2ra-1054 — constatarea încălcării dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei și reparera prejudiciului

Dosarul nr. 2ra-1054/19

Instanța de fond: Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani – O. Parfene,

Instanța de apel: CA Chișinău – N. Simciuc, V. Cotorobai, I. Cotruță,

ÎNCHEIERE

29 mai 2019 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, judecătorul Maria Ghervas

judecătorii Nina Vascan

Dumitru Mardari

examinând admisibilitatea recursului declarat de către Ministerul Justiției,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de către Gheorghe Sochirca

împotriva Ministerului Justiției cu privire la constatarea încălcării dreptului la judecare în

termen rezonabil a cauzei și repararea prejudiciului moral,

împotriva deciziei din data de 20 februarie 2019 a Curții de Apel Chișinău, prin care

s-a respins apelul declarat de către Ministerul Justiției, s-a menținut hotărârea din data de

01 octombrie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani,

constată:

La 09 iunie 2018 Gheorghe Sochirca a depus cerere de chemare în judecată împotriva

Ministerului Justiției, prin care a solicitat constatarea încălcării dreptului la judecarea în

termen rezonabil a cauzei, repararea prejudiciului moral estimat la suma de 215 940 lei și

încasarea cheltuielilor de judecată, suportate pentru asistența juridică, în sumă de 3 000

lei.

În motivarea cererii de chemare în judecată reclamantul a indicat că la 31 ianuarie

2012 în privința lui Gheorghe Sochirca, a fost întocmit procesul-verbal cu privire la

contravenție și emisă decizia agentului constatator privind aplicarea sancțiunii, prin care

ultimul a fost recunoscut vinovat în comiterea contravenției prevăzute de art. 242 alin. (2)

Cod Contravențional.

La 23 februarie 2012 Gheorghe Sochirca a depus contestație împotriva procesului-

verbal și a deciziei agentului constatator din 31 ianuarie 2012.

Prin hotărârea Judecătoriei Centru, mun. Chișinău din data de 20 decembrie 2012 a

fost admisă contestația lui Gheorghe Sochirca și anulat procesul-verbal cu privire la

contravenție. La 17 ianuarie 2013 partea vătămată Veaceslav Ciuntu a depus recurs

împotriva hotărârii Judecătoriei Centru, mun. Chișinău, din 20 decembrie 2012.

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 07 mai 2013 a fost admis recursul declarat

de către partea vătămată Veaceslav Ciuntu, casată hotărârea Judecătoriei Centru, mun.

1

Chișinău din data de 20 decembrie 2012, cu trimiterea cauzei la rejudecare în instanța de

fond.

Prin hotărârea Judecătoriei Centru, mun. Chișinău din data de 27 iunie 2014 a fost

respinsă contestația înaintată de către Gheorghe Sochirca. În termen de 15 zile, Gheorghe

Sochirca a declarat recurs împotriva hotărârii Judecătoriei Centru, mun. Chișinău din data

de 27 iunie 2014.

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 13 august 2014 a fost admis recursul declarat

de către Gheorghe Sochirca, casată hotărârea Judecătoriei Centru, mun. Chișinău din 27

iunie 2014 cu trimiterea pricinii la rejudecare în instanța de fond.

Prin hotărârea Judecătoriei Centru, mun. Chișinău din 12 mai 2014 a fost respinsă

contestația înaintată de către Gheorghe Sochirca.

La 26 mai 2015 Gheorghe Sochirca a declarat recurs împotriva hotărârii Judecătoriei

Centru, mun. Chișinău din 12 mai 2014.

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 09 iunie 2015 a fost admis recursul declarat

de către Gheorghe Sochirca casată hotărârea Judecătoriei Centru, mun. Chișinău, din data

de 12 mai 2014 cu trimiterea pricinii la rejudecare în instanța de fond.

Prin hotărârea Judecătoriei Centru, mun. Chișinău din data de 01 aprilie 2016 a fost

respinsă contestația înaintată de către Gheorghe Sochirca.

La 13 aprilie 2016 Gheorghe Sochirca a declarat recurs împotriva hotărârii

Judecătoriei Centru, mun. Chișinău din data de 01 aprilie 2016.

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din data de 10 iunie 2016 a fost admis recursul

declarat de către Gheorghe Sochirca, casată hotărârea Judecătoriei Centru, mun. Chișinău,

din data de 01 aprilie 2016 cu trimiterea pricinii la rejudecare în instanța de fond.

Prin hotărârea Judecătoriei Centru, mun. Chișinău din data de 01 noiembrie 2016 a

fost respinsă contestația înaintată de către Sochirca Gheorghe.

La 11 noiembrie 2016 Gheorghe Sochirca a declarat recurs împotriva hotărârii

Judecătoriei Centru, mun. Chișinău din data de 01 noiembrie 2016.

