) Cod de procedură civilă, instanța, după ce judecă recursul, este în drept să admită recursul, să caseze decizia instanței de apel și să mențină hotărârea primei instanțe. În conformitate cu art. 432 alin. (1) - (2), (4) Cod de procedură civilă, părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural. Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care instanța judecătorească: a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată; b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată; b1) a aplicat o lege care a fost declarată neconstituțională; c) a interpretat în mod eronat legea; d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.

Săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului. Din materialele cauzei rezultă că la 27 februarie 2007 la Camera Înregistrării de Stat a fost înregistrată compania ÎCS ,,Palm-Construction” SRL, fondatori ai 6 societății fiind cetățeni Turci, Eskici Mehmet cu 50% cotă-parte socială și Kalayci Ugur cu 50% cotă-parte socială (vol. I, f.d.

235-243). Din explicațiile oferite în ședința de judecată în prima instanță, reiese că asociați ai ÎCS ,,Palm-Construction” SRL au devenit Canpolat Fethi și Yildirim Murat, cetățeni Turci, iar din anul 2015 a intervenit în calitate de asociat și Gumuș Fahrettin. Astfel, conform deciziei privind înregistrarea modificărilor emisă de Camera Înregistrării de Stat la 25 mai 2016, din 27 februarie 2007, data înregistrării companiei ÎCS ,,Palm-Construction” SRL și până la 25 mai 2016, în calitate de administrator a fost indicat Canpolat Fethi, iar la emiterea deciziei respective, în calitate de administrator a fost înregistrat Gumuș Fahrettin, la rândul său, Canpolat Fethi a fost radiat din rândul asociaților.

(vol. I, f.d.134-135) Ca urmare, asociați a ÎCS ,,Palm-Construction” SRL au devenit Yildirim Murat cu 33% cotă-parte socială și Gumuș Fahrettin cu 67% cotă-parte socială.

De asemenea, s-a constatat că în perioada anilor 2015 - 2016 între ÎCS ,,Palm- Construction” SRL în calitate de împrumutător și Canpolat Fethi în calitate de împrumutat, au fost încheiate mai multe contracte de împrumut, și anume, contractele de împrumut f/n din 31 martie 2016, nr.53/2016 din 21 martie 2016, nr.52/2016 din 18 martie 2016, nr.51/2016 din 11 martie 2016, nr.50/2016 din 2 martie 2016, fără număr din 26 februarie 2016, fără număr din 29 ianuarie 2016, fără număr din 29 ianuarie 2016, nr.49/2016 din 11 ianuarie 2016, nr.48/2016 din 6 ianuarie 2016, nr.54/2016 din 27 aprilie 2016, nr.47/2015 din 28 decembrie 2015, nr.46/2015 din 24 decembrie 2015, nr.45/2015 din 10 decembrie 2015, nr.44/2015 din 4 decembrie 2015, nr.43/2015 din 30 noiembrie 2015, nr.42/2015 din 23 noiembrie 2015, nr.41/2015 din 19 noiembrie 2015, nr.40/2015 din 17 noiembrie 2015, nr.39/2015 din 9 noiembrie 2015, nr.38/2015 din 2 noiembrie 2015, fără număr din 30 octombrie 2015, nr.37/2015 din 30 octombrie 2015, nr.36/2015 din 29 octombrie 2015, nr.35/2015 din 20 octombrie 2015, nr.34/2015 din 28 octombrie 2015, nr.33/2015 din 23 octombrie 2015, nr.32/2015 din 15 octombrie 2015, nr.31/2015 din 6 octombrie 2015, nr.30/2015 din 5 octombrie 2015, fără număr din 28 septembrie 2015, nr.29/2015 din 18 septembrie 2015, nr.28/2015 din 11 septembrie 2015, nr.27/2015 din 8 septembrie 2015,

nr.26/2015 din 1 septembrie 2015, nr.25/2015 din 1 septembrie 2015, fără număr din 31 august 2015, nr.24/2015 din 24 august 2015, nr.23/2015 din 21 august 2015, nr.22/2015 din 18 august 2015, nr.21/2015 din 13 august 2015, nr.20/2015 din 11 august 2015, nr.19/2015 din 5 august 2015, nr.18/2015 din 3 august 2015, fără număr din 31 iulie 2015, nr.17/2015 din 24 iulie 2015 și nr.16/2015 din 22 iulie 2015. (vol.I, f.d.19-29, 33-68, vol. II, f.d.174-203, 205, 207, 209, 211, 213, 215, 217, 219, 221, 223, 225, 227, 229-235). Totodată, din declarațiile oferite de către administratorul și fondatorul ÎCS ,,Palm Construction”, Gumuș Fahrettin, în cadrul ședinței de judecată din 27 decembrie 2017, asistat de interpret, se atestă că îl cunoaște pe Yildirim Murat de mai mult de 30 ani și i-a propus să investească în construcția unui imobil locativ în Republica Moldova, care necesită suma de 350 000 de euro.

Tot, Yildirim Murat i- a făcut cunoștință în Republica Moldova, lui Gumuș Fahrettin cu Canpolat Fethi, ultimul prezentându-i un șantier de lucru din str. Testemițeanu. Gumuș Fahrettin a fost de acord să investească mijloace financiare în acest proiect. Pentru că Gumuș 7 Fahrettin a fost unicul investitor, a insistat să devină co-fondator oficial cu 33% din luna septembrie 2015, după care s-a discutat că compania mai are nevoie de 250 000 de euro pentru construcție, și a mai transmis 100 000 de euro. Ulterior, Gumuș Fahrettin a întrebat în ce mod sunt cheltuiți banii și de ce construcția a fost stopată, motiv de la care s-a certat cu Canpolat Fethi și i-a solicitat restituirea mijloacelor bănești investite, însă Canpolat Fethi a răspuns că nu dispune de sumele de bani și că propunerea nu este admisibilă, fiind de acord să renunțe la parteneriat.

În luna mai 2016 a înstrăinat cota sa parte lui Gumuș Fahrettin. La fel, la biroul notarului, Canpolat Fethi a declarat că ÎCS ,,Palm Construction” SRL are datorii doar către Inspectoratul Fiscal de Stat în mărime de 95 000 de lei. Însă, ulterior Gumuș Fahrettin a aflat despre datoria de 156 000 de lei pentru chiria sediului ÎCS ,,Palm Construction” SRL. Între timp, de la ÎCS „Palm Construction” SRL au fost înstrăinate fără cunoștință de cauză a administratorului si co-fondatorului Gumuș Fahrettin și Murat Yildirim alte bunuri ale companiei, fapt constatat în cadrul auditului solicitat de către Gumuș Fahrettin.

