2ra-1348/19 — declararea nulitatii contractului de donatie si a procesului-verbal de receptie finala, recunoasterea bunurilor imobile ca proprietate comuna in devalmasie si partajarea acestora
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- declararea nulitatii contractului de donatie si a procesului-verbal de receptie finala, recunoasterea bunurilor imobile ca proprietate comuna in devalmasie si partajarea acestora
- Temei legal
- dovada aparitiei proprietatii comune in devalmasie
2ra-1348/19 — declararea nulitatii contractului de donatie si a procesului-verbal de receptie finala, recunoasterea bunurilor imobile ca proprietate comuna in devalmasie si partajarea acestora (Curtea Supremă de Justiție, 2019)
Dosarul nr. 2ra-1348/19
Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani (judecător V. Jomiru-Niculiță)
Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (judecători N. Simciuc, V. Cotorobai și I. Cotruță)
D E C I Z I E
25 septembrie 2019 mun. Chișinău
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit
al Curții Supreme de Justiție
în componența:
Președintele ședinței, judecătorul Tatiana Vieru
judecătorii Maria Ghervas
Galina Stratulat
Victor Burduh
Nina Vascan
examinând recursul declarat de Dumitru XXXXX Oftici și Dumitru YYYYY
Oftici, reprezentați de avocatul Sergiu Covali,
în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Olga Moga,
reprezentată de avocatul Ilie Gîlcă, împotriva lui Dumitru XXXXX Oftici, Dumitru
YYYYY Oftici și Innei Oftich cu privire la declararea nulității contractului de
donație și a procesului-verbal de recepție finală, recunoașterea bunurilor imobile ca
fiind proprietate comună în devălmășie și partajarea acestora, precum și încasarea
cheltuielilor de judecată,
împotriva deciziei din 20 martie 2019 a Curții de Apel Chișinău, prin care a
fost respins apelul declarat de Dumitru XXXXX Oftici și Dumitru YYYYY Oftici,
reprezentați de avocatul Sergiu Covali, a fost admis apelul declarat de Olga Moga,
reprezentată de avocatul Ilie Gîlcă, a fost casată parțial hotărârea din 03 iulie 2018 a
Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, și emisă în această parte o nouă hotărâre,
c o n s t a t ă:
La 03 iulie 2017, Olga Moga, reprezentată de avocatul Ilie Gîlcă, a depus
cerere de chemare în judecată împotriva lui Dumitru XXXXX Oftici, Dumitru
YYYYY Oftici și Innei Oftich cu privire la declararea nulității absolute a
contractului de donație a terenului pentru construcții nr. 2240 din 12 februarie 2016,
încheiat între Dumitru XXXXX Oftici, Dumitru YYYYY Oftici și Inna Oftich,
recunoașterea materialelor de construcție din care este alcătuită casa de locuit și
anexele gospodărești situate pe terenul pentru construcții cu nr. cadastral XXXXX,
cu suprafața de 0, 07 ha, amplasat în XXXXX, ca fiind proprietate comună în
devălmășie a soților Olga Moga și Dumitru XXXXX Oftici, cu partajarea acestui
bun prin atribuirea Olgăi Moga și lui Dumitru XXXXX Oftici a câte 1/2 cotă-parte
1
ideală din materialele respective, recunoașterea, în temeiul art. 23 din Codul familiei,
a 1/2 cotă-parte ideală din terenul pentru construcții cu nr. cadastral XXXXX, cu
suprafața de 0, 07 ha, amplasat în XXXXX, ca fiind proprietate în devălmășie a
soților Olga Moga și Dumitru XXXXX Oftici, cu partajarea acestui bun prin
atribuirea Olgăi Moga și lui Dumitru XXXXX Oftici a câte 1/4 cotă-parte ideală din
terenul respectiv, precum și încasarea cheltuielilor de judecată (f.d. 3-8, vol. I).
În motivarea acțiunii, reclamanta Olga Moga, reprezentată de avocatul Ilie
Gîlcă, a relatat că la sfîrșitul anului 2011, a început să ducă gospodărie comună cu
Dumitru XXXXX Oftici, toate veniturile sale fiind cheltuite în interese
comune.
Reclamanta a susținut că la 07 noiembrie 2012, a înregistrat căsătoria cu
Dumitru XXXXX Oftici, însă sub pretextul că tatăl acestuia era împotriva căsătoriei,
au divorțat fictiv în septembrie 2013, dar au continuat traiul și ducerea gospodăriei
comune.
Reclamanta a indicat că la 08 noiembrie 2013, au înregistrat o nouă căsătorie,
care nu este desfăcută în prezent, însă relațiile dintre soți sunt tensionate din motivul
acțiunilor de rea-credință întreprinse de Dumitru XXXXX Oftici.
Reclamanta a declarat că la 28 noiembrie 2011, Dumitru XXXXX Oftici, care
la acel moment era căsătorit cu Inna Oftich, a cumpărat, din propriile sale resurse,
lotul pentru grădină cu nr. cadastral XXXXX, cu suprafața de 0, 07 ha, amplasat în
extravilanul XXXXX.
Reclamanta a specificat că ulterior acestui teren i-a fost schimbată destinația,
devenind teren pentru construcții.
Reclamanta a afirmat că la începutul anului 2012, a ajuns la o înțelegere cu
Dumitru XXXXX Oftici, cu care deja ducea gospodărie comună, aceștia convenind
să construiască pe terenul cu nr. cadastral XXXXX, din mijloace comune, o casă de
locuit în care să trăiască împreună ambii soți.
În continuare, reclamanta a relevat că la 09 ianuarie 2012, Primăria XXXXX,
i-a eliberat lui Dumitru XXXXX Oftici certificatul de urbanism pentru proiectare nr.
01, iar la 22 martie 2012, a fost elaborat proiectul casei de locuit.
Astfel, reclamanta a notat că în perioada martie 2012 – septembrie 2014, au
avut loc lucrări de construcție a casei de locuit cu suprafața la sol de 89, 7 m2,
compusă din subsol, etajul 1 și mansardă, în care soții s-au mutat cu traiul în
septembrie 2014 și unde trăiesc până în prezent.
Reclamanta a precizat că a efectuat personal o parte substanțială din
cheltuielile pentru construcția casei de locuit, or reclamanta deține o
afacere.
Reclamanta a mai menționat că a investit în construcția casei de locuit și
mijloace financiare obținute din vânzarea altor bunuri imobile care i-au aparținut cu
drept de proprietate.
