2ra-567/19 — recunoasterea dreptului d eproprietate, constatarea nulitatii contractului de donatie si partajarea proprietatii comune in devalmasie

2ra-567/19 — recunoasterea dreptului d eproprietate, constatarea nulitatii contractului de donatie si partajarea proprietatii comune in devalmasie (Curtea Supremă de Justiție, 2019)

Dosarul nr. 2ra-567/19

Prima instanță: Judecătoria Cahul, sediul Cantemir ( jud.: S. Caitaz)

Instanța de apel: Curtea de Apel Cahul (jud.: G. Vavrin, I. Dănăilă, T. Berdilă)

D E C I Z I E

29 mai 2019 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al

lărgit al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Valeriu Doagă

judecătorii Mariana Pitic

Iurie Bejenaru

Nicolae Craiu

Tamara Chișca-Doneva

examinând recursul declarat de către Victoria Costandachi,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de către Alexandra

Cozma împotriva lui Vasilii Dulgeru și Victoriei Costandachi, intervenienți accesorii,

Primăria comunei Cîrpești, raionul Cantemir, Instituția Publică ,,Agenția Servicii

Publice”, Serviciul Cadastral Cantemir și notarul public, Natalia Mocanu cu privire la

recunoașterea dreptului de proprietate asupra terenului, constatarea nulității

contractului de donație și partajarea proprietății comune în devălmășie,

împotriva deciziei din 27 noiembrie 2018 a Curții de Apel Cahul, prin care au

fost respinse apelurile declarate de către Alexandra Cozma, reprezentată de avocatul

Mihai Josan și de către Victoria Costandachi, și a fost menținută hotărârea din 2 martie

2018 și hotărârea suplimentară din 3 iulie 2018 a Judecătoriei Cahul, sediul Cantemir,

c o n s t a t ă :

La 15 mai 2017, Alexandra Cozma, reprezentată de avocatul Mihai Josan a depus

cerere de chemare în judecată împotriva lui Vasilii Dulgeru și Victoriei Costandachi,

intervenienți accesorii, Primăria comunei Cîrpești, raionul Cantemir, Oficiul Cadastral

Teritorial Cantemir (în prezent Instituția Publică ,,Agenția Servicii Publice”, Serviciul

Cadastral Cantemir) și notarul public, Natalia Mocanu cu privire la recunoașterea

dreptului de proprietate asupra terenului, constatarea nulității contractului de donație și

partajarea proprietății comune în devălmășie.

Reclamanta în motivarea acțiunii a indicat că la 3 ianuarie 1991, între Alexandra

Cozma și Vasilii Dulgeru a fost încheiată căsătoria, care la 5 octombrie 2003 a fost

desfăcută.

Alexandra Cozma a susținut că din căsătorie, s-au născut trei copii, care la

moment locuiesc cu ea.

A relatat că la 4 aprilie 1994, Consiliul local Cîrpești, i-a atribuit familie sale,

terenul sub construcția unei casei de locuit individuale, cu suprafața de 0,1391 ha, pe

1

care a fost construită fundamentul casei de locuit.

În același timp, după desfacerea căsătoriei, la 31 iulie 2014, Vasilii Dulgeru, a

obținut de la Primăria satului Cîrpești, raionul Cantemir, titlul de autentificare a

dreptului deținătorului de teren, care a fost înregistrat la Oficiul Cadastral Teritorial

Cantemir, la 20 octombrie 2015, cu atribuirea nr. cadastral XXXX.

Reclamanta a specificat că Oficiul Cadastral Teritorial Cantemir, a înregistrat

terenul menționat în baza titlului de autentificare a dreptului deținătorului de teren și a

certificatului eliberat de Primăria satului Cîrpești, raionul Cantemir, cu nr. 843 din 13

iulie 2015, doar pe numele lui Vasilii Dulgeru, cu toate că terenul a fost atribuit în

timpul căsătoriei, astfel fiind considerat proprietate comună în devălmășie a soților.

În acest sens, a susținut că conform pct. 39 al art. 3 al Legii cadastrului bunurilor

imobile nr. 1543 din 25 februarie 1998, la înregistrarea dreptului de proprietate

comună în devălmășie asupra terenului atribuit întregii familii, în Registrul bunurilor

imobile se indică datele despre toți membrii de familie, în baza extrasului din Registrul

de evidență a gospodăriilor sau a certificatului eliberat de autoritatea administrației

publice locale.

Astfel, reclamanta a considerat că din greșeala administrației publice locale

Cîrpești, dânsa nu a fost indicată de către Oficiul Cadastral Teritorial Cantemir în

Registrul bunurilor imobile, iar ca urmare a fost lipsită de dreptul la ½ cotă-parte din

terenul menționat.

A menționat că la 12 august 2016, Vasilii Dulgeru, fără consimțământul dânsei,

prin intermediul reprezentantului său, prin procură, Eugenia Vardanean, a încheiat

contractul de donație a terenului menționat cu Victoria Costandachi, care a fost

autentificat de notarul public Natalia Mocanu sub nr. 7350, fiind lipsită de proprietate

asupra ½ din terenul sus menționat.