Canpolat Fethi pentru faptul că a fondat și a administrat ÎCS ,,Palm Construction” SRL i-a solicitat lui Gumuș Fahrettin suma de 50 000 de euro, sumă pe care Gumuș Fahrettin oficial i-a transferat-o prin intermediul instituției financiare lui Canpolat Fethi, mai mult ca atât contabila lui Gumuș Fahrettin a achitat din greșeală suma de 100 000 de euro, dintre care 50 000 de euro Canpolat Fethi i-a restituit-o înapoi lui Gumuș Fahrettin tot prin intermediul băncii. Respectiv, aceasta este dovada faptului că între Canpolat Fethi și Gumuș Fahrettin - noul administrator al ÎCS ,,Palm Construction” SRL nu mai existau anumite datorii. A mai explicat Gumuș Fahrettin că a făcut cunoștință cu contractele de împrumut odată cu citarea instanței de judecată în prezentul litigiu.

A menționat că banii investiți aparțineau lui Gumuș Fahrettin, însă a fost înșelat de către Canpolat Fethi, care îi depunea pe contul ÎCS ,,Palm Construction” SRL în calitate de împrumut, motivând că el este unicul care în permanență se află pe teritoriul Republicii Moldova și că depunându-i ca împrumut, sumele de bani se vor restitui mai operativ proprietarului și nu vor fi impozitați de către stat și nici comision de către bancă nu se va încasa. Gumuș Fahrettin în ședința de judecată a explicat că de fiecare dată după transferarea mijloacelor bănești către Murat Yildirim îl contacta pe Canpolat Fethi, care la rândul său, confirma recepționarea banilor de către acesta. (f.d. 97- 100, vol.III) Este cert faptul că potrivit extrasului bancar eliberat de Banca Turkiye Bankasi A.Ș., filiala Kucukbakkalkoy, Gumuș Fahrettin a transferat la 27 aprilie 2015 lui Murat Yildirim suma de 15 000 de euro.

(f.d.80-81, vol.II) Conform extrasului eliberat de banca T.Garanti Bankasi A.Ș., filiala Tașehir, Gumuș Fahrettin a transferat în anul 2015 lui Murat Yildirim suma totală de 485 000 de euro. (f.d.82-88, vol.II). Potrivit extrasului eliberat de Banca Garanti, filiala Tașehir, Gumuș Fahrettin a transferat în anul 2016 lui Murat Yildirim suma totală de 182 100 de euro. (f.d.97-100, vol.II) Conform extrasului bancar eliberat de Banca Garanti, filiala Kadikoy, Murat Yildirim a transferat în perioada anului 2015 suma totală de 466 450 de euro lui Mahmut Alkac. (f.d.89-96, vol.II) 8 Potrivit extrasului eliberat de aceeași bancă pentru anul 2016 Murat Yildirim a transferat către Mahmut Alkac suma de 203 600 de euro.

(f.d.101-104, vol.II) Fiind audiat în ședința de judecată din 7 decembrie 2017 și preîntâmpinat de răspundere penală conform art. 312-313 Cod penal, martorul Yildirim Murat asistat de interpret a declarat că a făcut cunoștință cu Canpolat Fethi în prima jumătate a anului 2014, acesta propunându-i pe parcurs parteneriat 50/50 în domeniul construcțiilor. După ce și-a dat acordul de parteneriat, Canpolat Fethi a găsit un lot de pământ pe str. Testemițeanu, din mun. Chișinău care necesita o investiție de 350 000 de euro pentru a începe construcțiile. Pe motiv că Yildirim Murat nu dispunea de suma necesară de bani, i-a povestit despre proiectul dat lui Gumuș Fahrettin - un prieten vechi al acestuia, și i-a propus parteneriat în afacere.

Ultimul i-a transmis în numerar lui Yildirim Murat suma de 120 000 de euro pentru investiție sub formă de împrumut, pe care s-a obligat să-i restituie. Au fost aduși în Republica Moldova și au fost declarați oficial la organele vamale. Din cauza că Canpolat Fethi nu a făcut rost de suma necesară din partea sa pentru a investi în construcții, ultimul l-a rugat pe Yildirim Murat să găsească o persoană de încredere pentru a porni acest proiect investițional. Atunci, Yildirim Murat i-a făcut cunoștință lui Canpolat Fethi cu Gumuș Fahrettin, aceștia devenind parteneri în afacerea dată. Fahrettin Gumuș a plecat în Turcia și a început să transmită sumele bănești necesare. El a relatat că va transfera bani de pe contul său din Republica Turcă pe contul lui Yildirim Murat tot în Turcia.

Ulterior, Yildirim Murat transfera la o persoană în Republica Turcă mijloace financiare pe numele lui Mahmut Alcac, iar ulterior îi ridicau în numerar de pe o adresă a unei societăți comerciale din Republica Moldova. Astfel în Republica Molddova au fost transferați banii de la Gumuș Fahrettin - de pe contul acestuia pe contul lui Yildirim Murat în Republica Turcă, apoi transferați la Mahmut Alcac și ulterior la o societate comercială în Republica Moldova, și anume, unei persoane, Cristina, ulterior fiind depuși la bancă. O parte din sumă a fost depusă din numele lui Capolat Fethi pe contul ÎCS ,,Palm Construction” SRL. De fiecare dată când banii de la Fahrettin Gumuș se transferau pe conturile bancare ale lui Canpolat Fethi, Yildirim Murat îl înștiința pe Canpolat Fethi despre transferarea mijloacelor bănești.

Când dispunea de timp, dânsul personal se deplasa la această întreprindere cu sediul în sectorul Botanica, mun. Chișinău, primea banii și ulterior transmitea aceste sume lui Canpolat Fethi. Dar în general, banii se ridicau de la sediul acestei întreprinderi de către Isa Gerali sau Serghei Cambur, care la fel activau în cadrul întreprinderii. După câteva transferuri de acest gen, văzând că suma a depășit suma și neavând rezultate a proiectului dat, Fahrettin Gumuș i-a transmis lui Canpolat Fethi că nu mai are încredere în acesta, și anume, în înțelegerea de parteneriat verbală, astfel că dorise să devină co-fondator al întreprinderii, ca o garanție, devenind ulterior co-fondator al ÎCS ,,Palm Construction” SRL în luna mai 2016. Apoi, Canpolat Fethi a anunțat că se retrage de la proiect și se obligă să restituie toate sumele bănești transmise.

Aproximativ peste o lună, Canpolat Fethi a depus cerere de chemare în judecată privind restituirea unor sume bănești, pe care pretinde că i-a achitat ÎCS ,,Palm Construction” SRL ca împrumut. La fel, Murat Yildirim în ședința de judecată a menționat că Canpolat Fethi niciodată nu a transferat mijloace bănești personale ÎCS ,,Palm Construction” SRL, ci doar sume de bani transferate de către Murat Yildirim sau Gumuș Fahrettin lui Mahmut Alcac 9 și ulterior transmiși prin Cristina Țapu. A explicat că transferurile bancare se efectuau prin intermediul băncii din Republica Turcă ,,Garanti Bankasi” Kadikoy, filiala ,,Laleli” și BC ,,Moldindconbank” din mun. Chișinău, bd. Ștefan cel Mare. Dovada relațiilor bancare fiind însuși extrasele de pe conturile bancare.