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din data de 20 ianuarie 2017 a fost admis

recursul declarat de către Gheorghe Sochirca, casată hotărârea Judecătoriei Centru, mun.

Chișinău din data de 01 noiembrie 2016, cu trimiterea pricinii la rejudecare în instanța de

fond.

Prin Hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Centru din data de 21 februarie 2018 s-

a admis contestația lui Gheorghe Sochirca, s-a anulat procesul-verbal cu privire la

contravenție și decizia agentului constatator. Hotărârea a devenit irevocabilă la 13 martie

2018, ca urmare a faptului că nu a fost atacată de nici una dintre părți.

Gheorghe Sochirca a menționat că judecarea cauzei contravenționale a durat 6 ani și

2 luni. Pe parcursul judecării cauzei, contestația lui Gheorghe Sochirca a fost respinsă de

4 ori, prin 4 hotărâri diferite ale instanței de fond și trimisă la rejudecare prin 5 hotărâri

ale Curții de Apel Chișinău.

Reclamantul a susținut că procedura de judecată inițiată la contestația depusă

împotriva procesului-verbal și deciziei agentului constatator din 31 ianuarie 2012 și care

a durat 6 ani și 2 luni, nu reprezintă un grad sporit de complexitate sub aspectul

circumstanțelor de fapt, de drept și de procedură. Comportamentul său nu a fost unul de

rea-credință și nu a avut ca scop tărăgănarea procesului, or, cele 4 cereri de recurs care au

2

fost depuse de către Gheorghe Sochirca nu pot fi considerate ca acțiuni îndreptate spre

tărăgănarea cauzei, atunci când ultimul nu urmărea decât scopul să elucideze adevărul și

să demonstreze că nu se face vinovat pentru cele care îi sunt imputate, fapt care i-a reușit

în cele din urmă și a dus la obținerea unui hotărâri judecătorești irevocabile, prin care au

fost anulate procesul-verbal cu privire la contravenție și decizia agentului constatator,

constatându-se nevinovăția sa.

Gheorghe Sochirca a menționat că tărăgănarea examinării cauzei pe un termen de

peste 6 ani, se datorează faptului că instanța de fond a respins de 4 ori contestația depusă

de către Gheorghe Sochirca, iar instanța de apel a casat de 5 ori hotărârile instanței de

fond și tot de atâtea ori a transmis cauza la rejudecare.

Multiplele respingeri a contestației depuse de către Gheorghe Sochirca precum și

trimiterile subsecvente la rejudecare a cauzei, reprezintă niște circumstanțe obiective, care

nu îi pot fi imputate reclamantului, fiind un element aferent înfăptuirii justiției și pentru

care răspunderea solitară o poartă statul Republicii Moldova.

Totodată, având în vedere caracterul penal al învinuirii care i-a fost adusă lui

Gheorghe Sochirca, se deduce că „miza” achitării acestuia, a fost una extrem de mare, iar

termenul de 6 ani și 2 luni nicidecum nu poate justifica faptul că o astfel de cauză urma a

fi soluționată într-un termen atât de lung.

A mai indicat reclamantul că prejudiciul moral suportat în corespundere cu

jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, este de 11 000 euro, compus din 1

500 euro pentru fiecare an de judecare a cauzei (6 x 1500) și 2000 euro, sporul pentru

miza pe care litigiul îl reprezenta pentru reclamant, având în vedere natura penală a

învinuirii care i-a fost adusă.

Prin hotărârea din data de 01 octombrie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Buiucani s-a admis parțial cererea de chemare în judecată depusă de către Gheorghe

Sochirca, s-a constatat încălcarea dreptului lui Gheorghe Sochirca la judecarea în termen

rezonabil a cauzei contravenționale, s-a încasat de la bugetul de stat prin intermediul

Ministerului Justiției în beneficiul lui Gheorghe Sochirca suma de 35 000 lei cu titlul de

prejudiciu moral cauzat prin încălcarea dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei

și suma de 3 000 lei cu titlul de asistență juridică, în rest, acțiunea a fost respinsă ca

neîntemeiată. (f.d.105,108-115)

Curtea de Apel Chișinău prin decizia din data de 20 februarie 2019 a respins apelul

declarat de către Ministerul Justiției, a menținut hotărârea din data de 01 octombrie 2018

a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani.( f.d. 142,143-150)

Instanțele de judecată au concluzionat că în urma analizei criteriilor de apreciere a

termenului rezonabil de judecare a cauzei, în speță s-a constatat încălcarea dreptului lui

Gheorghe Sochirca la judecare în termen rezonabil a cauzei contravenționale, iar

tergiversarea examinării cauzei nu-i poate fi imputată lui Gheorghe Sochirca.