Reclamanta a reliefat că din motivul tergiversării de către Dumitru XXXXX
Oftici a procesului de dare în exploatare a casei de locuit, s-a adresat la organul
cadastral pentru a se informa despre regimul juridic al acestui bun imobil și a aflat
că la 12 februarie 2016, Dumitru XXXXX Oftici a încheiat cu feciorul său, Dumitru
2
YYYYY Oftici, un contract de donație fictiv, intenția fiind de a evita posibila
partajare a averii comune cu reclamanta.
În această ordine de idei, reclamanta a punctat că, contractul de donație a
terenului pentru construcții nr. 2240 din 12 februarie 2016, încheiat între Dumitru
XXXXX Oftici, Dumitru YYYYY Oftici și Inna Oftich, este unul fictiv și contravine
bunelor moravuri.
Reclamanta a arătat că părțile acestui contract de donație cunoșteau cu
certitudine că pe terenul donat cu nr. cadastral XXXXX a fost deja construită o casă
de locuit, în care trăiesc soții Olga Moga și Dumitru XXXXX Oftici.
Reclamanta a susținut că prin pct. 6 din contractul de donație a terenului
pentru construcții nr. 2240 din 12 februarie 2016, Dumitru XXXXX Oftici a declarat
în mod fals că terenul donat nu formează obiectul unui litigiu, trecând sub tăcere
faptul că pe acest teren există o casă de locuit cu suprafața de 198, 5 m2, care aparține
cu drept de proprietate soților Olga Moga și Dumitru XXXXX Oftici și care a
majorat considerabil valoarea terenului.
La 15 iunie 2018, reclamanta Olga Moga, reprezentată de avocatul Ilie Gîlcă,
a depus cerere prin care și-a modificat pretenția privind recunoașterea materialelor
de construcție din care este alcătuită casa de locuit și anexele gospodărești situate pe
terenul pentru construcții cu nr. cadastral XXXXX, cu suprafața de 0, 07 ha,
amplasat în XXXXX, ca fiind proprietate comună în devălmășie a soților Olga Moga
și Dumitru XXXXX Oftici, cu partajarea acestui bun prin atribuirea Olgăi Moga și
lui Dumitru XXXXX Oftici a câte 1/2 cotă-parte ideală din materialele respective,
solicitând constatarea nulității absolute a procesului-verbal de recepție finală nr. 01
din 06 iulie 2017, prin care a fost dată în exploatare casa de locuit cu nr. cadastral
XXXXX.01, cu suprafața de 119, 9 m2, amplasată pe ZZZZZ, XXXXX, în partea
includerii în calitate de investitor doar a lui Dumitru YYYYY Oftici, și substituirea
acestuia cu investitorii corespunzători Olga Moga și Dumitru XXXXX Oftici,
precum și recunoașterea casei de locuit cu nr. cadastral XXXXX.01, cu suprafața de
119, 9 m2, amplasată pe ZZZZZ, XXXXX, împreună cu toate anexele gospodărești,
ca fiind proprietate comună în devălmășie a soților Olga Moga și Dumitru XXXXX
Oftici, cu partajarea acestui bun prin atribuirea Olgăi Moga și lui Dumitru XXXXX
Oftici a câte 1/2 cotă-parte ideală din casa de locuit respectivă (f.d. 155-158, vol. I).
În motivarea acestei cereri, reclamanta Olga Moga, reprezentată de avocatul
Ilie Gîlcă, a relatat că la 06 iulie 2017, de către Dumitru XXXXX Oftici și Dumitru
YYYYY Oftici a fost întocmit procesul-verbal de recepție finală nr. 01, în care
Dumitru YYYYY Oftici eronat a fost indicat în calitate de investitor, or acesta nu
are nicio atribuție la construcția casei de locuit în cauză.
Reclamanta a specificat că la 07 iulie 2017, procesul-verbal de recepție finală
nr. 01 a fost înregistrat în Registrul bunurilor imobile, casa de locuit vizată fiind dată
în exploatare.
Prin hotărârea din 03 iulie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, a fost
admisă parțial cererea de chemare în judecată înaintată de Olga Moga împotriva lui
Dumitru Oftici, Dumitru Oftici și Innei Oftich cu privire la nulitatea actului juridic
și partajarea averii. S-a constatat nulitatea procesului-verbal de recepție finală nr. 01
3
din 06 iulie 2017, în partea includerii în calitate de investitor pe Dumitru YYYYY
Oftici și se substituie acesta cu investitorii Dumitru XXXXX Oftici și Olga Moga.
S-a recunoscut ca proprietate comună în devălmășie a lui Dumitru XXXXX Oftici
și Olga Moga casa de locuit cu nr. cadastral XXXXX.01, cu suprafața de 119, 9 m2,
amplasată pe ZZZZZ, XXXXX. S-a atribuit lui Dumitru XXXXX Oftici și Olgăi
Moga câte 1/2 cotă-parte ideală din pentru fiecare din casa de locuit cu nr. cadastral
XXXXX.01, cu suprafața de 119, 9 m2, amplasată pe ZZZZZ, XXXXX. În rest, a
fost respinsă cererea de chemare în judecată. S-a încasat în beneficiul statului, din
contul lui Dumitru XXXXX Oftici, taxa de stat în sumă de 12 194, 52 lei (f.d. 192-
195, vol. I).
La 06 iulie 2018, Dumitru XXXXX Oftici și Dumitru YYYYY Oftici,
reprezentați de avocatul Sergiu Covali, au declarat apel împotriva hotărârii din
03 iulie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani (f.d. 197-198, vol. I).
La 01 august 2018, Olga Moga, reprezentată de avocatul Ilie Gîlcă, a declarat
apel împotriva hotărârii din 03 iulie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani
(f.d. 211-215, vol. I).
Prin decizia din 20 martie 2019 a Curții de Apel Chișinău, a fost respins apelul
declarat de Dumitru Oftici și Dumitru YYYYY Oftici, și a fost admis apelul declarat
de Olga Moga. A fost casată hotărârea din 03 iulie 2018 a Judecătoriei Chișinău,
sediul Râșcani, în partea respingerii capătului de cerere privind constatarea nulității
absolute a contractului de donație și în partea determinării cotelor-părți și a partajului
terenului. A fost emisă în această parte o nouă hotărâre, prin care a fost constatată
nulitatea absolută a contractului de donație a terenului cu nr. cadastral XXXXX, cu
suprafața de 0, 07 ha, situat în XXXXX, încheiat la 12 februarie 2016 între Dumitru
Oftici și Inna Oftici și înregistrat sub nr. 2240. S-a recunoscut 1/2 cotă-parte ideală
din terenul cu nr. cadastral XXXXX, cu suprafața de 0, 07 ha, situat în XXXXX, ca
proprietate în devălmășie a soților Olga Moga și Dumitru Oftici, cu partajarea
acestui bun, atribuindu-i Olgăi Moga și lui Dumitru Oftici câte 1/4 cotă-parte ideală
din acest teren. În rest, a fost menținută hotărârea din 03 iulie 2018 a Judecătoriei
Chișinău, sediul Râșcani. S-au încasat în beneficiul Olgăi Moga, din contul lui
Dumitru Oftici, cheltuielile legate de achitarea taxei de stat în prima instanță,
proporțional pretențiilor admise, în sumă de 5 234 lei, și în instanța de apel în sumă
de 3 728 lei (f.d. 7-16, vol. II).