Modalitatea de transferuri și schema acestora fiind realizată la indicațiile lui Canpolat Fethi, acesta invocând că altfel ar urma costuri suplimentare și ar dura mai mult timp. Personal a adus în Republica Moldova din luna august 2014 până în luna ianuarie 2015 sume bănești de aproximativ 130 000 - 150 000 de euro, pe care le-a transmis lui Canpolat Fethi. Fiindu-i prezentate în ședința de judecată extrasele din conturile bancare ale sale, la care au fost prezentate transferurile bănești din perioada 1 ianuarie 2016-31 decembrie 2016 de la Fahrettin Gumuș (în sumă totală de 182 000 de euro), martorul Yildirim Murat a recunoscut atât sumele ca fiind transferate, cât și ridicarea extraselor de către el personal de la banca la care se deservește.

De asemenea Murat Yildirim a recunoscut și confirmat extrasele rulajelor bancare de pe contul său bancar pe perioada 1 ianuarie 2016-31 decembrie 2016 în care sunt reflectate transferurile lui Murat Yildirim către Mahmut Alcac (în suma totală de 203 600 de euro). Respectiv, Yildirim Murat a recunoscut rulajele de pe contul său bancar pentru perioada 1 ianuarie 2015-31 decembrie 2015, care cuprind transferurile bancare de la Gumuș Fahrettin în sumă totală de 485 000 de euro și rulajele de pe contul bancar care conțin transferurile de la Murat Yildirim către Mahmut Alcac în sumă totală de 367 480 de euro. (f.d.

114-117, vol. III) În același timp, martorul Isa Gerali, asistat de interpret, fiind audiat în ședința de judecată din 7 decembrie 2017 și preîntâmpinat de răspundere penală conform art. 312-313 Cod penal, a declarat că din anul 2014 a avut anumite relații comerciale cu Canpolat Fethi, a prestat servicii la întreprinderea ,,Donerci”, în care activa în calitate de administrator. Totodată, la indicațiile lui Canpolat Fethi, se deplasa la întreprinderea ,,Invip Service” unde activa Cristina Țapu și ridica de la ea sume bănești pe care le transmitea după aceasta lui Canpolat Fethi sau le ducea la bancă și le transfera pe contul ÎCS ,,Palm Construction” SRL. Uneori semna anumite acte la bancă ca și confirmare a tranzacției și se deplasa la BC ,,Moldindconbank” din mun.

Chișinău, bd. Ștefan cel Mare, filiala „Premium”, la care ÎCS ,,Palm Construction” SRL avea deschis un cont bancar, iar anumite împuterniciri pentru a depune banii pe contul întreprinderii sau din numele lui Canpolat Fethi nu a avut. La momentul depunerii banilor nu cunoștea despre destinația plăților, ulterior a aflat despre întocmirea anumitor contracte de împrumut de la Canpolat Fethi către ÎCS ,,Palm Construction” SRL. Cunoaște că banii se transmiteau de la Fahrettin Gumuș și de pe contul acestuia lui Murat Yildirim, ulterior acesta îl contacta și indica să meargă la Cristina Țapu să ridice banii, aceasta avea loc în repetate rânduri, iar ulterior transfera sumele bănești pe contul ÎCS ,,Palm Construction” SRL.

Din câte cunoaște Isa Gerali, sumele de bani reprezentau investiția în parteneriatul între Gumuș Fahrettin, Canpolat Fethi și Murat Yildirim, fiecare dispunând de 33% din capitalul social al ÎCS ,,Palm Construction” SRL. Isa Gerali a declarat de asemenea, că Fahrettin Gumuș a investit aproximativ peste 700 000 de euro. Aceste sume au fost discutate de mai multe ori între Murat Yildirim și Canpolat Fethi și câteodată cu Gumuș Fahrettin în restaurantul unde Isa Gerali activa în calitate de administrator. Vizualizând în 10 ședința de judecată un șir de ordine de încasare, Isa Gerali a confirmat că la rubrica ,,Depunător” semnătura îi aparține acestuia, și a confirmat că el personal a achitat sumele bănești indicate în aceste ordine de încasare.

De asemenea, Isa Gerali a declarat că nu cunoștea textul din ordinile de încasare la momentul semnării, acesta verifica doar suma indicată și semna, iar textul a fost întocmit de către colaboratorii instituției financiare care cunoșteau deja aspectele acestor tranzacții, Isa Gerali comunicând la bancă doar suma tranzacției. Obligația lui a fost de a depune banii la bancă și de a aduce confirmarea la contabilitatea ÎCS ,,Palm Construction” SRL. De asemenea Isa Gerali a declarat că în afară de el personal, dar și de la Cristina Țapu mai ridica banii și Serghei Cambur. Deoarece martorul Isa Gerali, este constructor, el a apreciat munca de construcții în proiectul co- fondatorilor și are părerea că banii transferați nu au fost cheltuiți pentru construcții, deoarece volumul construcțiilor nu coincide deloc cu sumele de bani investite, mijloacele financiare fiind în raport mai mare decât investițiile făcute în realitate.

(f.d. 121-125, vol.III) Prin urmare, depunând la 23 iunie 2016 cerere de chemare în judecată împotriva ÎCS ,,Palm Construction”, Canpolat Fethi a solicitat încasarea de la ÎCS ,,Palm-Construction” SRL a sumei de 7 674 875 de lei, a dobânzilor de întârziere în mărime de 505 910,94 de lei, constatarea nulității contractelor de împrumut încheiate cu ÎCS ,,Palm Construction” SRL, cu readucerea părților la poziția inițială, precum și obligarea ÎCS ,,Palm-Construction” SRL să restituie tot ce a primit în baza actelor juridice nule, iar în caz de imposibilitate să fie obligată să plătească contravaloarea prestației, precum și compensarea cheltuielilor de judecată.

La 22 decembrie 2016, ÎCS ,,Palm-Construction” SRL a depus acțiune reconvențională împotriva lui Fethi Canpolat și Svetlana Bilenco, prin care a solicitat constatarea nulității contractelor de împrumut încheiate între ÎCS ,,Palm Construction” SRL și Fethi Canpolat, întrucât acestea au fost contrasemnate de către ex-contabilul-șef Svetlana Bilenco care nu avea împuterniciri, iar contractele date urmau a fi semnate și aprobate de către administrator în baza deciziei Adunării generale a societății.

