2ra-1054 — constatarea încălcării dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei și reparera prejudiciului

Dosarul nr. 2ra-1054/19 Instanța de fond: Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani – O. Parfene, Instanța de apel: CA Chișinău – N. Simciuc, V. Cotorobai, I. Cotruță, ÎNCHEIERE 29 mai 2019 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, în componența: Președintele completului, judecătorul Maria Ghervas judecătorii Nina Vascan Dumitru Mardari examinând admisibilitatea recursului declarat de către Ministerul Justiției, în cauza civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de către Gheorghe Sochirca împotriva Ministerului Justiției cu privire la constatarea încălcării dreptului la judecare în termen rezonabil a cauzei și repararea prejudiciului moral, împotriva deciziei din data de 20 februarie 2019 a Curții de Apel Chișinău, prin care s-a respins apelul declarat de către Ministerul Justiției, s-a menținut hotărârea din data de 01 octombrie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani, constată: La 09 iunie 2018 Gheorghe Sochirca a depus cerere de chemare în judecată împotriva Ministerului Justiției, prin care a solicitat constatarea încălcării dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei, repararea prejudiciului moral estimat la suma de 215 940 lei și încasarea cheltuielilor de judecată, suportate pentru asistența juridică, în sumă de 3 000 lei.

În motivarea cererii de chemare în judecată reclamantul a indicat că la 31 ianuarie 2012 în privința lui Gheorghe Sochirca, a fost întocmit procesul-verbal cu privire la contravenție și emisă decizia agentului constatator privind aplicarea sancțiunii, prin care ultimul a fost recunoscut vinovat în comiterea contravenției prevăzute de art. 242 alin. (2) Cod Contravențional. La 23 februarie 2012 Gheorghe Sochirca a depus contestație împotriva procesului- verbal și a deciziei agentului constatator din 31 ianuarie 2012. Prin hotărârea Judecătoriei Centru, mun. Chișinău din data de 20 decembrie 2012 a fost admisă contestația lui Gheorghe Sochirca și anulat procesul-verbal cu privire la contravenție.

La 17 ianuarie 2013 partea vătămată Veaceslav Ciuntu a depus recurs împotriva hotărârii Judecătoriei Centru, mun. Chișinău, din 20 decembrie 2012. Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 07 mai 2013 a fost admis recursul declarat de către partea vătămată Veaceslav Ciuntu, casată hotărârea Judecătoriei Centru, mun. 1 Chișinău din data de 20 decembrie 2012, cu trimiterea cauzei la rejudecare în instanța de fond. Prin hotărârea Judecătoriei Centru, mun. Chișinău din data de 27 iunie 2014 a fost respinsă contestația înaintată de către Gheorghe Sochirca. În termen de 15 zile, Gheorghe Sochirca a declarat recurs împotriva hotărârii Judecătoriei Centru, mun. Chișinău din data de 27 iunie 2014. Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 13 august 2014 a fost admis recursul declarat de către Gheorghe Sochirca, casată hotărârea Judecătoriei Centru, mun.

Chișinău din 27 iunie 2014 cu trimiterea pricinii la rejudecare în instanța de fond. Prin hotărârea Judecătoriei Centru, mun. Chișinău din 12 mai 2014 a fost respinsă contestația înaintată de către Gheorghe Sochirca. La 26 mai 2015 Gheorghe Sochirca a declarat recurs împotriva hotărârii Judecătoriei Centru, mun. Chișinău din 12 mai 2014. Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 09 iunie 2015 a fost admis recursul declarat de către Gheorghe Sochirca casată hotărârea Judecătoriei Centru, mun. Chișinău, din data de 12 mai 2014 cu trimiterea pricinii la rejudecare în instanța de fond. Prin hotărârea Judecătoriei Centru, mun. Chișinău din data de 01 aprilie 2016 a fost respinsă contestația înaintată de către Gheorghe Sochirca.

La 13 aprilie 2016 Gheorghe Sochirca a declarat recurs împotriva hotărârii Judecătoriei Centru, mun. Chișinău din data de 01 aprilie 2016. Prin decizia Curții de Apel Chișinău din data de 10 iunie 2016 a fost admis recursul declarat de către Gheorghe Sochirca, casată hotărârea Judecătoriei Centru, mun. Chișinău, din data de 01 aprilie 2016 cu trimiterea pricinii la rejudecare în instanța de fond. Prin hotărârea Judecătoriei Centru, mun. Chișinău din data de 01 noiembrie 2016 a fost respinsă contestația înaintată de către Sochirca Gheorghe. La 11 noiembrie 2016 Gheorghe Sochirca a declarat recurs împotriva hotărârii Judecătoriei Centru, mun. Chișinău din data de 01 noiembrie 2016. Prin decizia Curții de Apel Chișinău din data de 20 ianuarie 2017 a fost admis recursul declarat de către Gheorghe Sochirca, casată hotărârea Judecătoriei Centru, mun.

