2r-33/19 — partajul bunului imobil

Dosar nr. 2r-33/19

Prima instanță: Judecătoria Anenii Noi (R. Popescu-Balta)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (M. Anton, V. Cotorobai, A. Panov)

DECIZIE

16 ianuarie 2019 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Ion Druță

judecătorii Mariana Pitic

Galina Stratulat

examinând recursul declarat de către Silvia Costețchi, reprezentată de avocatul

Petru Bălănel,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Silvia Costețchi

împotriva lui Viorel Costețchi cu privire la recunoașterea bunului imobil proprietate

comună în devălmășie, determinarea modului de folosință a bunului imobil și partajarea

bunului imobil,

împotriva încheierii din 30 octombrie 2018 a Curții de Apel Chișinău, prin care

s-a restituit cererea de apel depusă de către Silvia Costețchi,

c o n s t a t ă:

La 28 septembrie 2015 Silvia Costețchi a depus cerere de chemare în judecată

împotriva lui Viorel Costețchi cu privire la recunoașterea bunului imobil proprietate

comună în devălmășie, determinarea modului de folosință a bunului imobil și partajarea

bunului imobil.

După mai multe concretizări, reclamanta a solicitat dispunerea înregistrării la

Agenția Servicii Publice, Departamentul Cadastru, OCT Anenii Noi a contractului de

vânzare-cumpărare a imobilului încheiat între XXXXX și XXXXX la 03 octombrie

1997, înregistrat cu nr. XXXXX, autentificat de către Primăria s. Calfa, recunoașterea

bunului imobil, teren cu nr. cadastral XXXXX cu suprafața de XXXXX ha, amplasat

în r. Anenii Noi, satul Calfa ca bun proprietate comună în devălmășie dobândit în

timpul căsătoriei încheiate între Viorel Costețchi și Silvia Costețchi, recunoașterea

dreptului de proprietate asupra materialelor de construcție din care este edificat bunul

imobil: casă de locuit cu suprafața de 138,5 m2, garaj cu suprafața de 24,4 m2, beci cu

suprafața de 17,9 m2, șură cu suprafața de 17,1 m2, amplasate în r. XXXXX, s.

XXXXX, pe terenul cu nr. cadastral XXXXX, cu suprafața de XXXXX ha, specificate

în raportul de constatare tehnico-științifică nr. 084-16 din 19 aprilie 2016 ca fiind

bunuri proprietate comună în devălmășie dobândite în timpul căsătoriei încheiate între

Viorel Costețchi și Silvia Costețchi, determinarea modului de folosință a bunului imobil

nominalizat prin partajarea conform primei părți a variantei de partaj, expuse în raportul

de constatare tehnico-științifică nr. 084-16 din 19 aprilie 2016, prin care să fie atribuit

Silviei Costețchi 50 % din terenul cu nr. cadastral XXXXX, ce va constitui suprafața

1

de XXXXX ha, camera locativă nr. 2 cu suprafața de 12,0 m2, camera locativă nr. 3 cu

suprafața de 10,4 m2, lit. „1” garaj cu suprafața de 24,4 m2, lit. „2” șură cu suprafața de

17,1 m2, iar lui Viorel Costețchi să-i fie atribuit teren cu nr. cadastral XXXXX cu

suprafața de XXXXX ha, camera locativă nr. 1 cu suprafața de 21,9 m2, coridor nr. 4

cu suprafața de 19,8 m2, bloc sanitar nr. 5 cu suprafața de 7,8 m2, lit. „3” beci cu

suprafața de 17,9 m2, obligarea pârâtului să înlăture impedimentele la folosirea bunului

imobil atribuit reclamantei și la executarea lucrărilor expuse în pct. IV – concluzii al

raportului de constatare tehnico-științifică nr. 084-16 din 19 aprilie 2016, încasarea din

contul pârâtului a cheltuielilor de judecată.

Prin hotărârea din 17 mai 2018 a Judecătoriei Anenii Noi s-a respins cererea de

chemare în judecată depusă de Silvia Costețchi împotriva lui Viorel Costețchi cu privire

la recunoașterea bunului imobil proprietate comună în devălmășie, determinarea

modului de folosință a bunului imobil și partajarea bunului imobil.