Reclamanta a opinat că la moment Vasilii Dulgeru, are o altă familie și locuiește

în Federația Rusă și nu are necesitate în terenul menționat, însă dânsa având trei copii,

consideră necesar de a construi o casă pe acest teren.

A mai susținut că despre existența contractului de donație, a aflat din certificatul

nr. 0002/17/4013, eliberat de ÎS ,,Cadastru” la 13 martie 2017.

Reclamanta a solicitat recunoașterea dreptului de proprietate la ½ cotă-parte din

terenul cu destinație - construcție, cu suprafața de 0,1391 ha, nr. cadastral XXXX,

situat în satul XXXX, raionul XXXX; constatarea nulității contractului de donație nr.

7350 din 12 august 2016, autentificat de notarul public, Mocanu Natalia; partajarea

proprietății comune în devălmășie a Alexandrei Cozma și Vasilii Dulgeru, și anume,

cu transmiterea în proprietatea Alexandrei Cozma a întregului teren cu suprafața de

0,1391 ha, cu nr. cadastral XXXX, situat în satul XXXX, raionul XXXX și încasarea

de la ultima în folosul lui Vasilii Dulgeru a prețului pentru ½ a terenului menționat,

obligarea Oficiului Cadastral Teritorial Cantemir, să modifice înscrisul din Registrul

bunurilor imobile cu privire la dreptul de proprietate asupra terenului menționat,

precum și compensarea cheltuielilor de judecată.

Prin hotărârea din 2 martie 2018 a Judecătoriei Cahul, sediul Cantemir, a fost

admisă parțial acțiunea depusă de către Alexandra Cozma împotriva lui Vasilii

Dulgeru și Victoria Costandachi. A fost constatată nulitatea parțială a contractului de

donație încheiat la 12 august 2016, între Vasilii Dulgeru și Victoria Costandachi, în

partea donării Victoriei Costandachi de către Vasilii Dulgeru a ½ cotă-parte din

terenul nr. cadastral XXXX, situat în intravilanul satului XXXX, raionul XXXX, cu o

2

suprafața totală de 0, 1391 ha, nr. cadastral XXXX, evaluat de părți la suma de 1 500

de lei. În rest, pretențiile Alexandrei Cozma s-au respins. S-a încasat de la Vasilii

Dulgeru și Victoria Costandachi în beneficiul Alexandrei Cozma suma de 700 de lei

cu titlu de cheltuieli de judecată.

Prin hotărârea suplimentară din 3 iulie 2018 a Judecătoriei Cahul, sediul

Cantemir, a fost recunoscut dreptul de proprietate asupra ½ cotă-parte din terenul cu

destinație – construcție, cu suprafața de 0,1391 ha, nr. cadastral XXXX din satul

XXXX, raionul XXXX după Alexandra Cozma.

La 20 martie 2018, Alexandra Cozma, reprezentată de avocatul Josan Mihai a

declarat apel împotriva hotărârii din 2 martie 2018 și hotărârii suplimentare din 3 iulie

2018 a Judecătoriei Cahul, sediul Cantemir.

Prin decizia din 27 noiembrie 2018 a Curții de Apel Cahul, au fost respinse

apelurile declarate de către Alexandra Cozma, reprezentată de avocatul Mihai Josan și

de către Victoria Costandachi și a fost menținută hotărârea din 2 martie 2018 și

hotărârea suplimentară din 3 iulie 2018 a Judecătoriei Cahul, sediul Cantemir.

La 23 ianuarie 2019, prin intermediul oficiului poștal, Victoria Costandachi a

declarat recurs împotriva deciziei din 27 noiembrie 2018 a Curții de Apel Cahul.

În motivarea recursului a invocat dezacordul cu decizia instanței de apel,

reiterând motivele de fapt și de drept expuse pe parcursul examinării cauzei.

A considerat că în baza titlului de autentificare a dreptului deținătorului de teren,

Vasilii Dulgeru, unchiul său, a obținut dreptul de proprietate asupra terenului, care a

achitat impozitele pentru terenul respectiv, timp de 11 ani, după desfacerea căsătoriei

cu Alexandra Cozma.

Recurenta și-a întemeiat prezenta cerere de recurs în baza art. 11, 20, 23 și 90 ale

Codului funciar.

A solicitat admiterea recursului, casarea hotărârilor judecătorești, cu emiterea

unei hotărâri noi și compensarea cheltuielilor de judecată.

În conformitate cu art. 434 Cod de procedură civilă, recursul se declară în termen

de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea nu

prevede altfel. Termenul de 2 luni este termen de decădere și nu poate fi restabilit.

Curtea de Apel Cahul a pronunțat decizia contestată la 27 noiembrie 2018.

Recurenta a recepționat decizia instanței de apel la 3 ianuarie 2019, astfel,

recursul este în termen (f.d. 251, vol.I)

În conformitate cu art. 441 Cod de procedură civilă, în cazul în care recursul este

considerat admisibil, un complet din 5 judecători examinează fondul recursului.

Prin încheierea din 10 aprilie 2018 a Curții Supreme de Justiție, recursul declarat

de către Victoria Costandachi a fost considerat admisibil.