Suma dispusă spre încasare cu titlu de prejudiciu moral este considerată de instanțele

de judecată ca fiind o compensare ce ar duce la o satisfacție echitabilă și este una

corelativă cu practica judiciară pe cazuri similare.

Împotriva deciziei instanței de apel, la data de 22 martie 2019 a depus recurs

Ministereul Justiției, prin care a solicitat admiterea recursului, casarea deciziei instanței

de apel cu emiterea unei noi hotărâri privind respingerea cererii de chemare în judecată.

3

( f.d.156-159)

În motivarea recursului, recurentul a indicat că instanța de apel a interpretat în mod

eronat legea și în acest sens a aplicat eronat normele de drept material. În speță nu există

careva motive de tergiversare a examinării cauzei contravenționale, ori însăși respectarea

de către instanțele de judecată în tocmai a procedurii cu asigurarea respectării drepturilor

tuturor participanților la proces nu poate fi privită drept tergiversare a examinării cauzei.

Prevederile Legii nr. 87 din 21 aprilie 2011 nu acordă dreptul în mod automat la

repararea prejudiciului moral, în lipsa dovezilor că persoana a suferit un prejudiciu în

urma încălcării dreptului garantat de lege.

La 28 mai 2019 Gheorghe Sochirca, reprezentat de avocatul Adrian Grosu a depus

referință, prin care a solicitata declararea recursului ca fiind inadmisibil.( f.d.164-165)

În conformitate cu art. 434, alin. (1) al Codului de procedură civilă recursul se

declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă

legea nu prevede altfel.

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia la data de 20 februarie 2019, a publicat-

o pe portalul instanțelor de judecată la data de 18 martie 2019, a expediat-o participanților

la proces la data de 18 martie 2019. (f.d.151)

Recursul declarat la data de 22 martie 2019 este depus în termen.

Examinând temeiurile de admisibilitate ale recursului în raport cu materialele cauzei

civile, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție ajunge la concluzia că recursul declarat de către Ministerul Justiției

este inadmisibil din următoarele considerente.

Verificând motivele de casare, invocate în recurs, completul Colegiului atestă că

recurentul indică argumente ce țin de dezacordul cu felul în care instanțele de judecată

au apreciat înscrisurile probatorii și au constatat circumstanțele cauzei. Nu pot fi reținute

ca temei de admisibilitate aceste argumente, deoarece țin de reaprecierea probelor, fapt

inadmisibil în recurs.

Conform regulilor din Secțiunea a 2-a din Capitolul XXXVIII al Codului de

procedură civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către

instanțele de fond și de apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe,

suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului

instanței de recurs.

Recursul exercitat conform secțiunii a 2 - a are caracter devolutiv numai asupra

problemelor de drept material și procesual, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu

și temeinicia în fapt.

Astfel, completul Colegiului constată că argumentele invocate în recurs nu pot

constitui temei de casare a deciziei recurate, or, acesta nu se încadrează în cele expres

stabilite la art. 432, alin. (2), (3) și (4) al Codului de procedură civilă.

În conformitate cu prevederilor art. 432, alin. (1) al Codului de procedură civilă

părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declarare recurs în cazul în care se

invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a

normelor de drept procesual.

Aliniatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră

că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcare sau aplicate eronat,

4

iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie

temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi

putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră

că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care

erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

În conformitate cu art. 433, lit. a) al Codului de procedură civilă cererea de recurs se

consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute

la art. 432, alin. (2), (3) și (4).

Totodată, potrivit jurisprudenței CEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie

capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să posede

puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri, pe când în recursul declarat de către

Ministerul Justiției asemenea aspecte nu se regăsesc.

În speță, completul Colegiului menționează că recursul în cauză conține obiecții de

fapt și de drept, care deja au fost studiate și verificate de către instanțele de judecată,

primind o apreciere corespunzătoare.

În consecință, nu există aparența unei încălcări a dreptului recurentului la

soluționarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei în apel, în modul în care

este garantat de art. 6 § 1 al Convenției.

Drept urmare, se reține că argumentele invocate de către recurent nu pot constitui

temei de admisibilitate a recursului, deoarece nu denotă încălcarea esențială sau aplicarea

eronată a normei de drept material sau a normei de drept procesual, așa cum formal invocă

recurentul și, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Din considerentele menționate instanța de recurs ajunge la concluzia de a considera

recursul declarat de către Ministerul Justiției, inadmisibil.

Conform celor expuse, în temeiul art. 431, alin. (1) și (2), art. 433, lit. a), 440, alin.

(1) și (11) ale Codului de procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

dispune:

Recursul, declarat de către Ministerul Justiției, se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Maria Ghervas

judecătorii Nina Vascan

Dumitru Mardari

5