La 12 mai 2019, Dumitru XXXXX Oftici și Dumitru YYYYY Oftici,
reprezentați de avocatul Sergiu Covali, au declarat recurs împotriva deciziei din 20
martie 2019 a Curții de Apel Chișinău, solicitând casarea integrală a acesteia și a
hotărârii din 03 iulie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, cu trimiterea
cauzei spre rejudecare în prima instanță, în alt complet de judecată (f.d. 20-27, vol.
I).
În motivarea recursului, recurenții Dumitru XXXXX Oftici și Dumitru
YYYYY Oftici, reprezentați de avocatul Sergiu Covali, au susținut că au fost lipsiți
de drepturile la un proces de judecată echitabil, recurs efectiv și instanță imparțială,
deoarece instanțele ierarhic inferioare nu au oferit niciun răspuns la argumentele
livrate de Dumitru XXXXX Oftici și Dumitru YYYYY Oftici.
4
Recurenții au indicat că în prima instanță, unica ședința de judecată în care
s-a lucrat a fost la data de 20 iunie 2018, despre desfășurarea căreia avocatul Sergiu
Covali a aflat la 18 iunie 2018.
Recurenții au invocat că tot la 18 iunie 2018, avocatul Sergiu Covali a depus
cerere de amânare a ședinței de judecată din 20 iunie 2018, din motivul reprezentării
într-o cauză penală la aceeași dată, însă prima instanța neîntemeiat a respins cererea
respectivă și a purces la examinarea cauzei, ceea ce contravine prevederilor art. 102
alin. (4) din Codul de procedură civilă.
Recurenții au mai declarat că instanța de apel nu a dat aprecierea
corespunzătoare a faptului că avocatul Sergiu Covali a fost lipsit de posibilitatea de
a participa la ședința de judecată în prima instanță din data de 20 iunie 2018.
În continuare, recurenții au invocat tardivitatea cererii de chemare în judecată
înaintate de Olga Moga, or aceasta a divorțat de Dumitru XXXXX Oftici în
septembrie 2013, iar cererea de chemare în judecată a înaintat-o abia la 03 iulie 2017.
Recurenții au afirmat că din materialele cauzei rezultă că, casa de locuit cu nr.
cadastral XXXXX.01 a fost construită înainte ca Dumitru XXXXX Oftici să încheie
căsătoria cu Olga Moga.
De asemenea, recurenții consideră că, contractul de donație a terenului pentru
construcții nr. 2240 din 12 februarie 2016 nu este unul fictiv și nu încalcă bunele
moravuri, reprezentând un simplu act juridic prin care părinții i-au donat feciorului
un bun imobil.
Mai mult, recurenții au evidențiat că deși Olga Moga a pretins investirea
propriilor mijloace bănești în construcția casei de locuit cu nr. cadastral XXXXX,
rezultate din activitatea afacerii pe care o deține, aceasta nu a demonstrat că în
perioada de referință afacerea respectivă, și anume „Sprint Max“ SRL, în general ar
fi avut profit.
Recurenții au punctat că valoarea cadastrală a terenului cu nr. cadastral
XXXXX.01 nu a crescut ca urmare a pretinsului aport al Olgăi Moga.
La 06 iunie 2019, Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa intimatelor
Olga Moga și Inna Oftich copia cererii de recurs depuse de Dumitru XXXXX Oftici
și Dumitru YYYYY Oftici, reprezentați de avocatul Sergiu Covali, împotriva
deciziei din 20 martie 2019 a Curții de Apel Chișinău (f.d. 31, vol. II).
La 12 august 2019, intimata Olga Moga, reprezentată de avocatul Ilie Gîlcă,
a depus referință la recursul declarat de Dumitru XXXXX Oftici și Dumitru
YYYYY Oftici, reprezentați de avocatul Sergiu Covali, solicitând declararea
acestuia ca inadmisibil (f.d. 41-50, vol. II).
Intimata Inna Oftich nu și-a valorificat dreptul de a depune referință la
recursul declarat de Dumitru XXXXX Oftici și Dumitru YYYYY Oftici,
reprezentați de avocatul Sergiu Covali.
În conformitate cu art. 434 alin. (1) din Codul de procedură civilă, recursul se
declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale,
dacă legea nu prevede altfel.
După cum rezultă din materialele cauzei, în fișa de însoțire nr. 4021 este
indicat că la 09 aprilie 2019, Curtea de Apel Chișinău a expediat în adresa lui
5
Dumitru XXXXX Oftici și a lui Dumitru YYYYY Oftici copia deciziei integrale din
20 martie 2019 a Curții de Apel Chișinău (f.d. 17, vol. II).
Însă, la materialele cauzei nu sunt anexate avizele de primire de către Dumitru
XXXXX Oftici și Dumitru YYYYY Oftici a copiei deciziei integrale din 20 martie
2019 a Curții de Apel Chișinău.
Astfel, Colegiul consideră că recurenții Dumitru XXXXX Oftici și Dumitru
YYYYY Oftici, reprezentați de avocatul Sergiu Covali, care au declarat recursul la
12 mai 2019, s-au conformat prevederilor legale, încadrându-se în termenul de
declarare a recursului prevăzut la art. 434 alin. (1) din Codul de procedură
civilă.
Prin încheierea din 14 august 2019 a Curții Supreme de Justiție, a fost
considerat admisibil recursul declarat de Dumitru XXXXX Oftici și Dumitru
YYYYY Oftici, reprezentați de avocatul Sergiu Covali (f.d. 56-57, vol. II).