La 22 mai 2018 Silvia Costețchi, reprezentată de avocatul Petru Bălănel, a depus

cerere de apel nemotivată împotriva hotărârii din 17 mai 2018 a Judecătoriei Anenii

Noi.

Prin încheierea din 04 septembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău, nu s-a dat curs

cererii de apel depusă de Silvia Costețchi, reprezentată de avocatul Petru Bălănel, și i

s-a comunicat apelantei despre necesitatea prezentării apelului motivat și probelor

invocate în susținerea acestuia, precum și extrasului din Registrul bunurilor imobile, cu

conținutul valorii bunului imobil cu nr. cadastral XXXXX, din r. XXXXX, s. XXXXX,

or, raportul tehnic despre costul bunului imobil și costul variantelor de partajare a

bunului imobil, la fel, s-a comunicat despre necesitatea achitării taxei de stat în cuantum

de 75% din valoarea bunului pretins din 3% la depunerea acțiunii, acordându-i pentru

aceasta un termen de 30 zile din momentul recepționării prezentei încheieri.

Prin încheierea din 30 octombrie 2018 a Curții de Apel Chișinău s-a restituit

cererea de apel depusă de Silvia Costețchi, reprezentată de avocatul Petru Bălănel,

pentru neîndeplinirea indicațiilor instanței de apel, cu restituirea taxei de stat în

cuantum de 750 lei, achitată la data depunerii apelului.

La data de 19 noiembrie 2018 Silvia Costețchi, reprezentată de avocatul Petru

Bălănel, a depus cerere de recurs împotriva încheierii din 30 octombrie 2018 a Curții

de Apel Chișinău, prin care a solicitat admiterea recursului și casarea încheierii din 30

octombrie 2018 a Curții de Apel Chișinău, cu restituirea cauzei spre rejudecare în

Curtea de Apel Chișinău la faza primirii cererii de apel, în același complet de judecată.

În motivarea recursului, recurenta a indicat că în cadrul ședințelor de judecată s-

a stabilit imposibilitatea prezentării extraselor din Registrul bunurilor imobile și

evaluării, dar și în cererea apelantei din 25 octombrie 2018 s-a comunicat instanței de

apel despre acest fapt, fiind solicitată aplicarea prevederilor art. 88 alin. (1) CPC, însă

instanța de apel nu s-a pronunțat în privința acestei cerințe, fiind obligată apelanta să

prezinte acte de care nu dispune.

În acest sens, recurenta a subliniat că omisiunea instanței de apel constituie o

încălcare a dreptului la un proces echitabil, întrucât, fiecare participant la proces se

bucură de dreptul de a dispune liber de drepturile procedurale și de a exercita actele de

procedură corespunzătoare, iar instanța are obligația corelativă de a oferi un răspuns la

acestea, în caz contrar hotărârea judecătorească va fi considerată nemotivată.

În conformitate cu art. 425 Cod de procedură civilă, termenul de declarare a

recursului împotriva încheierii este de 15 zile de la comunicarea încheierii.

2

Instanța de recurs reține că, încheierea din 30 octombrie 2018 a Curții de Apel

Chișinău a fost expediată de instanța de apel, în adresa participanților la proces, inclusiv

și în adresa avocatului Petru Bălănel, la data de 02 noiembrie 2018 (f.d. 176), totodată,

Colegiul are în vedere că, la materialele dosarului, nu este anexată dovada recepționării

acestui act de către participanții vizați.

Astfel, recursul declarat de Silvia Costețchi, reprezentată de avocatul Petru

Bălănel, la data de 19 noiembrie 2018, a fost depus cu respectarea termenului prevăzut

de art. 425 Cod de procedură civilă.

Examinând recursul declarat de către Silvia Costețchi, reprezentată de avocatul

Petru Bălănel, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție îl consideră întemeiat și care urmează a fi admis, cu casarea

încheierii din 30 octombrie 2018 a Curții de Apel Chișinău, în cauza civilă, la cererea

de chemare în judecată depusă de Silvia Costețchi împotriva lui Viorel Costețchi cu

privire la recunoașterea bunului imobil proprietate comună în devălmășie, determinarea

modului de folosință a bunului imobil și partajarea bunului imobil și restituirea cauzei

spre rejudecare, în Curtea de Apel Chișinău, în același complet de judecată, la etapa

soluționării problemei cu privire la punerea pe rol a cererii de apel, din următoarele

considerente.