Fiind învestită cu examinarea cauzei și având ca obiect constatarea nulității contractelor de împrumut, încasarea sumei și dobânzilor de întârziere, precum și compensarea cheltuielilor de judecată, pe de o parte, iar pe de altă parte constatarea nulității contractelor de împrumut și readucerea părților la poziția inițială, prima instanță a ajuns la concluzia admiterii în parte a acțiunii inițiale și acțiunii reconvenționale, în rest respingând celelalte pretenții din cerereile de chemare în judecată. Întru susținerea poziției sale, prima instanță a reținut prevederile art. 8, alin. (1), 9 alin. (1), 195, 196 alin. (3), 199, 207 alin. (1), 216, 217, 219 alin. (2), 221 alin. (1), 226, 227 alin. (2) lit. c), 514, 572, 867 ale Codului civil, art. 130 și 118 ale Codului de procedură civilă.

Ca urmare, instanța de fond în urma audierii martorilor, a reținut că aceștia au confirmat o schemă unică care reflectă fluxul banilor și persoanele care au fost implicate în aceste acțiuni. Opiniile martorilor nu au fost divizate sau contradictorii, formând astfel o imagine clară despre organizarea și realizarea de 11 către Canpolat Fethi a schemei de transfer a banilor pe teritoriul Republicii Moldova de la partenerii săi din Republica Turcă. La fel, a remarcat că declarațiile martorilor, reflectate și în hotărâre, se consolidează prin extrasele din conturile bancare eliberate de instituțiile financiare rezidente ale Turciei.

Judecând apelul declarat de către Canpolat Fethi, Curtea de Apel Chișinău a ajuns la concluzia admiterii cererii de apel, casării parțiale a hotărârii din 23 ianuarie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani, în partea respingerii pretențiilor din acțiunea inițială, la cererea de chemare în judecată depusă de către Fethi Canpolat împotriva ÎCS ,,Palm Construction” SRL cu privire la încasarea sumei, a dobânzilor de întârziere, constatarea nulității contractelor de împrumut și aducerea părților la poziția inițială, precum și compensarea cheltuielilor de judecată, și în această parte a fost emisă o nouă hotărâre, prin care s-a încasat de la ÎCS ,,Palm Construction” SRL în beneficiul lui Fethi Canpolat suma de 7 673 875 de lei, cu titlu de contravaloare a prestației, suma de 25 000 de lei și suma de 18 750 de lei cu titlu de cheltuieli de judecată, achitate sub forma taxei de stat.

Pentru a decide astfel, Curtea de Apel Chișinău a reținut prevederile art. 199 alin. (1), 219 alin. (1), 226, 514, 572 alin. (2), 867 ale Codului civil. În această ordine de idei, instanța de apel a reținut că în partea ce ține de constatarea nulității contractelor de împrumut încheiate între ÎCS ,,Palm Construction” SRL și Fethi Canpolat, ultimul nu a contestat hotărârea primei instanțe, motiv din care, în această parte hotărârea a fost menținută, pe când pretenția cu privire la aducerea părților în poziția inițială, a fost contestată.

Prin urmare, Curtea de Apel Chișinău a concluzionat că prima instanță a conchis neîntemeiat lipsa temeiniciei pretenției lui Fethi Canpolat referitor la aducerea părților în poziția inițială încheierii contractelor, or, principiul restabilirii situației anterioare (restitutio in integrum) sau al repunerii în situația anterioară, este acea regulă de drept potrivit căreia tot ce s-a executat în baza unui act juridic anulat trebuie restituit, astfel încât părțile raportului juridic să ajungă în situația în care acel act juridic nu s-ar fi încheiat.

Astfel, contrar celor invocate în hotărârea contestată, din ordinele de încasare a numerarului ridicate de la BC ,,Moldindconbank” SA în cadrul cauzei penale, se confirmă că, deși, avea calitatea de ,,împrumutat” conform contractelor de împrumut litigioase, Fethi Canpolat a efectuat achitări, indicând drept scop al operațiunilor bancare, următoarele mențiuni ,,împrumut de la fondator” și ,,împrumut de la persoană fizică”, pe când calitatea de ,,beneficiar” efectiv o avea ÎCS ,,Palm Construction” SRL, fapt reflectat și în partea motivată a hotărârii instanței de fond. (f.d.

115-171) Mai mult, Curtea de Apel Chișinău analizând prin contrapunere contractele de împrumut în original, încheiate între Fethi Canpolat și ÎCS ,,Palm Construction” SRL, cu copiile de pe ordinele de încasare a numerarului eliberate la 1 octombrie 2018 de BC ,,Moldindconbank” SA, anexate la materialele cauzei, a conchis că la încheierea fiecărui contract, în aceiași zi, Fethi Canpolat efectua tranzacțiile de plată a numerarului, transferând cu titlu de împrumut, la contul de decontare a beneficiarului ÎCS ,,Palm Construction” SRL sumele de bani corespunzătoare indicate în contracte. (f.d. 174-256, vol.II, f.d.

169-226, vol.III) 12 În același timp, instanța de apel a notat că suma totală a tuturor tranzacțiilor efectuate de către Fethi Canpolat la contul de decontare a beneficiarului ÎCS ,,Palm Construction” SRL, la 13 mai 2015, constituie 7 674 875 de lei, fapt confirmat și prin cartea de credit nr. 512.4 pentru perioada 1 ianuarie 2015-30 iunie 2016 anexată la dosar, potrivit căreia temeiul juridic al fiecărui transfer efectuat este contractul încheiat între părți. Pe cale de consecință, Colegiul Curții de Apel Chișinău a menționat că în speță, s-a stabilit cu certitudine că părțile au încheiat actele juridice constatate nule prin hotărârea primei instanțe și le-au executat, prin transferarea de către Fethi Canpolat și primirea de ÎCS „Palm Construction” SRL a sumelor bănești la contul întreprinderii, iar prima instanță, urma să aplice efectele nulității, inclusiv repunerea părților în situația inițială, indiferent dacă Fethi Canpolat a cerut acest lucru.

Or, instanțele judecătorești nu se limitează la faptul indicării asupra repunerii părților în poziția inițială, ci vor indica în dispozitiv, cu motivarea corespunzătoare, modalitatea de repunere în situația anterioară. Acest aspect rezultă din principiul clarității hotărârii judecătorești, precum și din nevoia de a evita eventualele dificultăți în executarea hotărârilor. În acest sens, instanța de apel a remarcat că legiuitorul a prevăzut expres cazurile și modalitățile de întocmire a actelor juridice în formă scrisă, or, la caz, probele privind transferurile bancare a sumelor menționate în contractele de împrumut, au fost prezentate în forma scrisă, și anume, ordinele BC „Moldindconbank” SA de încasare a numerarului din numele lui Fethi Canpolat (f.d.

174-256, vol. II, 169-226 vol. III), iar problema provenienței mijloacelor bănești la apelant depășește limitele judecării cauzei și nu constituie obiect al litigiului. Finalmente, ansamblul de probe coroborat cu circumstanțele de fapt și de drept ale cauzei a confirmat fără echivoc existența, la caz, a prestațiilor din numele lui Fethi Canpolat în contul ÎCS „Palm Construction” SRL cu titlu de investiție în propria afacere, or, Fethi Canpolat la momentul achitărilor avea calitatea de fondator al întreprinderii respective.