În conformitate cu art. 442 alin. (1) Cod de procedură civilă, judecând recursul

declarat împotriva deciziei date în apel, instanța verifică, în limitele invocate în recurs

și în baza referinței depuse de către intimat, legalitatea hotărârii atacate, fără a

administra noi dovezi.

În conformitate cu art. 444 Cod de procedură civilă, recursul se examinează fără

înștiințarea participanților la proces.

Examinând recursul declarat de către Victoria Costandachi, Colegiul civil,

comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție îl

consideră necesar de a admite recursul, de a casa decizia instanței de apel cu remiterea

cauzei spre rejudecare în instanța de apel, din considerentele ce urmează.

3

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. c) Cod de procedură civilă, instanța, după

ce judecă recursul, este în drept să admită recursul, să caseze integral decizia instanței

de apel și să trimită cauza spre rejudecare în instanța de apel o singură dată dacă

eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanța de recurs.

După cum denotă actele cauzei, la 3 ianuarie 1991, Alexandra Spînu (Dulgeru) a

încheiat căsătoria cu Vasilii Dulgeru, fapt confirmat prin certificatul de căsătorie nr.

Se constată că din viața în comun, s-au născut trei copii: fiul Radion Dulgeru la

XXXX, fapt confirmat prin certificatul de naștere seria V-FP nr. 383121 (f.d. 16,

vol.I), fiica Ecaterina Dulgeru la XXXX, fapt confirmat prin certificatul de naștere

seria NA-VI nr. 2200554 (f.d. 17, vol.I) și fiul Ghenadie Dulgeru la XXXX, fapt

confirmat prin certificatul de naștere seria NA-VI nr. 2426535, părinții cărora în

certificate de naștere sunt indicați: tata – Vasile Dulgeru și mama- Alexandra Cozma

(Dulgeru). (f.d. 18, vol.I)

Prin certificatul provizoriu ce confirmă dreptul de proprietate, posesiune și

beneficiere funciară, eliberat lui Vasilii Dulgeru, în baza deciziei Primăriei satului

Cîrpești nr. 04 din 4 aprilie 1994, a fost pus la dispoziție terenul cu suprafața de

0,1391 ha, cu destinația terenului pentru construcții, în intravilanul satului XXXX,

raionul XXXX. Totodată, a fost indicat că proprietarul, beneficiarul funciar și

posesorul căruia i-a fost înmânat acest certificat provizoriu este Ion Boișteanu, valabil

până la eliberarea titlului de proprietate, posesiune și beneficiere funciară. (f.d. 10, vol.

I)

Ulterior, la 5 octombrie 2003, a fost desfăcută căsătoria încheiată între Alexandra

Dulgeru și Vasilii Dulgeru, fapt confirmat prin certificatul de divorț seria D-IV nr.

0496356, iar după căsătorie, Alexandra Dulgeru a obținut numele Spînu. (f.d. 8, vol.I)

Prin certificatul de căsătorie seria CS-V nr. 1353226, se confirmă că între Fiodor

Cozma și Alexandra Spînu a fost încheiată căsătoria la 27 iunie 2004, iar după

căsătorie Alexandra Spînu a obținut numele de Alexandra Cozma. (f.d. 9, vol.I)

Prin titlul de autentificare a dreptului deținătorului de teren nr.XXXX eliberat lui

Vasilii Dulgeru, se atestă că prin decizia nr. 04 din 4 aprilie 1994, ultimului

(deținătorului) i-a fost repartizat în proprietate privată, pământul cu suprafața totală de

0,1391 ha în hotarele indicate în plan, eliberat la 31 iulie 2014 și trecut în Registrul

cadastral al deținătorilor de terenuri sub nr. 843 din 1 ianuarie 2015 (corectat). (f.d. 99,

vol.I)

Prin urmare, se constată că la 12 august 2016, în baza contractului de donație

înregistrat sub nr. 7350, Vasilii Dulgeru, în calitate de donator, reprezentat de către

Eugenia Vardanean, în baza procurii, a donat cu titlu gratuit Victoriei Costandachi, în

calitate de donatar, terenul pentru construcții, cu suprafața totală 0,1391 ha, situat în

intravilanul satului XXXX, raionul XXXX, înregistrat în Registrul bunurilor imobile

cu nr. cadastral XXXX. (f.d. 11-14, vol.I)

Conform informației din Registrul bunurilor imobile, terenul cu nr. cadastral

XXXX, situat în intravilanul satului XXXX, raionul XXXX, aparține cu 1.0 cotă-parte

Victoriei Costandachi, în baza contractului de donație nr. 7350 din 12 august 2016,

supus înregistrării la aceiași dată. (f.d. 15, vol.I)

Este cert și faptul că conform informației din Registrul bunurilor imobile, terenul

cu nr. cadastral XXXX, situat în satul XXXX, raionul XXXX, la situația din 2 august

2016 aparținea cu 1.0 cotă-parte lui Vasilii Dulgeru, în baza titlului de autentificare a

4

dreptului deținătorului de teren nr. XXXX din 31 iulie 2014 (2101/15/8124), supus

înregistrării la 20 octombrie 2015. (f.d. 97, vol.I)

Totodată, prin adeverința nr. 8526 din 1 august 2016 eliberată de OCT Cantemir

filiala ÎS ,,Cadastru”, conform pct. 4 al Hotărârii Guvernului Republicii Moldova nr.