Verificând decizia din 20 martie 2019 a Curții de Apel Chișinău în limitele
controlului de legalitate, în raport cu criticele invocate, Colegiul civil, comercial și
de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție constată că se impune
admiterea recursului declarat de Dumitru XXXXX Oftici și Dumitru YYYYY
Oftici, reprezentați de avocatul Sergiu Covali, casarea deciziei din 20 martie 2019 a
Curții de Apel Chișinău și a hotărârii din 03 iulie 2018 a Judecătoriei Chișinău,
precum și pronunțarea unei noi hotărâri, prin care să fie respinsă ca neîntemeiată
cererea de chemare în judecată depusă de Olga Moga, reprezentată de avocatul Ilie
Gîlcă, împotriva lui Dumitru XXXXX Oftici, Dumitru YYYYY Oftici și Innei
Oftich cu privire la declararea nulității contractului de donație și a procesului-verbal
de recepție finală, recunoașterea bunurilor imobile ca fiind proprietate comună în
devălmășie și partajarea acestora, precum și încasarea cheltuielilor de judecată, din
următoarele raționamente.
Conform art. 442 alin. (1) din Codul de procedură civilă, judecând recursul
declarat împotriva deciziei date în apel, instanța verifică, în limitele invocate în
recurs și în baza referinței depuse de către intimat, legalitatea hotărârii atacate, fără
a administra noi dovezi.
În conformitate cu art. 444 din Codul de procedură civilă, recursul se
examinează fără înștiințarea participanților la proces.
Art. 445 alin. (1) lit. b) din Codul de procedură civilă statuează că instanța,
după ce judecă recursul, este în drept să admită recursul și să caseze integral sau
parțial decizia instanței de apel și hotărârea primei instanțe, pronunțând o nouă
hotărâre.
Din materialele cauzei, Colegiul reține că la data de 07 noiembrie 2012, a fost
înregistrată căsătoria între Dumitru XXXXX Oftici și Olga Moga, fapt confirmat
prin actul de căsătorie nr. 835 din 07 noiembrie 2012, eliberat de Oficiul stare civilă
sect. Ciocana, mun. Chișinău (f.d. 96, vol. I).
La data de 17 septembrie 2013, a fost desfăcută căsătoria între Dumitru
XXXXX Oftici și Olga Moga, fapt confirmat prin actul de divorț nr. 404 din
17 septembrie 2013, eliberat de Oficiul stare civilă sect. Ciocana, mun. Chișinău
(f.d. 96, vol. I).
6
Ulterior, la data de 08 noiembrie 2013, a fost din nou înregistrată căsătoria
între Dumitru XXXXX Oftici și Olga Moga, după cum rezultă din actul de căsătorie
nr. 1035 din 08 noiembrie 2012, eliberat de Oficiul stare civilă sect. Râșcani, mun.
Chișinău (f.d. 10, vol. I).
La data de 13 martie 2018, a fost desfăcută căsătoria între Dumitru XXXXX
Oftici și Olga Moga, fapt confirmat prin actul de divorț nr. 102 din 13 martie 2018,
eliberat de Oficiul stare civilă sect. Râșcani, mun. Chișinău (f.d. 54, vol. II).
Așadar, Colegiul reține că Dumitru XXXXX Oftici și Olga Moga s-au aflat în
căsătorie în perioadele 07 noiembrie 2012 – 17 septembrie 2013 și
08 noiembrie 2013 – 13 martie 2018.
În context, Colegiul relevă că reclamanta Olga Moga a înaintat, în temeiul art.
23 din Codul familiei, două pretenții de bază, și anume: recunoașterea casei de locuit
cu nr. cadastral XXXXX.01, cu suprafața de 119, 9 m2, amplasată pe ZZZZZ,
XXXXX, împreună cu toate anexele gospodărești, ca fiind proprietate comună în
devălmășie a soților Olga Moga și Dumitru XXXXX Oftici, precum și recunoașterea
a 1/2 cotă-parte ideală din terenul pentru construcții cu nr. cadastral XXXXX, cu
suprafața de 0, 07 ha, amplasat în XXXXX, ca fiind proprietate în devălmășie a
soților Olga Moga și Dumitru XXXXX Oftici.
Art. 366 alin. (1) din Codul civil în redacția în vigoare la data relevantă speței
prevede că în cazul în care dreptul de proprietate aparține concomitent mai multor
persoane fără ca vreuna dintre ele să fie titularul unei cote-părți ideale din bunul
comun, proprietatea este comună în devălmășie.
Art. 23 din Codul familiei statuează că bunurile ce aparțin fiecăruia dintre soți
pot fi recunoscute de instanța judecătorească proprietate în devălmășie a acestora
dacă se va stabili că, în timpul căsătoriei, din contul mijloacelor comune ale soților
sau al mijloacelor unuia dintre soți ori în urma muncii numai a unuia dintre soți,
valoarea acestor bunuri a sporit simțitor (reparație capitală, reconstrucție, reutilare,
reamenajare etc.).
În baza contractului de vânzare-cumpărare a lotului pentru grădină
(extravilan) din 28 noiembrie 2011, autentificat de notarul public Eugenia Lupașcu
și înregistrat sub nr. 16881, Dumitru XXXXX Oftici, căsătorit în acea perioadă cu
Inna Oftich, a cumpărat de la Melinte Plăcintă lotul pentru grădină cu nr. cadastral
XXXXX, cu suprafața de 0, 07 ha, amplasat în XXXXX (f.d. 11-14).
Colegiul observă că în contractul de vânzare-cumpărare a lotului pentru
grădină (extravilan) din 28 noiembrie 2011 este indicat că potrivit certificatului cu
privire la valoarea bunului imobil nr. 0101/11/36634, eliberat de Oficiul cadastral
teritorial Chișinău nr. 1, filiala ÎS „Cadastru”, la data de 14 noiembrie 2011, valoarea
lotului pentru grădină cu nr. cadastral XXXXX era în sumă de 952 lei, exact ca și
prețul contractului respectiv.
După cum rezultă din extrasul din Registrul bunurilor imobile din
03 iulie 2017, dreptul de proprietate comună în devălmășie al lui Dumitru XXXXX
Oftici și Innei Oftich asupra lotului pentru grădină cu nr. cadastral XXXXX a fost
înregistrat în Registrul bunurilor imobile la data de 29 noiembrie 2011 (f.d. 36-38,
vol. I).
7
Prin certificatul de urbanism pentru proiectare nr. 01 din 09 ianuarie 2012,
urmare a cererii depuse de Dumitru XXXXX Oftici, a fost certificată elaborarea
documentației de proiect pentru construcția unei casei de locuit pe terenul cu nr.
cadastral XXXXX (f.d. 16-17, vol. I).