Chișinău din data de 01 noiembrie 2016, cu trimiterea pricinii la rejudecare în instanța de fond. Prin Hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Centru din data de 21 februarie 2018 s- a admis contestația lui Gheorghe Sochirca, s-a anulat procesul-verbal cu privire la contravenție și decizia agentului constatator. Hotărârea a devenit irevocabilă la 13 martie 2018, ca urmare a faptului că nu a fost atacată de nici una dintre părți. Gheorghe Sochirca a menționat că judecarea cauzei contravenționale a durat 6 ani și 2 luni. Pe parcursul judecării cauzei, contestația lui Gheorghe Sochirca a fost respinsă de 4 ori, prin 4 hotărâri diferite ale instanței de fond și trimisă la rejudecare prin 5 hotărâri ale Curții de Apel Chișinău.

Reclamantul a susținut că procedura de judecată inițiată la contestația depusă împotriva procesului-verbal și deciziei agentului constatator din 31 ianuarie 2012 și care a durat 6 ani și 2 luni, nu reprezintă un grad sporit de complexitate sub aspectul circumstanțelor de fapt, de drept și de procedură. Comportamentul său nu a fost unul de rea-credință și nu a avut ca scop tărăgănarea procesului, or, cele 4 cereri de recurs care au 2 fost depuse de către Gheorghe Sochirca nu pot fi considerate ca acțiuni îndreptate spre tărăgănarea cauzei, atunci când ultimul nu urmărea decât scopul să elucideze adevărul și să demonstreze că nu se face vinovat pentru cele care îi sunt imputate, fapt care i-a reușit în cele din urmă și a dus la obținerea unui hotărâri judecătorești irevocabile, prin care au fost anulate procesul-verbal cu privire la contravenție și decizia agentului constatator, constatându-se nevinovăția sa.

Gheorghe Sochirca a menționat că tărăgănarea examinării cauzei pe un termen de peste 6 ani, se datorează faptului că instanța de fond a respins de 4 ori contestația depusă de către Gheorghe Sochirca, iar instanța de apel a casat de 5 ori hotărârile instanței de fond și tot de atâtea ori a transmis cauza la rejudecare. Multiplele respingeri a contestației depuse de către Gheorghe Sochirca precum și trimiterile subsecvente la rejudecare a cauzei, reprezintă niște circumstanțe obiective, care nu îi pot fi imputate reclamantului, fiind un element aferent înfăptuirii justiției și pentru care răspunderea solitară o poartă statul Republicii Moldova. Totodată, având în vedere caracterul penal al învinuirii care i-a fost adusă lui Gheorghe Sochirca, se deduce că „miza” achitării acestuia, a fost una extrem de mare, iar termenul de 6 ani și 2 luni nicidecum nu poate justifica faptul că o astfel de cauză urma a fi soluționată într-un termen atât de lung.

A mai indicat reclamantul că prejudiciul moral suportat în corespundere cu jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, este de 11 000 euro, compus din 1 500 euro pentru fiecare an de judecare a cauzei (6 x 1500) și 2000 euro, sporul pentru miza pe care litigiul îl reprezenta pentru reclamant, având în vedere natura penală a învinuirii care i-a fost adusă.

Prin hotărârea din data de 01 octombrie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani s-a admis parțial cererea de chemare în judecată depusă de către Gheorghe Sochirca, s-a constatat încălcarea dreptului lui Gheorghe Sochirca la judecarea în termen rezonabil a cauzei contravenționale, s-a încasat de la bugetul de stat prin intermediul Ministerului Justiției în beneficiul lui Gheorghe Sochirca suma de 35 000 lei cu titlul de prejudiciu moral cauzat prin încălcarea dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei și suma de 3 000 lei cu titlul de asistență juridică, în rest, acțiunea a fost respinsă ca neîntemeiată. (f.d.105,108-115) Curtea de Apel Chișinău prin decizia din data de 20 februarie 2019 a respins apelul declarat de către Ministerul Justiției, a menținut hotărârea din data de 01 octombrie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani.( f.d.