829 din 18 decembrie 1995, Vasilii Dulgeru în baza titlului de autentificare a dreptului

deținătorului de teren nr. cadastral XXXX eliberat de Primăria satului Cîrpești, este

proprietar al unui lot de pământ situat în hotarele Primăriei comunei (satului) Cîrpești,

raionul Cantemir. (f.d. 98, vol.I)

La fel, la caz s-a stabilit că Consiliul local Cîrpești, raionul Cantemir prin

răspunsul nr. 6 din 12 aprilie 2017 a comunicat la cererea Alexandrei Cozma din 12

aprilie 2017, că titlul de proprietate cu nr. cadastral XXXX eliberat pe numele lui

Vasilii Dulgeru a fost eliberat legal. A informat că există decizia Primăriei nr. 04 din 4

aprilie 1994, prin care a fost pus la dispoziție lui Vasilii Dulgeru, terenul cu suprafața

de 0,1391 ha, cu destinația pentru construcția casei de locuit, în intravilanul satului

XXXX, raionul XXXX, însă copia deciziei nu poate fi eliberată din motivul că actele

respective sunt păstrate în arhiva raională, de la care nu a parvenit niciun răspuns.

Suplimentar a fost menționat că în Registrele de evidență a terenurilor eliberate

cetățenilor sub construcția caselor de locuit, sunt date sigure precum că Vasilii

Dulgeru a primit aproximativ în anul 1989 acest teren, anexându-se 2 copii din

Registrele deținătorilor de teren datate cu anul 1994. (f.d. 19, vol.I)

Înaintând acțiunea în judecată împotriva lui Vasilii Dulgeru și Victoriei

Costandachi, Alexandra Cozma (Dulgeru) a solicitat recunoașterea dreptului de

proprietate la ½ cotă-parte din terenul cu destinație - construcție, cu suprafața de

0,1391 ha, nr. cadastral XXXX, situat în satul XXXX raionul XXXX; constatarea

nulității contractului de donație nr. 7350 din 12 august 2016, autentificat de notarul

public, Mocanu Natalia; partajarea proprietății comune în devălmășie a Alexandrei

Cozma și Vasilii Dulgeru, și anume, cu transmiterea în proprietatea Alexandrei Cozma

a întregului teren cu suprafața de 0,1391 ha, cu nr. cadastral XXXX, situat în satul

Cîrpești, raionul Cantemir și încasarea de la ultima în folosul lui Vasilii Dulgeru a

prețului pentru ½ a terenului menționat, obligarea Oficiului Cadastral Teritorial

Cantemir, să modifice înscrisul din Registrul bunurilor imobile cu privire la dreptul de

proprietate asupra terenului menționat, precum și compensarea cheltuielilor de

judecată.

Fiind investită cu judecarea speței în cauză prima instanță a ajuns la concluzia

temeiniciei parțiale a acțiunii și a fost constatată nulitatea parțială a contractului de

donație încheiat la 12 august 2016, între Vasilii Dulgeru și Victoria Costandachi, în

partea donării Victoriei Costandachi de către Vasilii Dulgeru a ½ cotă-parte din

terenul nr. cadastral XXXX, situat în intravilanul s. XXXX, raionul XXXX, cu o

suprafața totală de 0, 1391 ha, nr. cadastral XXXX, evaluat de părți la suma de 1 500

de lei. În rest, pretențiile Alexandrei Cozma s-au respins. S-a încasat de la Vasilii

Dulgeru și Victoria Costandachi în beneficiul Alexandrei Cozma, suma de 700 de lei,

cu titlu de cheltuieli de judecată.

Prin hotărârea suplimentară din 3 iulie 2018 a Judecătoriei Cahul, sediul

Cantemir, a fost recunoscut dreptul de proprietate asupra ½ cotă-parte din terenul cu

destinație - construcție cu suprafața de 0,1391 ha, nr. cadastral XXXX din satul

Cîrpești, raionul Cantemir după Alexandra Cozma.

Judecând apelurile declarate de către Alexandra Cozma, reprezentată de avocatul

5

Mihai Josan și de către Victoria Costandachi, instanța de apel a ajuns la concluzia

netemeiniciei apelurilor și menținerea hotărârilor primei instanțe.

Pentru a decide astfel, Curtea de Apel Cahul a reținut prevederile art. 216 alin.

(1), 217 alin. (1), (3), 220 alin. (1), 315 alin. (1), 369 alin. (2), (3) și 371 alin. (1), (2)

ale Codului civil, art. 19 alin. (1), 25 alin. (8) și 26 alin. (1) ale Codului Familiei.

Instanța de apel având în susținere normele menționate supra, a remarcat că

legiuitorul a instituit imperativ că bunurile dobândite de soți în timpul căsătoriei,

urmează să fie recunoscute ca proprietate comună în devălmășie.

În aceiași ordine de idei, Curtea de Apel Cahul a constatat că Alexandra Cozma

deține dreptul de proprietate asupra ½ cotă-parte din terenul litigios, în temeiul legii,

face parte din proprietatea comună în devălmășie a soților, partajarea căreia se

efectuează conform prevederilor ce țin de acest tip de proprietate comună.