La materialele dosarului este anexat raportul de constatare tehnico-științifică
nr. 150 din 04 noiembrie 2013, întocmit la demersul lui Dumitru XXXXX Oftici de
către expertul judiciar în construcții Anatol Achimov, în care este indicat că valoarea
de piață a casei de locuit individuale situate pe terenul cu nr. cadastral XXXXX este
în sumă de 1 341 523 lei, iar a terenului respectiv – în sumă de 996 477 lei (f.d. 132-
143, vol. I).
Colegiul decelează că în susținerea pretențiilor reclamantei Olga Moga
privind recunoașterea a 1/2 cotă-parte ideală din terenul pentru construcții cu nr.
cadastral XXXXX, ca fiind proprietate în devălmășie a soților Olga Moga și Dumitru
XXXXX Oftici, cu partajarea acestui bun prin atribuirea Olgăi Moga și lui Dumitru
XXXXX Oftici a câte 1/4 cotă-parte ideală din terenul respectiv, aceasta urma să
demonstreze că din contul mijloacelor comune ale soților Dumitru XXXXX Oftici
și Olga Moga sau al mijloacelor sale ori în urma doar a muncii sale, valoarea a 1/2
cotă-parte din terenul cu nr. cadastral XXXXX a sporit simțitor.
Însă, reclamanta Olga Moga și-a întemeiat aceste pretenții doar pe aserțiunea
că valoarea terenului cu nr. cadastral XXXXX a sporit simțitor, și anume de la suma
de 952 lei, până la suma de 996 477 lei, ca efect al construirii pe acest teren a casei
de locuit cu nr. cadastral XXXXX.01.
Aici, Colegiul consideră necesar să reitereze că valoarea terenului cu nr.
cadastral XXXXX în sumă de 952 lei este indicată în certificatul cu privire la
valoarea bunului imobil nr. 0101/11/36634, eliberat de Oficiul cadastral teritorial
Chișinău nr. 1, filiala ÎS „Cadastru”, la data de 14 noiembrie 2011, reprezentând
valoarea cadastrală, și nu valoarea de piață a terenului respectiv.
Mai mult, după cum rezultă din certificatul cu privire la valoarea bunului
imobil nr. 0101/11/36634, eliberat de Oficiul cadastral teritorial Chișinău nr. 1,
filiala ÎS „Cadastru”, la data de 14 noiembrie 2011, valoarea cadastrală a terenului
cu nr. cadastral XXXXX a fost raportată anume la destinația terenului la acea dată,
care era de lot pentru grădină.
Or, este un fapt notoriu că în perioada de referință valoarea cadastrală a unui
bun imobil era adesea sub nivelul valorii de piață a acestuia, din care motiv, la
23 august 2013, Agenția Relații Funciare și Cadastru a emis Ordinul nr. 103 pentru
aprobarea Instrucțiunii cu privire la modul de actualizare a datelor cadastrale în
vederea susținerii sistemului de impozitare, care a legiferat necesitatea actualizării
valorii estimate a bunului imobil, inclusiv prin colectarea tuturor datelor referitoare
la caracteristicile tehnice ale bunului imobil, care influențează valoarea acestuia.
Mai mult, după cum rezultă din raportul de constatare tehnico-științifică nr.
150 din 04 noiembrie 2013, valoarea de piață a terenului cu nr. cadastral XXXXX a
fost raportată deja la destinația terenului la acea dată, care era de teren pentru
construcții.
Astfel, odată ce reclamanta Olga Moga nu a prezentat acte din care instanța
8
de judecată ar putea să contrapună valoarea de piață a lotului pentru grădină cu nr.
cadastral XXXXX cu valoarea de piață a terenului pentru construcții cu nr. cadastral
XXXXX, este declarativ argumentul Olgăi Moga privind sporirea simțitoare a
valorii terenului cu nr. cadastral XXXXX, ca efect al construirii pe acest teren a casei
de locuit cu nr. cadastral XXXXX.01.
De altfel, chiar și admițând de principiu logica reclamantei Olga Moga privind
sporirea simțitoare a valorii terenului cu nr. cadastral XXXXX, ca efect al construirii
pe acest teren a casei de locuit cu nr. cadastral XXXXX.01, Colegiul notează că o
atare sporire a fost precedată, în mod sigur, de schimbarea destinației acestui teren,
însă Olga Moga nu a prezentat nicio dovadă că ar fi contribuit la schimbarea
destinației terenului respectiv.
Cu atât mai mult, Colegiul reține că prin certificatul de urbanism pentru
proiectare nr. 01 din 09 ianuarie 2012, urmare a cererii depuse anume de Dumitru
XXXXX Oftici, a fost certificată elaborarea documentației de proiect pentru
construcția unei casei de locuit pe terenul cu nr. cadastral XXXXX (f.d. 16-17, vol.
I).
Din aceste considerente, Colegiul conchide că urmează a fi casată decizia din
20 martie 2019 a Curții de Apel Chișinău în partea admiterii pretențiilor Olgăi Moga
privind recunoașterea a 1/2 cotă-parte ideală din terenul pentru construcții cu nr.
cadastral XXXXX, ca fiind proprietate în devălmășie a soților Olga Moga și Dumitru
XXXXX Oftici, cu partajarea acestui bun prin atribuirea Olgăi Moga și lui Dumitru
XXXXX Oftici a câte 1/4 cotă-parte ideală din terenul respectiv, precum și urmează
a fi pronunțată în această parte o nouă hotărâre, de respingere ca neîntemeiate a
pretențiilor nominalizate.
Așadar, Colegiul notează că pretenția Olgăi Moga privind declararea nulității
absolute a contractului de donație a terenului pentru construcții nr. 2240 din
12 februarie 2016, încheiat între Dumitru XXXXX Oftici, Dumitru YYYYY Oftici
și Inna Oftich, se află într-o conexiune directă cu pretențiile reclamantei privind
recunoașterea a 1/2 cotă-parte ideală din terenul pentru construcții cu nr. cadastral
XXXXX, ca fiind proprietate în devălmășie a soților Olga Moga și Dumitru
XXXXX Oftici, cu partajarea acestui bun prin atribuirea Olgăi Moga și lui Dumitru
XXXXX Oftici a câte 1/4 cotă-parte ideală din terenul respectiv.
Prin urmare, Colegiul concluzionează că urmează a fi casată decizia din
20 martie 2019 a Curții de Apel Chișinău în partea admiterii pretenției Olgăi Moga
privind declararea nulității absolute a contractului de donație a terenului pentru
construcții nr. 2240 din 12 februarie 2016, încheiat între Dumitru XXXXX Oftici,
Dumitru YYYYY Oftici și Inna Oftich, precum și urmează a fi pronunțată în această
parte o nouă hotărâre, de respingere ca neîntemeiată a pretenției enunțate.