Astfel, având în vedere că potrivit contractelor încheiate între Fethi Canpolat și ÎCS „Palm Construction” SRL în perioada aprilie 2015- mai 2016, valoarea tranzacțiilor efectuate constituia suma de 7 674 875 de lei, instanța de apel a considerat că această urmează a fi restituită lui Fethi Canpolat cu titlu de contravaloare a prestației, în urma declarării nulității contractelor încheiate de părțile litigiului, la care au insistat atât Fethi Canpolat, cât și reprezentantul ÎCS „Palm Construction” SRL. Instanța de recurs constată, însă, că deși la soluționarea speței au fost stabilite pe deplin circumstanțele care au importanță pentru judecarea cauzei în fond, concluziile instanței de apel cu privire la netemeinicia hotărârii primei instanțe sunt incorecte, rezultate din aplicarea greșită și interpretarea eronată de către instanța de apel a normelor de drept material aplicabile la caz, precum și aprecierea incorectă a probelor prezentate.

În conformitate cu art. 117 alin. (1) din Codul de procedură civilă, probe în cauze civile sunt elementele de fapt, dobândite în modul prevăzut de lege, care 13 servesc la constatarea circumstanțelor ce justifică pretențiile și obiecțiile părților, precum și altor circumstanțe importante pentru justa soluționare a cauzei. În conformitate cu art. 118 alin. (1) din Codul de procedură civilă, fiecare parte trebuie să dovedească circumstanțele pe care le invocă drept temei al pretențiilor și obiecțiilor sale dacă legea nu dispune altfel. În conformitate cu art. 121 din Codul de procedură civilă, instanța judecătorească reține spre examinare și cercetare numai probele pertinente care confirmă, combat ori pun la îndoială concluziile referitoare la existența sau inexistența de circumstanțe, importante pentru soluționarea justă a cazului.

Iar, în conformitate cu art. 130 alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă, instanța judecătorească apreciază probele după intima ei convingere, bazată pe cercetarea multiaspectuală, completă, nepărtinitoare și nemijlocită a tuturor probelor din dosar în ansamblul și interconexiunea lor, călăuzindu-se de lege. Fiecare probă se apreciază de instanță privitor la pertinența, admisibilitatea, veridicitatea ei, iar toate probele în ansamblu, privitoare la legătura lor reciprocă și suficiența pentru soluționarea cauzei. Conform art. 8 alin. (1) și (2) lit. a) Codul civil (în redacția până la 1 martie 2019), drepturile și obligațiile civile apar în temeiul legii, precum și în baza actelor persoanelor fizice și juridice care, deși nu sunt prevăzute de lege, dau naștere la drepturi și obligații civile, pornind de la principiile generale și de la sensul legislației civile.

Drepturile și obligațiile civile apar din contracte și din alte acte juridice. În baza art. 9 alin. (1) Cod civil (în redacția până la 1 martie 2019), persoanele fizice și juridice participante la raporturile juridice civile trebuie să își exercite drepturile și să își execute obligațiile cu bună-credință, în acord cu legea, cu contractul, cu ordinea publică și cu bunele moravuri. Buna-credință se prezumă până la proba contrară, iar în conformitate cu alin.(2), neexercitarea de către persoanele fizice și juridice a drepturilor civile ce le revin nu duce la stingerea acestora, cu excepția cazurilor prevăzute de lege. Conform art. 514 Codul civil (în redacția până la 1 martie 2019), obligațiile se nasc din contract, fapt ilicit (delict) și din orice alt act sau fapt susceptibil de a le produce în condițiile legii, iar în temeiul art. 572 Cod civil, obligația trebuie executată în modul corespunzător, cu bună-credință, la locul și în momentul stabilit.

Totodată, instanța de recurs reține prevederile art. 666 alin. (1) și 867 Cod civil (în redacția până la 1 martie 2019), contractul este acordul de voință realizat între două sau mai multe persoane prin care se stabilesc, se modifică sau se sting raporturi juridice. Prin contractul de împrumut o parte (împrumutător) se obligă să dea în proprietate celeilalte părți (împrumutatul) bani sau alte bunuri fungibile, iar aceasta se obligă să restituie banii în aceeași sumă sau bunuri de același gen, calitate și cantitate la expirarea termenului pentru care i-au fost date.

În condițiile dispozițiilor menționate mai sus, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție, atestă că în contractele de împrumut a căror nulitate a fost invocată, atât de către Canpolat Fethi în acțiunea inițială, cât și de ÎCS ,,Palm Construction” în acțiunea reconvențională, și anume, contractele de împrumut f/n din 31 martie 2016, nr.53/2016 din 21 martie 14 2016, nr.52/2016 din 18 martie 2016, nr.51/2016 din 11 martie 2016, nr.50/2016 din 2 martie 2016, fără număr din 26 februarie 2016, fără număr din 29 ianuarie 2016, fără număr din 29 ianuarie 2016, nr.49/2016 din 11 ianuarie 2016, nr.48/2016 din 6 ianuarie 2016, nr.54/2016 din 27 aprilie 2016, nr.47/2015 din 28 decembrie 2015, nr.46/2015 din 24 decembrie 2015, nr.45/2015 din 10 decembrie 2015, nr.44/2015 din 4 decembrie 2015, nr.43/2015 din 30 noiembrie 2015, nr.42/2015 din 23 noiembrie 2015, nr.41/2015 din 19 noiembrie 2015, nr.40/2015 din 17 noiembrie 2015, nr.39/2015 din 9 noiembrie 2015, nr.38/2015 din 2 noiembrie 2015, fără număr din 30 octombrie 2015, nr.37/2015 din 30 octombrie 2015, nr.36/2015 din 29 octombrie 2015, nr.35/2015 din 20 octombrie 2015, nr.34/2015 din 28 octombrie 2015, nr.33/2015 din 23 octombrie 2015, nr.32/2015 din 15 octombrie 2015, nr.31/2015 din 6 octombrie 2015, nr.30/2015 din 5 octombrie 2015, fără număr din 28 septembrie 2015,

nr.29/2015 din 18 septembrie 2015, nr.28/2015 din 11 septembrie 2015, nr.27/2015 din 8 septembrie 2015, nr.26/2015 din 1 septembrie 2015, nr.25/2015 din 1 septembrie 2015, fără număr din 31 august 2015, nr.24/2015 din 24 august 2015, nr.23/2015 din 21 august 2015, nr.22/2015 din 18 august 2015, nr.21/2015 din 13 august 2015, nr.20/2015 din 11 august 2015, nr.19/2015 din 5 august 2015, nr.18/2015 din 3 august 2015, fără număr din 31 iulie 2015, nr.17/2015 din 24 iulie 2015 și nr.16/2015 din 22 iulie 2015 (vol.I, f.d.19-29, 33-68, vol. II, f.d.174-203, 205, 207, 209, 211, 213, 215, 217, 219, 221, 223, 225, 227, 229-235), calitatea de ,,împrumutător” o are ÎCS ,,Palm Construction” SRL, iar Canpolat Fethi de ,,împrumutat”.