În conformitate cu art. 426 alin. (3) Cod de procedură civilă, recursul împotriva

încheierii se examinează în termen de 2 luni, într-un complet din 3 judecători, pe baza

copiei certificate sau electronice a dosarului, pe baza recursului și a referinței la recurs,

fără examinarea admisibilității și fără participarea părților.

Iar, în conformitate cu art. 427 lit. b) din Codul de procedură civilă, instanța de

recurs, după ce examinează recursul împotriva încheierii, este în drept să admită

recursul și să caseze integral sau parțial încheierea, restituind spre rejudecare problema

soluționată prin încheierea casată.

Din materialele cauzei rezultă că la 28 septembrie 2015 Silvia Costețchi a depus

cerere de chemare în judecată împotriva lui Viorel Costețchi cu privire la recunoașterea

bunului imobil proprietate comună în devălmășie, determinarea modului de folosință a

bunului imobil și partajarea bunului imobil.

Prin hotărârea din 17 mai 2018 a Judecătoriei Anenii Noi s-a respins cererea de

chemare în judecată depusă de Silvia Costețchi împotriva lui Viorel Costețchi cu privire

la recunoașterea bunului imobil proprietate comună în devălmășie, determinarea

modului de folosință a bunului imobil și partajarea bunului imobil.

La 22 mai 2018 Silvia Costețchi, reprezentată de avocatul Petru Bălănel, a depus

cerere de apel nemotivată împotriva hotărârii din 17 mai 2018 a Judecătoriei Anenii

Noi.

Prin încheierea din 04 septembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău, nu s-a dat curs

cererii de apel depusă de Silvia Costețchi, reprezentată de avocatul Petru Bălănel, și i

s-a comunicat apelantei despre necesitatea prezentării apelului motivat și probelor

invocate în susținerea acestuia, precum și extrasului din Registrul bunurilor imobile, cu

conținutul valorii bunului imobil cu nr. cadastral XXXXX, din r. XXXXX, s. XXXXX,

or, raportul tehnic despre costul bunului imobil și costul variantelor de partajare a

bunului imobil, la fel, s-a comunicat despre necesitatea achitării taxei de stat în cuantum

de 75% din valoarea bunului pretins din 3% la depunerea acțiunii, acordându-i pentru

aceasta un termen de 30 zile din momentul recepționării prezentei încheieri.

3

Iar, prin încheierea din 30 octombrie 2018 a Curții de Apel Chișinău s-a restituit

cererea de apel depusă de Silvia Costețchi, reprezentată de avocatul Petru Bălănel,

pentru neîndeplinirea indicațiilor instanței de apel, cu restituirea taxei de stat în

cuantum de 750 lei, achitată la data depunerii apelului.

În conformitate cu art. 369 alin. (1) lit. a) Cod de procedură civilă, instanța de

apel restituie, printr-o încheiere, cererea dacă apelantul nu a îndeplinit în termen

indicațiile instanței de apel din încheierea emisă în conformitate cu art. 368 alin.(1).

Iar, potrivit art. 368 alin. (1) Cod de procedură civilă, dacă cererea de apel nu

întrunește condițiile prevăzute la art.364 și 365 și dacă cererea este depusă fără plata

taxei de stat, instanța de apel, în termen de 10 zile, de la repartizarea dosarului, dispune

printr-o încheiere, fără înștiințarea participanților la proces, să nu se dea curs cererii,

acordând apelantului un termen pentru lichidarea neajunsurilor.

Respectiv, verificând legalitatea încheierii contestate, în limitele invocate în

recurs, prin prisma respectării de către instanța de apel a normelor de drept procedural,

la emiterea acesteia, Colegiul, consideră că, instanța de apel neîntemeiat a restituit

cererea de apel depusă de Silvia Costețchi, reprezentată de avocatul Petru Bălănel, din

cauza neîndeplinirii integrale a indicațiilor instanței de apel, expuse în încheierea din

04 septembrie 2018.

Așadar, prin încheierea din 30 octombrie 2018 a Curții de Apel Chișinău s-a

restituit cererea de apel depusă de Silvia Costețchi, reprezentată de avocatul Petru

Bălănel.