La fel, analizând materialele cauzei, s-a stabilit că Alexandra Cozma este

coproprietar legal asupra terenului în cauză, în egală măsură ca și Vasilii Dulgeru, iar

dreptul de proprietate este unul absolut și perpetuu.

Cu referire la constatarea nulității contractului de donație din 12 august 2016,

instanța de apel a considerat că prima instanță just a concluzionat de a recunoaște

nulitatea parțială a acestuia. Or, actul juridic respectiv, a fost încheiat fără acordul

Alexandrei Cozma, care este coproprietara terenului.

Respectiv, în partea înstrăinării a ½ cotă-parte din terenul litigios, contractul de

donație urmează a fi recunoscut nul, deoarece contravine normelor imperative.

Finalmente, Curtea de Apel Cahul a reținut că dreptul de proprietate a Alexandrei

Cozma cu privire la partajarea bunurilor proprietate comună în devălmășie a soților,

nu poate înceta în termenul de 3 ani, aceasta deoarece acțiunea privind nulitatea

absolută a actului juridic este imprescriptibilă.

Instanța de recurs conchide, însă, că o astfel de soluție rezultă din nedeterminarea

exactă a naturii juridice a litigiului, criteriu, care presupune prin sine lămurirea

completă și certă a situației de fapt sub toate aspectele, mai mult că concluziile

instanței de apel sunt bazate pe o apreciere unilaterală și arbitrară a materialului

probator, fapt ce vine în contradicție cu normele de drept procedural.

În conformitate cu art. 118 alin. (3) Cod de procedură civilă, circumstanțele care

au importanță pentru soluționarea justă a cauzei sunt determinate definitiv de instanța

judecătorească pornind de la pretențiile și obiecțiile părților și ale altor participanți la

proces, precum și de la normele de drept material și procedural ce urmează a fi

aplicate.

Iar, în conformitate cu art. 373 alin. (1) și (2) Cod de procedură civilă, instanța

de apel verifică, în limitele cererii de apel, ale referințelor și obiecțiilor înaintate,

legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în ceea ce privește constatarea

circumstanțelor de fapt și aplicarea legii în primă instanță; instanța de apel verifică

circumstanțele și raporturile juridice stabilite în hotărârea primei instanțe, precum și

cele care nu au fost stabilite, dar care au importanță pentru soluționarea cauzei,

apreciază probele din dosar și cele prezentate suplimentar în instanță de apel de către

participanții la proces.

Reieșind din limitele judecării apelului consfințite în norma enunțată, instanța

de recurs reține că contrar acestor prevederi, instanța de apel judecând apelul a trecut

în mod superficial asupra circumstanțelor cauzei, referindu-se doar la susținerile

Alexandrei Cozma, fără a examina legalitatea și temeinicia hotărârii supusă apelului

6

sub toate aspectele, în raport cu regulile și legislația ce guvernează litigiul în cauză.

Conform art.19 alin. (1) și 20 alin. (3), (5) ale Codului familiei, bunurile

dobândite de către soți în timpul căsătoriei sunt supuse regimului proprietății în

devălmășie. Sunt proprietate în devălmășie a soților bunurile mobile și imobile,

valorile mobiliare, depunerile și cotele de participație în capitalul social din instituțiile

financiare sau societățile comerciale, care au fost construite, constituite, procurate sau

făcute din contul mijloacelor comune, precum și alte bunuri dobândite în timpul

căsătoriei, chiar dacă sunt procurate sau depuse pe numele unuia dintre soți.

Sunt proprietate în devălmășie a soților bunurile care au fost dobândite din ziua

încheierii căsătoriei până în ziua încetării acesteia. Instanța judecătorească este în

drept, în baza cererii soțului interesat care nu este vinovat de desfacerea căsătoriei, să

declare bunurile dobândite de către el în perioada cât soții au dus gospodării separate

proprietate a acestuia.

În același timp, art. 371 al Codului civil (în vigoare la momentul emiterii

deciziei), reglementează noțiunea proprietății comune în devălmășie a soților, și

anume că bunurile dobândite de soți în timpul căsătoriei sunt proprietatea lor comună

în devălmășie dacă, în conformitate cu legea sau contractul încheiat între ei, nu este

stabilit un alt regim juridic pentru aceste bunuri. Orice bun dobândit de soți în timpul

căsătoriei se prezumă proprietate comună în devălmășie până la proba contrară.

Iar, conform art. 39 alin. (1) din Legea cadastrului bunurilor imobile nr. 1543 din

25 februarie 1998, la înregistrarea dreptului de proprietate comună în devălmășie

asupra bunurilor imobile, în baza cererii unuia sau a ambilor soți, în Registrul

bunurilor imobile se indică datele despre ambii soți dacă aceste bunuri au fost

procurate sau construite în timpul căsniciei lor și dacă contractul dintre soți,

autentificat notarial, nu prevede altfel. Neînscrierea în Registrul bunurilor imobile a

datelor despre celălalt soț nu conduce la pierderea de către acesta a dreptului de

proprietate asupra bunurilor procurate sau construite în timpul căsniciei.

În sensul normelor enunțate este de înțeles că proprietate comună în devălmășie a

soților se distinge prin aceea că aparține nefracționar soților și are ca obiect bunuri

comune nefracționate în materialitatea lor.