De aici, rezultă că prin contractele enunțate supra, nu asociatul, Canpolat Fethi a transmis mijloace financiare cu împrumut întreprinderii cu capital străin, dar ÎCS ,,Palm Construction” a dat în proprietatea lui Canpolat Fethi sume bănești, pe o perioadă nelimitată. În acest context, instanța de recurs consideră necesar a menționa art. 207 alin. (1) Cod civil (în vigoare până la 1 martie 2019), actul juridic civil încheiat fără cauză ori fondat pe o cauză falsă sau ilicită nu poate avea niciun efect. Așadar, din norma citată se deduce că cauza (scopul) este obiectivul urmărit la încheierea actului juridic civil, este acel interes pe care autorul (părțile) actului juridic caută să-l satisfacă.

Cauza actului juridic civil constă din două elemente: elementul obiectiv și elementul subiectiv. Elementul obiectiv constă în scopul imediat, direct, numit și scopul obligației, este abstract și invariabil în cadrul unei anumite categotii de acte juridice civile. La caz, scopul imediat este considerarea remiterii bunului – în actele reale, adică contractele de împrumut. Elementul subiectiv constă în scopul mediat, numit și scopul actului juridic, este concret și variabil de la act la act juridic și de la persoană la persoană. Scopul mediat este motivul determinant al încheierii actului juridic civil și se referă sau la însușirile unei prestații sau la calitățile unei persoane. Astfel eroarea asupra calităților esențiale ale obiectului prestației sau asupra persoanei, în cazul când identitatea acestuia este motivul determinant al încheierii actului juridic, poate atrage nulitatea actului, în corespundere cu art. 227 Cod civil.

Astfel, în accepțiunea art. 227 alin. (2) lit. c) Cod civil (în redacția până la 1 martie 2019), eroarea este considerabilă dacă la încheiere a existat o falsă 15 reprezentare referitor la părțile actului juridic (partenerul sau beneficiarul), în cazul în care identitatea acestora este motivul determinant al încheierii actului juridic. La acest segment, instanța de recurs opinează că prima instanță corect a constatat că ÎCS ,,Palm Construction” nu a transmis lui Canpolat Fethi sume de bani cu titlu de împrumut, deși acesta avea calitatea de ,,împrumutător”, or, respectiva eroare este una considerabilă și constituie temei de nulitate a contractelor de împrumut încheiate între ÎCS ,,Palm Construction” și Canpolat Fethi.

Așa fiind analizate actele juridice, s-a depistat că contractele de împrumut încheiate între ÎCS ,,Palm Construction” și Canpolat Fethi, de partea întreprinderii au fost semnate de către contabilul-șef, Svetlana Bilenco. Având în susținere prevederile Actului de constituire a ÎCS ,,Palm Construction” SRL, societatea cu răspundere limitată are o structură internă ce presupune existența unui organ suprem de deliberare și decizie, a unui organ executiv și a unui organ de control, după cum urmează: Adunarea generală (organ suprem de deliberare și decizie); Administratorul (organ executiv); Revizorul (comisia de cenzori) - (organ de control), iar de competența exclusivă a Adunării generale ține aprobarea contractelor, încheiate pe sume ce depășesc 1/4 ori capitalul social, precum și a contractelor încheiate între Societate și Asociații ei.

De asemenea, potrivit pct.7 al Actului de constituire, activitatea curentă a societății este condusă de administrator care este în drept să încheie tranzacții în numele societății. (vol.I, f.d.235-243) Din cele relatate rezultă cu certitudine că contractele de împrumut încheiate între Canpolat Fethi și ÎCS ,,Palm-Construction” SRL urmau a fi aprobate de către Adunarea generală a întreprinderii, iar ulterior urmau a fi contrasemnate de către administratorul ÎCS ,,Palm Construction” SRL. La caz, prezintă relevanță și prevederile art. 210 alin. (1) Cod civil (în redacția până la 1 martie 2019), care stipulează că trebuie să fie încheiate în scris actele juridice dintre persoanele juridice, dintre persoanele juridice și persoanele fizice și dintre persoanele fizice dacă valoarea obiectului actului juridic depășește 1 000 de lei, iar în cazurile prevăzute de lege, indiferent de valoarea obiectului.

Reglementări similare se regăsesc și la art. 10 pct. 5 și art. 12 pct. 1 ale Legii cu privire la antreprenoriat și întreprinderi nr. 845 din 3 ianuarie 1992, față de întreprinderi și organizații, indiferent de tipul lor de proprietate și forma de organizare juridică, care efectuează decontări în numerar în sumă ce depășește cumulativ 100 de mii de lei lunar, în baza obligațiilor lor financiare, încălcând modul stabilit de decontare prin virament, precum și care efectuează decontări în numerar și prin virament prin intermediari, indiferent de suma decontării efectuate, Serviciul Fiscal de Stat, aplică sancțiuni pecuniare în proporție de 10 la sută din sumele plătite, iar sumele amenzilor se fac venit la bugetul de stat.

Întreprinderea, indiferent de forma juridică de organizare, asigură evidența contabilă și statistică în modul stabilit de legislația în vigoare. Iar drept completare, reiese că nu au fost prezentate anumite procese-verbale ale Adunărilor generale unde s-ar fi pus în discuție și aprobate contractele de împrumut încheiate între Canpolat Fethi și ÎCS ,,Palm-Construction” SRL, totodată se atestă că nu au fost semnate de către administrator, dar de contabilul-șef al întreprinderii, Svetlana Bilenco, care nu deținea împuterniciri în acest sens. 16 Astfel, conform dispozițiilor art. 195 Cod civil (în redacția până la 1 martie 2019), actul juridic civil este manifestarea de către persoane fizice și juridice a voinței îndreptate spre nașterea, modificarea sau stingerea drepturilor și obligațiilor civile.

Prin noțiunea de act juridic în sensul art. 195 Cod civil, este de înțeles că unul din elementele definitorii ale actului juridic civil este manifestarea de voință. Având drept scop crearea, modificarea ori stingerea unor raporturi cu alte persoane, voința autorului actului juridic civil trebuie să fie manifestată, exteriorizată. Eficacitatea acestei voințe depinde de posibilitatea altor persoane de a lua cunoștință de ea. Manifestarea de voință trebuie să provină de la un subiect de drept civil - persoană fizică sau persoană juridică, întrucât actul juridic civil este un act volitiv și conștient. Manifestarea de voință trebuie să fie îndreptată spre producerea efectelor juridice: nașterea, modificarea sau stingerea drepturilor și obligațiilor civile.