În continuare, Colegiul relevă că reclamanta Olga Moga a solicitat și
constatarea nulității absolute a procesului-verbal de recepție finală nr. 01 din
06 iulie 2017, prin care a fost dată în exploatare casa de locuit cu nr. cadastral
XXXXX.01, cu suprafața de 119, 9 m2, amplasată pe ZZZZZ, XXXXX, în partea
includerii în calitate de investitor doar a lui Dumitru YYYYY Oftici, și substituirea
acestuia cu investitorii corespunzători Olga Moga și Dumitru XXXXX Oftici.
9
Colegiul reține că prin procesul-verbal de recepție finală nr. 01 din
06 iulie 2017, a fost recomandată recepționarea casei de locuit cu nr. cadastral
XXXXX.01, cu suprafața la sol de 119, 9 m2, amplasată pe ZZZZZ, XXXXX, în
calitate de investitor fiind indicat doar Dumitru YYYYY Oftici (f.d. 166-168, vol.
I).
În conformitate cu pct. 2 din Regulamentul de recepție a construcțiilor și
instalațiilor aferente, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 285 din 23 mai 1996,
investitor este persoana ce a încheiat contractul de executare a unor lucrări de
construcție, supraveghează mersul îndeplinirii lui și preia lucrarea.
Din schița de proiect a casei de locuit particulare, situate în XXXXX,
întocmită în anul 2011, rezultă că beneficiar este Dumitru Oftici, fără a se specifica
dacă este vorba despre Dumitru XXXXX Oftici sau despre Dumitru YYYYY Oftici
(f.d. 53-60, vol. I).
Totodată, avizul tehnic nr. 0149 din 04 noiembrie 2013 privind gradul de
executare a construcției cu nr. cadastral XXXXX.01 a fost elaborat în baza
demersului lui Dumitru XXXXX Oftici (f.d. 122-131).
Însă, în condițiile în care la materialele dosarului nu sunt probe care ar indica
cu certitudine că lucrările de construcție au fost contractate doar de Dumitru
XXXXX Oftici și exclusiv acesta a supravegheat mersul îndeplinirii acestor lucrări,
este greșită soluția instanțelor ierarhic inferioare privind declararea nulității
procesului-verbal de recepție finală nr. 01 din 06 iulie 2017, prin care a fost dată în
exploatare casa de locuit cu nr. cadastral XXXXX.01, cu suprafața de 119, 9 m2,
amplasată pe ZZZZZ, XXXXX, în partea includerii în calitate de investitor doar a
lui Dumitru YYYYY Oftici, și substituirea acestuia cu investitorii corespunzători
Olga Moga și Dumitru XXXXX Oftici.
De altfel, Colegiul observă că instanțele ierarhic inferioare au admis această
pretenție din considerentul că, casa de locuit cu nr. cadastral XXXXX.01 ar fi fost
edificată din mijloacele comune ale soților Dumitru XXXXX Oftici și Olga Moga,
iar Dumitru YYYYY Oftici nu ar avea nicio atribuție la construcția casei.
Însă, chestiunea privind participarea în calitate de investitor în cadrul comisiei
de recepționare a unui bun imobil nu este neapărat dependentă de chestiunea privind
recunoașterea acestui bun imobil ca proprietate comună în devălmășie.
Or, faptul că în actul de dobândire nu este indicat ca proprietar unul dintre
soți nu prezintă importanță juridică la aprecierea proprietății devălmașe. În acest
caz, bunul se va considera comun, cu excepția situației în care regimul legal al
proprietății imobilului a fost modificat prin contract matrimonial.
Drept urmare, Colegiul concluzionează că urmează a fi casată decizia din
20 martie 2019 a Curții de Apel Chișinău și hotărârea din 03 iulie 2018 a Judecătoriei
Chișinău, sediul Râșcani, în partea admiterii pretenției Olgăi Moga privind
declararea nulității procesului-verbal de recepție finală nr. 01 din 06 iulie 2017, prin
care a fost dată în exploatare casa de locuit cu nr. cadastral XXXXX.01, cu suprafața
de 119, 9 m2, amplasată pe ZZZZZ, XXXXX, în partea includerii în calitate de
investitor doar a lui Dumitru YYYYY Oftici, și substituirea acestuia cu investitorii
corespunzători Olga Moga și Dumitru XXXXX Oftici, precum și urmează a fi
10
pronunțată în această parte o nouă hotărâre, de respingere ca neîntemeiată a
pretenției respective.
În continuare, Colegiul constată că la materialele dosarului este anexat avizul
tehnic nr. 0149 din 04 noiembrie 2013, întocmit la demersul lui Dumitru XXXXX
Oftici de către expertul judiciar în construcții Anatol Achimov, în care este indicat
că gradul de executare a casei de locuit individuale situate pe terenul cu nr. cadastral
XXXXX este de 97, 2% (f.d. 122-126, vol. I).
La fel, la materialele dosarului este anexat raportul de constatare tehnico-
științifică nr. 150 din 04 noiembrie 2013, întocmit la demersul lui Dumitru XXXXX
Oftici de către expertul judiciar în construcții Anatol Achimov, în care este indicat
că valoarea de piață a casei de locuit individuale situate pe terenul cu nr. cadastral
XXXXX este în sumă de 1 341 523 lei, iar a terenului respectiv – în sumă de 996 477
lei (f.d. 132-143, vol. I).
Prin procesul-verbal de recepție finală nr. 01 din 06 iulie 2017, în care în
calitate de investitor este indicat doar Dumitru Oftici, a fost recomandată
recepționarea casei de locuit cu suprafața la sol de 119, 9 m2, amplasată pe ZZZZZ,
XXXXX (f.d. 166-170, vol. I).
Colegiul evidențiază că instanțele ierarhic inferioare au constatat că finisarea
construcției casei de locuit individuale cu nr. cadastral XXXXX.01, atât pe exterior,
cât și pe interior, a avut loc după încheierea la data de 07 noiembrie 2012 a căsătoriei
între Dumitru XXXXX Oftici și Olga Moga.
Însă, instanțele ierarhic inferioare au omis să ajungă la o concluzie tranșantă
dacă, construcția acestei case de locuit individuale a demarat anterior căsătoriei și,
după caz, care a fost gradul de finisare a respectivei case de locuit individuale
anterior încheierii căsătoriei, circumstanțe esențiale pentru recunoașterea casei de
locuit individuale ca fiind proprietate comună în devălmășie a Olgăi Moga și a lui
Dumitru XXXXX Oftici.