Temei pentru apariția proprietății comune în devălmășie este căsătoria în forma

prevăzută de lege, adică înregistrată la oficiul de stare civilă.

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme

de Justiție reține că speța supusă analizei are ca obiect, recunoașterea dreptului de

proprietate la ½ cotă-parte din terenul cu destinație - construcție, cu suprafața de

0,1391 ha, nr. cadastral XXXX, situat în satul XXXX, raionul XXXX; constatarea

nulității contractului de donație nr. 7350 din 12 august 2016, autentificat de notarul

public, Mocanu Natalia; partajarea proprietății comune în devălmășie a Alexandrei

Cozma și Vasilii Dulgeru, și anume, cu transmiterea în proprietatea Alexandrei Cozma

a întregului teren cu suprafața de 0,1391 ha, cu nr. cadastral XXXX, situat în satul

XXXX, raionul XXXX și încasarea de la ultima în folosul lui Vasilii Dulgeru a

prețului pentru ½ a terenului menționat, obligarea Oficiului Cadastral Teritorial

Cantemir, să modifice înscrisul din Registrul bunurilor imobile cu privire la dreptul de

proprietate asupra terenului menționat, precum și compensarea cheltuielilor de

judecată.

Raportând la caz prevederile legale enunțate în coroborare cu relatările stabilite

instanța de recurs remarcă că articolele din Codul civil și Codul familiei la care s-a

7

făcut referire supra, indică cu claritate care bunuri se atribuie proprietății comune în

devălmășie a soților, iar reclamanta Alexandra Cozma (Dulgeru), în cererea de

chemare în judecată a invocat drept temei de recunoașterea a dreptului de proprietate

la ½ cotă-parte din terenul cu destinație – construcție și constatarea nulității

contractului de donație nr. 7350 din 12 august 2016, faptul că la 4 aprilie 1994, fiind în

căsătorie cu Vasilii Dulgeru, Consiliul local Cîrpești, i-a atribuit familiei sale și din

greșeala administrației publice locale Cîrpești, dânsa nu a fost indicată de către Oficiul

Cadastral Teritorial Cantemir în Registrul bunurilor imobile, fiind lipsită de dreptul la

½ cotă-parte din terenul menționat.

Or, în speță, nu au fost stabilite pe deplin aceste împrejurări invocate de către

Alexandra Cozma.

La caz, prezintă relevanță și stipulările art. 320 alin. (3), 321 alin. (2), 499 alin.

(1) Cod civil (în vigoare la momentul emiterii deciziei), care prevăd că în cazurile

prevăzute de lege, proprietatea se poate dobândi prin efectul unui act administrativ. În

cazul bunurilor imobile, dreptul de proprietate se dobândește la data înscrierii în

Registrul bunurilor imobile, cu excepțiile prevăzute de lege. Drepturile reale asupra

imobilelor supuse înscrierii potrivit legii se vor dobândi atât între părți, cât și față de

terți numai prin înscrierea în Registrul bunurilor imobile a constituirii sau strămutării

lor în temeiul acordului de voință dintre părți.

Incidente sunt și dispozițiile art. 4 și 20 ale Codului funciar, care indică că prin

deținători de terenuri se înțeleg titularii dreptului de proprietate, de posesiune, de

beneficiere funciară. Documentele ce confirmă drepturile deținătorilor de teren sunt:

titlul de autentificare a dreptului deținătorului de teren, eliberat de autoritățile

administrației publice locale în cazul atribuirii de către acestea a terenurilor proprietate

publică a unităților administrativ-teritoriale sau de către Agenția Proprietății Publice în

cazul atribuirii de către stat a terenurilor proprietate publică a statului, certificatul de

moștenire, contractul de vânzare-cumpărare, contractul de donație, contractul de

schimb, contractul de arendă și altele. Drepturile de proprietate și alte drepturi

patrimoniale asupra terenului se înregistrează în conformitate cu legislația.

Totodată, este important a menționa că în accepțiunea art. 5 alin. (1), (2), 22 alin.

(1), (2), 28 alin. (1) lit. f), 36 alin. (1) ale Legii cadastrului bunurilor imobile nr. 1543

din 25 februarie 1998, sunt supuse înregistrării obligatorii bunurile imobile și

drepturile asupra lor indicate la art.4 alin.(2) și (3). Înregistrarea bunului imobil și a

drepturilor asupra lui se efectuează exclusiv de către organul cadastral teritorial în a

cărui rază de activitate se află bunul imobil. Registrul bunurilor imobile este

documentul de bază al cadastrului. Dacă datele din Registrul bunurilor imobile nu

coincid cu datele din alte documente cadastrale sau cu datele constatate pe teren, se

consideră veridice datele din Registrul bunurilor imobile, cu excepția cazurilor de

eroare tehnică evidentă. Registrul bunurilor imobile conține înscrieri privind fiecare

bun imobil, dreptul de proprietate și alte drepturi patrimoniale, titularii de drepturi,

documentele ce confirmă drepturile, tranzacțiile cu bunuri imobile și alte temeiuri ale

nașterii, modificării, grevării și stingerii drepturilor.