Intenția de a produce efecte juridice este un element necesar al actului juridic civil, astfel încât aceste efecte nu se pot produce, conform legii, decât dacă o asemenea intenție a existat. În temeiul art.196 alin. (3) Cod civil (în redacția până la 1 martie 2019), actul juridic bilateral este manifestarea de voință concordantă a două părți. Articolul 199 Cod civil (în redacția până la 1 martie 2019), prevede că consimțământul este manifestarea, exteriorizată, de voință a persoanei de a încheia un act juridic. Consimțământul este valabil dacă provine de la o persoană cu discernământ, este exprimat cu intenția de a produce efecte juridice și nu este viciat.

Iar, prin prisma art.226 Cod Civil (în redacția până la 1 martie 2019), în cazul în care atribuțiile persoanei privind încheierea actului juridic sunt limitate prin contract, iar împuternicirile organului persoanei juridice – prin actul de constituire, în comparație cu cele stipulate prin mandat, lege sau cu cele deduse din circumstanțele în care se încheie actul juridic, acesta, încheiat fără respectarea limitelor impuse, poate fi declarat nul numai în cazul în care se demonstrează că cealaltă parte a știut sau trebuia să știe despre limitări.

Cu referire la prevederile enunțate se atestă și corectitudinea soluției primei instanțe că în cazul în care contractele de împrumut încheiate între Canpolat Fethi și ÎCS ,,Palm-Construction” SRL nu au fost semnate de către administrator, dar de contabilul-șef al întreprinderii, Svetlana Bilenco, care nu deținea împuterniciri în acest sens, acestea urmează a fi declarate nule, or, Canpolat Fethi, fiind asociat și administrator al întreprinderii, cunoștea și trebuia să știe despre limitări care rezultă expres din Actului de constituire a ÎCS ,,Palm-Construction” SRL și din prevederea legală, că deciziile privitoare la împrumuturi aparțin Adunării Generale a fondatorilor și cunoștea că contabila nu are împuterniciri de a semna contracte de împrumut în numele societății, respectiv contabila Svetlana Bilenco cunoștea despre prevederile statutului și că nu avea atribuții referitor la semnarea contractelor de împrumut.

Subsecvent celor expuse, se va evidenția art. 216 Cod civil (în redacția până la 1 martie 2019), care prevede că actul juridic este nul în temeiurile prevăzute de prezentul cod (nulitate absolută). Actul juridic poate fi declarat nul, în temeiurile prevăzute de prezentul cod, de către instanța de judecată sau prin acordul părților (nulitate relativă), iar art. 221 alin. (1) Cod civil (în redacția până la 1 martie 2019), 17 stipulează că actul juridic încheiat fără intenția de a produce efecte juridice (actul juridic fictiv) este nul. Din cele relatate rezultă cu certitudine că sancțiunea nerespectării acestei norme, este nulitatea absolută.

În aceste circumstanțe, instanța de recurs statuează că actul juridic încheiat fără intenția de a produce efecte juridice (actul juridic fictiv) este lovit de nulitate absolută, deoarece în cazul acestui act lipsește unul din elementele definitorii ale actului juridic consfințit în art. 195 Cod civil - intenția de a da naștere, modifica, sau stinge drepturi și obligații civile. Manifestarea de voință în cazul actului juridic fictiv este falsă și are ca scop inducerea în eroare a altor persoane, creând aparența existenței actului juridic în realitate. Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție a constatat că probatoriul administrat în cauză, atestă că contractele de împrumut încheiate între Canpolat Fethi și ÎCS ,,Palm-Construction” SRL nu au avut la bază manifestări de voință a ambelor părți, actele fiind încheiate fictiv.

La acest capitol, este oportun de a menționa prevederile art.217 Cod civil (în redacția până la 1 martie 2019), nulitatea absolută a actului juridic poate fi invocată de orice persoană care are un interes născut și actual. Instanța de judecată o invocă din oficiu. Nulitatea absolută nu poate fi înlăturată prin confirmarea de către părți a actului lovit de nulitate. Acțiunea în constatare a nulității absolute este imprescriptibilă. În această ordine de idei, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție conchide că instanța de fond just a subliniat în cumulul probelor relatate că contractele de împrumut nulitatea căror se solicită, încheiate între ÎCS ,,Palm Construction” SRL și Canpolat Fethi, urmează a fi declarate nule.

În corespundere cu art.219 alin.(2) Cod civil (în redacția până la 1 martie 2019), fiecare parte trebuie să restituie tot ceea ce a primit în baza actului juridic nul, iar în cazul imposibilității de restituire, este obligată să plătească contravaloarea prestației.

Instanța de recurs decelează că urmare a constatărilor făcute supra, prima instanță justificat a concluzionat că solicitarea lui Canpolat Fethi în acțiunea inițială cu privire la aducerea părților la poziția inițială și încasarea de la ÎCS ,,Palm-Construction” SRL a sumei de 7 674 875 de lei pe care o invocă că ar fi împrumutat-o societății pârâte, nu poate fi admisă și urmează a fi respinsă, aceasta deoarece ordinele de încasare a numerarului în care calitatea de beneficiar a fost indicat ÎCS ,,Palm Construction” SRL, iar în conținutul operațiunii este indicat împrumut de la fondator, cu încasarea sumelor de la Canpolat Fethi, în niciun caz nu constituie acte probatorii ale executării contractelor de împrumut anulate de către instanță, or, în baza acestor contracte ÎCS ,,Palm Construction” s-a obligat să transmită mijloacele financiare lui Canpolat Fethi și nu viceversa.

Mai mult, este inerent a specifica că la rubrica ,,conținutul operațiunii”, este menționat textul ,,împrumut de fondator”, iar la rubrica ,,documente confirmative” nu este nicio nominalizare a unui anumit act juridic sau a unui contract de împrumut care ar fi identificabil (lipsește numărul de înregistrare a contractului în 18 Registrul contractelor, data contractului, sau rechizitele bancare ale părților contractante).

În conexiunea celor relatate se constată că la interpelarea primei instanțe către instituția financiară la care se deservește ÎCS ,,Palm Construction” SRL, reprezentantul acestei instituții a informat instanța de judecată precum că ordinele de încasare a numerarului și contractele de împrumut au fost ridicate de către Direcția Poliție, mun.Chișinău, iar pe de altă parte, Direcția Poliție, mun.Chișinău la solicitarea primei instanțe a comunicat că a ridicat doar ordinile de încasare a numerarului, contractele nefiind anexate la dosarul clientului băncii ÎCS ,,Palm Construction” SRL. Sintetizând cele expuse supra, se deduce faptul că reprezentanților băncii nici nu le-au fost prezentate anumite contracte de împrumut în sensul invocat, respectiv nici nu s-a făcut mențiunea la rubrica ,,documente confirmative”.