142,143-150) Instanțele de judecată au concluzionat că în urma analizei criteriilor de apreciere a termenului rezonabil de judecare a cauzei, în speță s-a constatat încălcarea dreptului lui Gheorghe Sochirca la judecare în termen rezonabil a cauzei contravenționale, iar tergiversarea examinării cauzei nu-i poate fi imputată lui Gheorghe Sochirca. Suma dispusă spre încasare cu titlu de prejudiciu moral este considerată de instanțele de judecată ca fiind o compensare ce ar duce la o satisfacție echitabilă și este una corelativă cu practica judiciară pe cazuri similare. Împotriva deciziei instanței de apel, la data de 22 martie 2019 a depus recurs Ministereul Justiției, prin care a solicitat admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel cu emiterea unei noi hotărâri privind respingerea cererii de chemare în judecată.

3 ( f.d.156-159) În motivarea recursului, recurentul a indicat că instanța de apel a interpretat în mod eronat legea și în acest sens a aplicat eronat normele de drept material. În speță nu există careva motive de tergiversare a examinării cauzei contravenționale, ori însăși respectarea de către instanțele de judecată în tocmai a procedurii cu asigurarea respectării drepturilor tuturor participanților la proces nu poate fi privită drept tergiversare a examinării cauzei. Prevederile Legii nr. 87 din 21 aprilie 2011 nu acordă dreptul în mod automat la repararea prejudiciului moral, în lipsa dovezilor că persoana a suferit un prejudiciu în urma încălcării dreptului garantat de lege.

La 28 mai 2019 Gheorghe Sochirca, reprezentat de avocatul Adrian Grosu a depus referință, prin care a solicitata declararea recursului ca fiind inadmisibil.( f.d.164-165) În conformitate cu art. 434, alin. (1) al Codului de procedură civilă recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel. Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia la data de 20 februarie 2019, a publicat- o pe portalul instanțelor de judecată la data de 18 martie 2019, a expediat-o participanților la proces la data de 18 martie 2019. (f.d.151) Recursul declarat la data de 22 martie 2019 este depus în termen. Examinând temeiurile de admisibilitate ale recursului în raport cu materialele cauzei civile, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia că recursul declarat de către Ministerul Justiției este inadmisibil din următoarele considerente.

Verificând motivele de casare, invocate în recurs, completul Colegiului atestă că recurentul indică argumente ce țin de dezacordul cu felul în care instanțele de judecată au apreciat înscrisurile probatorii și au constatat circumstanțele cauzei. Nu pot fi reținute ca temei de admisibilitate aceste argumente, deoarece țin de reaprecierea probelor, fapt inadmisibil în recurs. Conform regulilor din Secțiunea a 2-a din Capitolul XXXVIII al Codului de procedură civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele de fond și de apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului instanței de recurs.

Recursul exercitat conform secțiunii a 2 - a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procesual, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia în fapt. Astfel, completul Colegiului constată că argumentele invocate în recurs nu pot constitui temei de casare a deciziei recurate, or, acesta nu se încadrează în cele expres stabilite la art. 432, alin. (2), (3) și (4) al Codului de procedură civilă. În conformitate cu prevederilor art. 432, alin. (1) al Codului de procedură civilă părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declarare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procesual.

Aliniatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcare sau aplicate eronat, 4 iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

În conformitate cu art. 433, lit. a) al Codului de procedură civilă cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432, alin. (2), (3) și (4). Totodată, potrivit jurisprudenței CEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri, pe când în recursul declarat de către Ministerul Justiției asemenea aspecte nu se regăsesc. În speță, completul Colegiului menționează că recursul în cauză conține obiecții de fapt și de drept, care deja au fost studiate și verificate de către instanțele de judecată, primind o apreciere corespunzătoare.

În consecință, nu există aparența unei încălcări a dreptului recurentului la soluționarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei în apel, în modul în care este garantat de art. 6 § 1 al Convenției. Drept urmare, se reține că argumentele invocate de către recurent nu pot constitui temei de admisibilitate a recursului, deoarece nu denotă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normei de drept material sau a normei de drept procesual, așa cum formal invocă recurentul și, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate. Din considerentele menționate instanța de recurs ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de către Ministerul Justiției, inadmisibil.

Conform celor expuse, în temeiul art. 431, alin. (1) și (2), art. 433, lit. a), 440, alin. (1) și (11) ale Codului de procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție dispune: Recursul, declarat de către Ministerul Justiției, se consideră inadmisibil. Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecătorul Maria Ghervas judecătorii Nina Vascan Dumitru Mardari 5