Înregistrarea dreptului asupra bunului imobil se face în temeiul următoarelor

documente: titlurile de autentificare a drepturilor deținătorului de teren și alte acte

(adeverințe) privind drepturile asupra bunului imobil, eliberate de autoritățile publice

abilitate, în modul stabilit de legislația în vigoare la data eliberării lor.

Înregistrarea drepturilor asupra bunului imobil este confirmată prin extrasul din

8

Registrul bunurilor imobile sau prin certificatul privind înscrierile în Registrul

bunurilor imobile.

Reieșind din normele de drept citate supra și specificul acțiunii deduse judecării,

precum și în scopul stabilirii temeiniciei sau netemeiniciei pretențiilor, alături de cele

constatate, era indispensabil ca instanța de apel să verifice și să dea o apreciere

obiectivă și multilaterală informației conținute la materialele cauzei, prin care se atestă

că terenul pentru construcții cu suprafața de 0,1391 ha, situat în satul XXXX, raionul

XXXX, a fost transmis provizoriu lui Vasilii Dulgeru, în baza deciziei Primăriei

satului Cîrpești nr. 04 din 4 aprilie 1994, în timpul căsătoriei cu Alexandra Cozma

(Dulgeru), însă acesta a fost supus înregistrării de stat, în Registrul bunurilor imobile

la 20 octombrie 2015, în baza titlului de autentificare a dreptului deținătorului de teren

nr. XXXX din 31 iulie 2014, în timpul când Vasilii Dulgeru și Maria Cozma (Dulgeru)

nu se aflau în căsătorie. (f.d. 97)

Astfel, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții

Supreme de Justiție apreciază critic constatarea instanței de apel cu privire la faptul că

bunul imobil litigios constituie proprietate comună în devălmășie a foștilor soți, Vasilii

Dulgeru și Maria Cozma (Dulgeru), în pofida faptului că titlul de autentificare a

dreptului deținătorului de teren a fost eliberat în anul 2014, după desfacerea căsătoriei

și că bunul a fost înregistrat pe numele lui Vasilii Dulgeru.

Or, în cazul bunurilor imobile, dreptul de proprietate se dobândește la data

înscrierii în Registrul bunurilor imobile, iar la caz este data de 20 octombrie 2015,

adică după desfacerea căsătoriei.

Prin urmare, instanța de apel urma să stabilească cu exactitate rolul certificatului

provizoriu ce confirmă dreptul de proprietate, posesiune și beneficiere funciară, care

conferă dobândirea provizorie a unui drept real imobiliar, numai sub condiția și

măsura justificării lui ulterioare, prin consolidarea în eliberarea titlului de autentificare

a dreptului deținătorului de teren, și care este apt să producă înregistrarea acestuia în

Registrul bunurilor imobile, dar nu și confirmarea dreptului de proprietate asupra

acestuia.

Mai mult, pe parcursul examinării cauzei nu a fost luat în considerare și faptul că

titlul de autentificare a dreptului deținătorului de teren este valabil și produce efecte

juridice pentru Vasile Dulgeru, acesta nefiind contestat până în prezent, ba mai mult,

însăși autoritatea publică locală care a eliberat actul administrativ menționat, prin

răspunsul său a indicat că titlul de proprietate cu nr. cadastral XXXX eliberat pe

numele lui Vasilii Dulgeru a fost întocmit legal, fapt ce era necesar în speță.

Este important a fi subliniat faptul că prin răspunsul nr. 6 din 12 aprilie 2017,

Consiliul local Cîrpești, raionul Cantemir a comunicat la cererea Alexandrei Cozma

din 12 aprilie 2017, că într-adevăr există decizia Primăriei nr. 04 din 4 aprilie 1994,

prin care a fost pus la dispoziție lui Vasilii Dulgeru, terenul cu suprafața de 0,1391 ha,

cu destinația pentru construcția casei de locuit, în intravilanul satului XXXX, raionul

XXXX, însă copia deciziei nu poate fi eliberată din motivul că actele respective sunt

păstrate în arhiva raională, de la care nu a parvenit niciun răspuns. (f.d. 19, vol.I)

Sub acest aspect, instanța de recurs opinează că instanța de apel nu a ținut cont că

în baza răspunsului nr. 6 din 12 aprilie 2017 eliberat de Consiliul local Cîrpești,

raionul Cantemir, s-a stabilit că în Registrele de evidență a terenurilor eliberate

cetățenilor sub construcția caselor de locuit, sunt date precum că aproximativ în anul

1989 acest teren a fost transmis lui Vasilii Dulgeru, anterior încheierii căsătoriei cu

9

Alexandra Cozma (Dulgeru), anexându-se 2 copii din Registrele deținătorilor de teren

datate cu anul 1994, care de fapt lipsesc la materialele cauzei și care urmau a fi

analizate și apreciate de instanța de apel.

Ca urmare, important la caz este și faptul că Maria Cozma (Dulgeru) nu și-a

valorificat în timpul căsătoriei cu Vasilii Dulgeru dreptul său, de a supune înregistrării

de stat, dreptul de proprietate asupra terenului litigios, or, dânsa nu a indicat niciun

motiv care să justifice nesesizarea/nedepunerea cererii cu privire la înregistrarea

dreptului de proprietate comună în devălmășie a bunului imobil litigios.