Totodată, instanța de recurs evidențiază că la rubrica semnătura depunătorului (depunător fiind Canpolat Fethi) au fost aplicate diverse semnături neidentificate. În aceste împrejurări, în ședința de judecată a primei instanțe martorul Isa Gerali și-a confirmat semnătura pe un șir de ordine de încasare, circumstanțe care combat argumentele reprezentanților lui Canpolat Fethi precum că aceste sume bănești au fost depuse de către Canpolat Fethi. De asemenea, în ședința de judecată a primei instanțe, reprezentantul lui Canpolat Fethi a confirmat că dânsul nu a împuternicit pe nimeni potrivit unei forme autentificate cu dreptul de a depune sume bănești din numele său, concretizând că nici unica procură eliberată de către Canpolat Fethi directorului Natalia Livădaru, nu prevede expres dreptul de a depune din numele său careva sume bănești, inclusiv ca împrumut ÎCS ,,Palm Construction” SRL.

Suplimentar la solicitarea lui Canpolat Fethi în acțiunea inițială cu privire la aducerea părților la poziția inițială și încasarea de la ÎCS ,,Palm-Construction" SRL a sumei de 7 674 875 de lei, prima instanță corect a reținut că de fapt, mijloacele financiare aparțin lui Fahrettin Gumuș și care le-a transmis în Republica Moldova pentru dezvoltarea afacerii, circumstanțe confirmate de către martorii audiați în ședința de judecată, și anume, Murat Yildirim, Gerali Isa și Țapu Cristina (vol.III, f.d.111-125), precum și prin extrasul din rulajele conturilor bancare deținute în Republica Turcă de către Fahrettin Gumuș și Murat Yildirim (vol.II, f.d.80-104), care confirmă transferurile efectuate către Murat Yildirim, care ulterior îi transmitea lui Canpolat Fethi prin diverse modalități.

Având în vedere că Canpolat Fethi a fost doar persoana interpusă în vederea asigurării transmiterii mijloacelor financiare de la investitor (Fahrettin Gumuș) și transferării pe contul bancar a ÎCS ,,Palm Construction” SRL, nulitatea contractelor indicate anterior, nu poate avea drept efect restituirea banilor către Canpolat Fethi. La fel, ținând cont că Canpolat Fethi nu a respectat prevederile art.118 Cod de procedură civilă, în vederea demonstrării că a transferat mijloacele financiare proprii, în temeiul contractelor de împrumut lovite de nulitate, lipsește temeiul legal de a obliga ÎCS ,,Palm Construction” SRL să-i restituie tot ce a primit în baza convenției.

Finalmente, având în vedere faptul că a fost admisă parțial atât cererea de chemare în judecată inițială, cât și cererea reconvențională, ambele referindu-se la 19 nulitatea acelorași contracte, în temeiul art.94 Cod de procedură civilă, prima instanță întemeiat a respins solicitarea ÎCS ,,Palm Construction” SRL din acțiunea reconvențională privind compensarea cheltuielilor suportate în legătură cu plata taxei de stat. Ca urmare, instanța de recurs apreciază critic argumentul instanței de apel precum că prima instanță urma să aplice efectele nulității actelor juridice și repunerea părților în poziția inițială, indiferent dacă s-a cerut acest lucru, or, s-a stabilit că Canpolat Fethi nu a transmis mijloace financiare cu împrumut întreprinderii cu capital străin, dar de fapt ÎCS ,,Palm Construction” a transmis lui Canpolat Fethi, în calitatea sa de asociat, mijloace financiare pe o perioadă nelimitată.

Așadar, este absolut neîntemeiată constatarea instanței de apel potrivit căreia a repus părțile în poziția inițială, indiferent dacă s-a cerut acest lucru, cu restituirea sumei lui Canpolat Fethi, or, ultimul nu a prezentat probe plauzibile prin care a demonstrat că a transferat mijloacele financiare proprii în temeiul contractelor de împrumut lovite de nulitate. Așa fiind, față de considerentele expuse și în raport cu dispozițiile citate, s-a stabilit că instanța de apel nu a calificat corect, din punct de vedere juridic, acțiunea cu care a fost învestită, ce a dus la emiterea unei soluții greșite, pe când instanța de fond în mod temeinic și legal a admis în parte acțiunea inițială și cea reconvențională, în rest, respingând pretențiile din acțiuni, ca neîntemeiate.

În temeiul celor constatate, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție conchide că hotărârea primei instanțe a fost adoptată în limitele competenței, reieșind din temeiurile și obiectul acțiunii, cu aplicarea corectă a legii materiale care guvernează raportul juridic litigios, și corect au fost admise parțial cererea de chemare în judecată depusă de către Fethi Canpolat împotriva ÎCS ,,Palm Construction” SRL cu privire la încasarea sumei, a dobânzilor de întârziere, constatarea nulității contractelor de împrumut și aducerea părților la poziția inițială, precum și compensarea cheltuielilor de judecată, și acțiunea reconvențională depusă de ÎCS ,,Palm Construction” SRL împotriva lui Fethi Canpolat și Svetlana Bilenco cu privire la constatarea nulității contractelor și compensarea cheltuielilor de judecată și au fost constatate nule contractele de împrumut, în rest, pretențiile din acțiunea inițială, precum și din cererea reconvențională, s-au respins ca neîntemeiate.

Pentru observațiile arătate, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de ÎCS ,,Palm Construction” SRL, urmează a fi admis cu casarea integrală a deciziei instanței de apel și menținerea hotărârii primei instanțe. În conformitate cu prevederile art. 442, 444, 445 alin. (1) lit. f) și alin. (3) Cod de procedură civilă, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție d e c i d e : Se admite recursul declarat de Întreprinderea cu Capital Străin ,,Palm Construction” Societatea cu Răspundere Limitată.

Se casează decizia din 16 octombrie 2018 a Curții de Apel Chișinău și se menține hotărârea din 23 ianuarie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani, 20 adoptată în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de către Fethi Canpolat împotriva Întreprinderii cu Capital Străin ,,Palm Construction” Societate cu Răspundere Limitată cu privire la încasarea sumei, a dobânzilor de întârziere, constatarea nulității contractelor de împrumut și aducerea părților la poziția inițială, precum și compensarea cheltuielilor de judecată, și la acțiunea reconvențională depusă de Întreprinderea cu Capital Străin ,,Palm Construction” Societate cu Răspundere Limitată împotriva lui Fethi Canpolat și Svetlana Bilenco cu privire la constatarea nulității contractelor și compensarea cheltuielilor de judecată.

Decizia este irevocabilă. Președintele ședinței, judecătorul Valeriu Doagă judecătorii Mariana Pitic Iurie Bejenaru Nicolae Craiu Tamara Chișca-Doneva 21