În motivarea soluției adoptate, instanța de apel a reținut că apelanta a achitat taxa

de stat în cuantum de 750 lei, la alegerea lor, fără a contesta încheierea din 04

septembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău, prin care nu s-a dat curs cererii de apel,

precum și, fără a motiva, apelanta nu a prezentat extrasul din Registrul bunurilor

imobile, cu conținutul valorii bunului imobil cu nr. cadastral XXXXX din r. XXXXX,

s. XXXXX, or, raportul tehnic despre costul bunului imobil și costul variantelor de

partajare a bunului imobil.

Totodată, instanța de apel a subliniat că apelanta nu a prezentat dovada achitării

taxei de stat în cuantum de 75% din valoarea bunului pretins din 3% la depunerea

acțiunii, conform extrasului din Registrul bunurilor imobile sau raportului tehnic despre

costul bunului imobil, care nu au fost prezentate instanței de apel.

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție consideră încheierea sus menționată neîntemeiată și pasibilă de a fi casată, or,

conform materialelor cauzei, la data de 25 octombrie 2018, apelanta Silvia Costețchi,

reprezentată de avocatul Petru Bălănel, a depus cerere, prin care a solicitat punerea pe

rol a apelului declarat de aceasta, la care a anexat dovada achitării taxei de stat în

cuantum de 750 lei și apelul motivat (f.d. 155-169).

În susținerea acestei cerințe, cu trimitere la prevederile art. 88 alin. (1) din Codul

de procedură civilă, apelanta a indicat că nu are acces la informația solicitată de

instanță, deoarece la moment Silvia Costețchi nu figurează, în Registrul bunurilor

imobile, în calitate de coproprietar al bunurilor revendicate, în acest sens, urmând ca,

după punerea cererii pe rol, să solicite concursul instanței pentru eliberarea

certificatului nominalizat și respectiv, achitarea taxei de stat suplimentare.

În contextul celor evidențiate supra, Colegiul elucidează că potrivit art. 88 alin.

(1) din Codul de procedură civilă, în cazul în care, la momentul depunerii cererii,

determinarea valorii acțiunii este dificilă, taxa de stat se plătește cu aproximație, urmînd

4

să se încaseze ulterior o taxă suplimentară în corespundere cu partea din valoarea

acțiunii, stabilită de instanță la soluționarea cauzei în fond, pentru care nu s-a plătit taxă

de stat la momentul depunerii cererii.

În acest punct de analiză, Colegiul elucidează că instanța de apel urma să

argumenteze neadmiterea poziției apelantei, din moment ce ultima a invocat că

determinarea valorii acțiunii la această etapă este imposibilă, mai mult ca atât, a achitat

taxa de stat în cuantum de 750 lei, diferența, obligându-se să o achite suplimentar, în

acord cu prevederile sus menționate.

Totodată, Colegiul apreciază ca fiind eronată concluzia instanței de apel, în ce

privește imputarea apelantei, a faptului necontestării încheierii din 04 septembrie 2018,

prin care nu s-a dat curs cererii de apel, în condițiile în care art. 368 alin. (3) din Codul

de procedură civilă stipulează expres că încheierea instanței de apel de a nu se da curs

cererii poate fi atacată odată cu fondul, fapt care a și fost menționat nemijlocit de către

Curtea de Apel în încheierea nominalizată.

Din această perspectivă, Colegiul învederează că instanța de apel într-un mod

superficial a examinat cererea apelantei de punere pe rol a apelului, or, așa cum s-a

stabilit, deși apelanta, prin cererea din 25 octombrie 2018, a comunicat instanței despre

motivele înlăturării parțiale a neajunsurilor, indicate prin încheierea din 04 septembrie

2018, totuși, instanța de apel a reținut că apelanta, fără a invoca careva motive, nu a

prezentat actele solicitate.

În condițiile respective, Colegiul consideră că, prin dispunerea restituirii apelului

declarat de Silvia Costețchi au fost admise niște formalități exagerate și neprevăzute de

legislația procesuală, ca forme ordinare de respectare pentru accesul liber la justiție,

fiind o măsură neproporțională în îngrădirea nejustificată a dreptului la un tribunal.