Aici, Colegiul observă că la materialele cauzei este anexat un înscris denumit
actul de inspectare nr. 0101/12/39613 din 24 octombrie 2012, prezentat de către
reclamanta Olga Moga, prin care specialistul din cadrul Oficiului cadastral teritorial
al ÎS „Cadastru” a indicat, la cererea lui Dumitru XXXXX Oftici, că gradul de
finalizare a casei de locuit individuale în cauză este de 66% (f.d. 20, vol. I).
Instanțele ierarhic inferioare nu au reținut ca probă veridică actul de inspectare
nr. 0101/12/39613 din 24 octombrie 2012, din motiv că, concluzia expusă în acest
act de inspectare nu a fost coordonată cu șeful adjunct pe probleme tehnice și cu
șeful de direcție din cadrul Oficiului cadastral teritorial al ÎS „Cadastru”, precum și
cu Direcția generală arhitectură, urbanism și relații funciare din cadrul Consiliului
mun. Chișinău, condiție obligatorie pentru ca acest înscris să producă efecte juridice.
Însă, instanțele ierarhic inferioare nu au dat apreciere faptului că la materialele
cauzei se află și o altă copie a actului de inspectare nr. 0101/12/39613 din
24 octombrie 2012, prezentat la rândul său de către pârâții Dumitru XXXXX Oftici
și Dumitru YYYYY Oftici, iar concluzia din acest act de inspectare a fost coordonată
cu șeful adjunct pe probleme tehnice și cu șeful de direcție din cadrul Oficiului
cadastral teritorial al ÎS „Cadastru” (f.d. 116, vol. I).
11
Colegiul notează că deși în această privință, instanțele ierarhic inferioare nu
au au ținut cont de faptul că în conformitate cu art. 130 alin. (1) din Codul de
procedură, instanța judecătorească apreciază probele după intima ei convingere,
bazată pe cercetarea multiaspectuală, completă, nepărtinitoare și nemijlocită a
tuturor probelor din dosar în ansamblul și interconexiunea lor.
În particular, instanțele ierarhic inferioare au omis cu desăvârșire să dea
apreciere extrasului eliberat de IP „Agenția Servicii Publice” la data de
07 iunie 2018, din care rezultă că ultima estimare cadastrală a casei de locuit
individuale cu nr. cadastral XXXXX.01 a avut loc la data de 01 iunie 2011, adică
anterior încheierii la data de 07 noiembrie 2012 a căsătoriei între Dumitru XXXXX
Oftici și Olga Moga, aceasta fiind estimată la suma de 799 635 lei (f.d. 159, vol. I).
Mai mult, instanțele ierarhic inferioare nu au examinat și planul de
amplasament al construcțiilor și amenajărilor din 13 noiembrie 2012, întocmit de
același specialist din cadrul Oficiului cadastral teritorial al ÎS „Cadastru” care a
elaborat actul de inspectare nr. 0101/12/39613 din 24 octombrie 2012 (f.d. 117, vol.
I).
Colegiul observă că instanțele ierarhic inferioare nu au dat nicio apreciere
planului de amplasament al construcțiilor și amenajărilor din 13 noiembrie 2012,
care spre deosebire de actul de inspectare nr. 0101/12/39613 din 24 octombrie 2012,
a fost coordonat atât cu șeful adjunct pe probleme tehnice, cât și cu șeful de direcție
din cadrul Oficiului cadastral teritorial al ÎS „Cadastru”.
În acest plan este indicat că la data de 24 octombrie 2012, casa de locuit
individuală cu nr. cadastral XXXXX.01 era deja compusă dintr-un subsol cu
suprafața de 85, 6 m2, din construcția de bază cu suprafața de 89, 7 m2 și dintr-o
verandă cu suprafața de 26 m2, adică avea un grad superior de finalizare.
La fel, instanțele ierarhic inferioare nu au soluționat în niciun mod problema
divergenței de conținut între copia actului de inspectare nr. 0101/12/39613 din
24 octombrie 2012, prezentată de reclamanta Olga Moga, și copia actului de
inspectare nr. 0101/12/39613 din 24 octombrie 2012, prezentată de pârâții Dumitru
XXXXX Oftici și Dumitru YYYYY Oftici, acordând în mod nejustificat prioritate
anume copiei prezentate de partea reclamantă.
În succesiunea celor relatate, Colegiul conchide că încălcarea de către
instanțele ierarhic inferioare a prevederilor art. 130 alin. (1) din Codul de procedură,
manifestată prin omisiunea de a examina actul de inspectare nr. 0101/12/39613 din
24 octombrie 2012 în interconexiune cu extrasul eliberat de IP „Agenția Servicii
Publice” la data de 07 iunie 2018 și cu planul de amplasament al construcțiilor și
amenajărilor din 13 noiembrie 2012, a dus la o examinare superficială a cauzei, fără
a stabili cu certitudine dacă, casa de locuit individuală cu nr. cadastral XXXXX.01
a fost edificată înainte de încheierea la data de 07 noiembrie 2012 a căsătoriei între
Dumitru XXXXX Oftici și Olga Moga.
De altfel, și încălcarea de către instanțele ierarhic inferioare a prevederilor art.
130 alin. (1) din Codul de procedură, manifestată prin omisiunea de a soluționa
problema divergenței de conținut între copia actului de inspectare nr. 0101/12/39613
din 24 octombrie 2012, prezentată de reclamanta Olga Moga, și copia actului de
12
inspectare nr. 0101/12/39613 din 24 octombrie 2012, prezentată de pârâții Dumitru
XXXXX Oftici și Dumitru YYYYY Oftici, a dus la examinarea superficială a
cauzei, fără a stabili cu certitudine dacă, casa de locuit individuală cu nr. cadastral
XXXXX.01 a fost edificată înainte de încheierea la data de 07 noiembrie 2012 a
căsătoriei între Dumitru XXXXX Oftici și Olga Moga.
Or, după cum este indicat în Hotărârea Curții Constituționale nr. 18 din
22 mai 2017, libera apreciere a probelor nu înseamnă arbitrariu, ci libertatea de a
aprecia probele în mod rezonabil și imparțial.
Rezultatele aprecierii probelor sunt expuse de către instanța de judecată în acte
procedurale, care trebuie să fie motivate în mod obiectiv și sub toate aspectele
potrivit legii, motivarea exprimându-se prin faptul că la admiterea unor probe și la
respingerea altora judecătorul este obligat să indice motivele unei asemenea soluții.