În acest context, urmează de indicat și faptul că la momentul desfacerii căsătoriei,

dânsa nu a obiectat în niciun sens și/sau nu au parvenit anumite pretenții, referitor la

bunul imobil litigios.

Astfel, se constată cu certitudine că instanța de apel a omis să cerceteze aceste

aspecte ale cauzei și să dea o apreciere circumstanțelor menționate.

În plus, se evidențiază faptul că instanța de apel urma să stabilească cu certitudine

dacă din conținutul actelor anexate la dosar se denotă că bunul imobil cu nr. cadastral

XXXX, situat în satul XXXX, raionul XXXX, cu suprafața de 0,1391 ha, ar înregistra

și alți proprietari asupra acestuia.

În această ordine de idei, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

lărgit al Curții Supreme de Justiție concluzionează că unul din raționamentele, asupra

cărui a insistat Victoria Costandachi pe parcursul judecării cauzei în instanțele ierarhic

inferioare este faptul distincției bunurilor care sunt supuse regimului proprietății în

devălmășie a soților și momentul dobândirii dreptului de proprietate.

Instanța de apel, însă, fără a intra în esența acestor argumente și fără a supune

aprecierii argumentelor date în raport cu prevederile legale sub imperiul căror urmează

a fi judecat prezentul litigiu a constatat că hotărârea primei instanțe de admitere a

acțiunii este întemeiată. Or, instanța de apel urma să concretizeze momentul obținerii

dreptului de proprietate a lui Vasilii Dulgeru asupra bunului imobil litigios și ulterior

să se expună asupra regimului juridic aplicat bunului.

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme

de Justiție reiterează că instanța de apel nu a supus aprecierii și cercetării nemijlocite

tot cumulul de acte probatorii prezente la materialele cauzei.

Astfel aceste circumstanțe au rămas fără o apreciere adecvată de către instanțele

de judecată, deși urmau a fi verificate și analizate minuțios întru soluționarea corectă a

litigiului.

În contextul dat, instanța de recurs reține că cele descrise incontestabil indică la o

examinare superficială a cauzei, fără a fi supusă controlului temeinicia și

corectitudinea soluției date de prima instanță prin prisma prevederilor legale și fără a

intra în esența litigiului apărut în speță, precum și pretențiilor formulate de părți,

omițând de a da apreciere și probelor aduse în susținerea pretențiilor din acțiune.

Ca urmare, în sensul art. 6 alin. (1) al Convenției, instanța de recurs ține să

menționeze că instanțele de judecată, trebuie, să indice cu suficientă claritate motivele

pe care-și întemeiază hotărârile, iar având în vedere caracterul determinant al

concluziilor sale să precizeze noțiunile, ce implică o apreciere a faptelor supuse

aprecierii. De asemenea, noțiunea de proces echitabil impune ca instanța de judecată

să nu-și motiveze doar sumar hotărârea sa, ci să examineze efectiv problemele

esențiale care-i sunt supuse aprecierii și să nu se mulțumească de a proba pur și simplu

concluziile uneia dintre părți.

10

În speță, prezintă relevanță și faptul că folosirea criteriilor pentru determinarea

corectă a naturii juridice a litigiului dat, reieșind din specificul acestuia, presupune

prin sine lămurirea completă și pe bază de dovezi certe a situației de fapt, care, este

diferită de la caz la caz.

Sub aspectul celor relatate se constată că soluția instanței de apel nu conține o

argumentare clară din care să rezulte procesul deliberării și adoptării soluției la care s-

a ajuns, astfel instanța de recurs fiind în imposibilitatea să exercite controlul judiciar

asupra unei asemenea soluții și să verifice temeinicia și legalitatea hotărârii atacate cu

privire la oricare dintre motivele prevăzute de lege.

Distinct de cele mai sus arătate, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră că decizia instanței de apel

urmează a fi casată cu remiterea cauzei spre rejudecare în instanța de apel.

La rejudecarea cauzei instanța de apel urmează să țină cont de cele menționate și

rejudecând cauza, să emită o hotărâre întemeiată și legală.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. c), art. 445 alin. (3) Cod de procedură

civilă, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme

de Justiție

decide:

Se admite recursul declarat de către Victoria Costandachi.

Se casează integral decizia din 27 noiembrie 2018 a Curții de Apel Cahul, în

cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de către Alexandra Cozma

împotriva lui Vasilii Dulgeru și Victoriei Costandachi, intervenienți accesorii,

Primăria comunei Cîrpești, raionul Cantemir, Instituția Publică ,,Agenția Servicii

Publice”, Serviciul Cadastral Cantemir și notarul public, Natalia Mocanu cu privire la

recunoașterea dreptului de proprietate asupra terenului, constatarea nulității

contractului de donație și partajarea proprietății comune în devălmășie, cu restituirea

cauzei pentru rejudecare la Curtea de Apel Cahul, de un alt complet de judecată.

Decizia nu se supune niciunei căi de atac.

Președintele ședinței,

judecătorul Valeriu Doagă

Judecătorii Mariana Pitic

Iurie Bejenaru

Nicolae Craiu

Tamara Chișca-Doneva

11