Principiul proporționalității, presupune că oricare decizie sau măsură adoptată

de organele abilitate urmează să se bazeze pe o justă și echitabilă evaluare a faptelor,

pe echilibrare adecvată a intereselor implicate, precum și pe o selectare coerentă a

mijloacelor și mecanismelor care urmează a fi utilizate în vederea atingerii unui scop

predefinit.

Totodată, prin restituirea cererii de apel în litigiu dedus judecății, s-ar putea

înfrânge principiul echității procedurii civile și îngrădi în mod inacceptabil dreptul

subiecților la un proces echitabil și a principiului disponibilității, consfințit în art. 27

Cod de procedură civilă, care statuează expres că, disponibilitatea în drepturi se afirmă

în posibilitatea participanților la proces, în primul rând a părților, de a dispune liber de

dreptul subiectiv material sau de interesul legitim supus judecății, precum și de a

dispune de drepturile procedurale, de a alege modalitatea și mijloacele procedurale de

apărare, ceea ce este inadmisibil.

În susținerea opiniei enunțate, instanța de recurs reiterează și prevederile art. 6

CEDO, care stipulează că, orice persoană are dreptul la judecarea pricinii ”în mod

echitabil”, ceea ce implică, inclusiv, o procedură contradictorie și egalitatea armelor ale

părților litigante. Respectarea principiului egalității armelor presupune că fiecare parte

trebuie să obțină o posibilitate rezonabilă de a-și prezenta cauza într-o situație egală în

raport cu adversarul său, astfel încât între părți să se mențină un echilibru corect.

În consecință, constatarea Curții de Apel Chișinău precum că, apelanta Silvia

Costețchi nu a îndeplinit în totalitate indicațiile instanței de apel și pe cale de consecință

restituind cererea de apel, în condițiile în care acestea nu au avut o motivare suficientă,

poate fi calificată ca o îngrădire a accesului la justiție, a apelantei, garantat de

5

prevederile art. 20 al Constituției RM și art. 5 Cod de procedură civilă, conform cărora

orice persoană are dreptul la satisfacție efectivă din partea instanțelor judecătorești

competente împotriva actelor care violează drepturile, libertățile și interesele sale

legitime. Nici o lege nu poate îngrădi accesul la justiție.

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție menționează că, odată cu casarea încheierii prin care s-a restituit cererea de

apel, problema cu privire la punere pe rol a cererii de apel a apelantei Silvia Costețchi

împotriva hotărârii din 17 mai 2018 a Judecătoriei Anenii Noi, rămâne nesoluționată,

eroare care nu poate fi corectată de către instanța de recurs, fapt ce impune admiterea

recursului, cu casarea încheierii instanței de apel și remiterea cauzei la rejudecare, sub

aspectele sus menționate.

Din considerentele menționate și având în vedere faptul că, argumentele invocate

de către recurent sunt întemeiate, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a admite recursul

declarat de Silvia Costețchi, reprezentată de avocatul Petru Bălănel, a casa încheierea

din 30 octombrie 2018 a Curții de Apel Chișinău, în cauza civilă, la cererea de chemare

în judecată depusă de Silvia Costețchi împotriva lui Viorel Costețchi cu privire la

recunoașterea bunului imobil proprietate comună în devălmășie, determinarea modului

de folosință a bunului imobil și partajarea bunului imobil și a restitui cauza spre

rejudecare, în Curtea de Apel Chișinău, în același complet de judecată, la etapa

soluționării problemei cu privire la punerea pe rol a cererii de apel.

În conformitate cu art. 427 lit. b) și art. 428 Codul de procedură civilă, Colegiul

civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

d e c i d e:

Se admite recursul declarat de către Silvia Costețchi, reprezentată de avocatul

Petru Bălănel.

Se casează încheierea din 30 octombrie 2018 a Curții de Apel Chișinău în cauza

civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Silvia Costețchi împotriva lui Viorel

Costețchi cu privire la recunoașterea bunului imobil proprietate comună în devălmășie,

determinarea modului de folosință a bunului imobil și partajarea bunului imobil, cu

restituirea cauzei spre rejudecare, în Curtea de Apel Chișinău, în același complet de

judecată, la etapa soluționării problemei cu privire la punerea pe rol a cererii de apel.

Decizia nu se supune niciunei căi de atac.

Președintele ședinței,

Judecătorul Ion Druță

judecătorii Mariana Pitic

Galina Stratulat

6