În speță, omisiunea instanțelor ierarhic inferioare de examina în modul
cuvenit extrasul eliberat de IP „Agenția Servicii Publice” la data de 07 iunie 2018 și
planul de amplasament al construcțiilor și amenajărilor din 13 noiembrie 2012, adică
de a expune cu suficientă putere de convingere rezultatele aprecierii acestor
înscrisuri, cât și motivele care au stat la baza aprecierii, denotă că aprecierea probelor
de către instanțele ierarhic inferioare a fost arbitrară, încălcare procedurală care se
circumscrie temeiului de la art. 432 alin. (4) din Codul de procedură civilă și care a
dus la soluționarea greșită a pretenției vizate.
Or, din conținutul actului de inspectare nr. 0101/12/39613 din
24 octombrie 2012 și al planului de amplasament al construcțiilor și amenajărilor
din 13 noiembrie 2012, rezultă cu certitudine că la data de 24 octombrie 2012, adică
anterior înregistrării căsătoriei între Dumitru XXXXX Oftici și Olga Moga la data
de 07 noiembrie 2012, casa de locuit individuală cu nr. cadastral XXXXX.01 era
deja compusă dintr-un subsol cu suprafața de 85, 6 m2, din construcția de bază cu
suprafața de 89, 7 m2 și dintr-o verandă cu suprafața de 26 m2, adică avea un grad
superior de finalizare, și anume de 66% (f.d. 116-117, vol. I).
În această ordine de idei, Colegiul observă că Olga Moga și-a întemeiat
pretenția privind recunoașterea casei de locuit cu nr. cadastral XXXXX.01, cu
suprafața de 119, 9 m2, amplasată pe ZZZZZ, XXXXX, împreună cu toate anexele
gospodărești, ca fiind proprietate comună în devălmășie a soților Olga Moga și
Dumitru XXXXX Oftici, cu partajarea acestui bun prin atribuirea Olgăi Moga și lui
Dumitru XXXXX Oftici a câte 1/2 cotă-parte ideală din casa de locuit respectivă, în
baza prevederilor art. 23 din Codul familiei.
Însă, luând în considerare că anterior înregistrării căsătoriei între Dumitru
XXXXX Oftici și Olga Moga la data de 07 noiembrie 2012, casa de locuit
individuală cu nr. cadastral XXXXX.01 avea deja un grad de finalizare de 66%, este
vădit neîntemeiată aserțiunea Olgăi Moga precum că a contribuit, pe parcursul
căsătoriei, la sporirea simțitoare a valorii acestui bun imobil, cu atât mai mult că la
materialele cauzei nu există nicio probă directă ce ține de valoarea, cât și însăși faptul
contribuției invocate.
Astfel, Colegiul constată cu certitudine că Olga Moga, contrar prevederilor
art. 344 alin. (2) din Codul civil în redacția în vigoare la data relevantă speței, nu a
13
dovedit apariția proprietăți comune în devălmășie a sa și a lui Dumitru XXXXX
Oftici asupra casei de locuit individuale cu nr. cadastral XXXXX.01.
Respectiv, având în vedere neîntrunirea condițiilor prevăzute la art. 23 din
Codul familiei, pretinsa participare a Olgăi Moga la construcția casei de locuit
individuale cu nr. cadastral XXXXX.01, ce nu-i aparține cu drept de proprietate, nu
constituie temei de recunoaștere a dreptului de proprietate asupra unei cote -părți
ideale din acesta, dar poate constitui, conform art. 344 alin. (2) din Codul civil în
redacția în vigoare la data relevantă speței, temei de încasare a unei compensații
bănești, echivalentă cu munca sau cu materialele de construcție, cu care a contribuit
Olga Moga, în cazul recunoașterii dreptului său de proprietate asupra materialelor
de construcție respective.
Însă, reclamanta Olga Moga nu a înaintat astfel de pretenții.
Așadar, urmează a fi casată decizia din 20 martie 2019 a Curții de Apel
Chișinău și hotărârea din 03 iulie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, și în
partea admiterii pretenției Olgăi Moga privind recunoașterea casei de locuit cu nr.
cadastral XXXXX.01, cu suprafața de 119, 9 m2, amplasată pe ZZZZZ, XXXXX,
împreună cu toate anexele gospodărești, ca fiind proprietate comună în devălmășie
a soților Olga Moga și Dumitru XXXXX Oftici, cu partajarea acestui bun prin
atribuirea Olgăi Moga și lui Dumitru XXXXX Oftici a câte 1/2 cotă-parte ideală din
casa de locuit respectivă, și pronunțată o nouă hotărâre, de respingere ca
neîntemeiate și a pretențiilor nominalizate.
Având în vedere problemele de drept invocate în speță, Colegiul civil,
comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție ajunge
la concluzia de a admite recursul declarat de Dumitru XXXXX Oftici și Dumitru
YYYYY Oftici, reprezentați de avocatul Sergiu Covali, de a casa decizia din
20 martie 2019 a Curții de Apel Chișinău și hotărârea din 03 iulie 2018 a Judecătoriei
Chișinău, precum și de a pronunța o nouă hotărâre, prin care să fie respinsă ca
neîntemeiată cererea de chemare în judecată depusă de Olga Moga, reprezentată de
avocatul Ilie Gîlcă, împotriva lui Dumitru XXXXX Oftici, Dumitru YYYYY Oftici
și Innei Oftich cu privire la declararea nulității contractului de donație și a
procesului-verbal de recepție finală, recunoașterea bunurilor imobile ca fiind
proprietate comună în devălmășie și partajarea acestora, precum și încasarea
cheltuielilor de judecată.
În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. b) și alin. (2)-(3) din Codul de
procedură civilă, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al
Curții Supreme de Justiție
d e c i d e:
Se admite recursul declarat de Dumitru XXXXX Oftici și Dumitru YYYYY
Oftici, reprezentați de avocatul Sergiu Covali.
Se casează decizia din 20 martie 2019 a Curții de Apel Chișinău și hotărârea
din 03 iulie 2018 a Judecătoriei Chișinău, și se pronunță o nouă hotărâre, prin care:
Se respinge ca neîntemeiată cererea de chemare în judecată depusă de Olga
Moga, reprezentată de avocatul Ilie Gîlcă, împotriva lui Dumitru XXXXX Oftici,
14
Dumitru YYYYY Oftici și Innei Oftich cu privire la declararea nulității contractului
de donație și a procesului-verbal de recepție finală, recunoașterea bunurilor imobile
ca fiind proprietate comună în devălmășie și partajarea acestora, precum și încasarea
cheltuielilor de judecată.
Decizia este irevocabilă.
Președintele ședinței,
judecătorul Tatiana Vieru
judecătorii Maria Ghervas
Galina Stratulat
Victor Burduh
Nina Vascan
15