2ra-992/19 — Declararea nulitătii actelor juridice

Dosarul nr. 2ra-992/19

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani, judecător – I. Păduraru

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău, judecători – V. Cotorobai, I. Țurcan, M. Anton

Î N C H E I E R E

29 mai 2019 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu

judecătorii Dumitru Mardari

Svetlana Filincova

examinând admisibilitatea recursului declarat de Andrei Becciv, prin

intermediul avocatului Vasile Foltea,

în cauza civilă la cererea înaintată de Andrei Becciv către Gheorghe Diaconu

cu privire la declararea nulității actului juridic de vânzare-cumpărare a

automobilului, repunerea părților în poziția inițială, încasarea prejudiciului,

compensarea cheltuielilor de judecată,

împotriva deciziei din 17 ianuarie 2019 a Curții de Apel Chișinău, prin care a

fost admis apelul declarat de Gheorghe Diaconu, fiind casată hotărârea din 25

aprilie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani,

c o n s t a t ă:

La 23 noiembrie 2017, Andrei Becciv s-a adresat cu cerere de chemare în

judecată împotriva lui Gheorghe Diaconu cu privire la declararea nulității actului

juridic de vânzare-cumpărare a automobilului de model „Jeep Grand Cherokee”,

a/p 1996, cu n/î XXXXX, încheiat între Gheorghe Diaconu și Andrei Becciv;

repunerea părților la poziția inițială prin obligarea pârâtului Gheorghe Diaconu să

restituie suma de 3500 euro lui Andrei Becciv, primiți în baza actului juridic nul și

prin restituirea de către Andrei Becciv lui Gheorghe Diaconu a automobilului de

model „Jeep Grand Cherokee” la momentul primirii banilor în sumă de 3500 euro;

încasarea cheltuielilor de judecată, compuse din taxa de stat achitată în sumă de

2154 lei și servicii de asistență juridică în valoare de 5000 lei.

În motivarea acțiunii reclamantul Andrei Becciv a indicat că, la 30 ianuarie

2017, pârâtul Gheorghe Diaconu i-a vândut lui Andrei Becciv automobilul de

model „Jeep Grand Cherokee”, anul producerii 1996, cu n/î XXXXX, contra sumei

de 3500 euro, fapt consemnat prin recipisa pe care Gheorghe Diaconu a eliberat-o.

După primirea banilor în sumă de 3500 euro, pârâtul Gheorghe Diaconu i-a

eliberat pe numele acestuia procura cu nr. 288, autentificată de notarul Olga

Kiseliova, acordându-i inclusiv împuternicirea de a vinde automobilul dat, de a

1

efectua modificări în înscrisurile din Registrul de înmatriculare a mijloacelor de

transport și de a primi certificatul de înmatriculare a acestuia.

Potrivit reclamantului Andrei Becciv, în momentul în care a încercat să

înregistreze automobilul pe numele său în Registrul de înmatriculare a mijloacelor

de transport, reprezentanții autorităților competente i-au refuzat, informându-l că

are numărului fals al caroseriei și lipsește numărul de înregistrare al motorului

automobilului de model „Jeep Grand Cherokee”, a/p 1996, cu n/î XXXXX, fapt

care se confirmă prin raportul de identificare a vehiculului RIV nr.0265232 din 24

octombrie 2017 și anexa la acest raport, executat de experții Direcției identificare

și înmatriculare a mijloacelor de transport.

În astfel de împrejurări, după achitarea prețului automobilului de model „Jeep

Grand Cherokee”, a/p 1996, cu n/î XXXXX, în sumă de 3500 euro, s-a creat o

situație în care reclamantul nu poate să-și realizeze dreptul de dispoziție asupra

acestui bun prin metoda înmatriculării acestui bun pe numele său și trecerii acestei

informații în Registrul de înmatriculare a mijloacelor de transport.

Mai mult, după încasarea de către pârâtul Gheorghe Diaconu a banilor în sumă

de 3500 euro și ascunderea de către ultimul a faptului că elementele de identificare

a motorului sunt falsificate, pârâtul în continuare își păstrează dreptul de

proprietate asupra acestui bun, fapt care-i cauzează prejudiciu, iar încercările de a

soluționa litigiul pe cale amiabilă s-au soldat cu refuzul pârâtului de a răspunde la

somația scrisă și de a-i restitui banii în sumă de 3500 euro, primiți în calitate de

plată pentru automobilul vândut, de model „Jeep Grand Cherokee”, a/p 1996, cu

n/î XXXXX.

Astfel, lui Andrei Becciv i-a fost cauzat un prejudiciu ca urmare a actului

juridic încheiat prin dol și afectat de eroare considerabilă, manifestată de existența

unei false reprezentări referitor la calitățile substanțiale ale obiectului actului

juridic, în sumă de 3500 (trei mii cinci sute) euro.

Totodată, din raportul reglementărilor legale la circumstanțele faptice

confirmate documentar, se demonstrează faptul că dacă reclamantul ar fi știut de

existența viciilor care fac imposibilă înregistrarea pe numele său a dreptului de

proprietate asupra automobilului de model „Jeep Grand Cherokee”, a/p 1996, cu

n/î XXXXX, nu ar fi cumpărat acest bun de la pârât.

Mai mult, reclamantul a indicat că Gheorghe Diaconu, deși a fost conștient de

viciile automobilului înstrăinat, la momentul încasării banilor în sumă de 3500

euro în calitate de plată pentru bunul vândut sub forma eliberării procurii generale

cu nr. 288, autentificată de notarul Olga Kiseliova, a trecut sub tăcere viciile

existente privind falsurile elementelor de identificare, ceea ce a dus la neexecutarea

obligației de a se comporta cu bună-credință și diligență la momentul nașterii, pe

durata existenței, la momentul executării și stingerii obligației.

De asemenea, faptul că pârâtul Gheorghe Diaconu cunoștea despre viciile

automobilului vândut de model „Jeep Grand Cherokee”, a/p 1996, cu n/î XXXXX,

se confirmă prin copia autentificată a constatării tehnico-științifice nr. 343 din 09

iunie 2014, care i-a fost eliberată reclamantului de către șeful Direcției identificare

și înmatriculare a mijloacelor de transport la data de 25 octombrie 2017, în

momentul în care reclamantul s-a adresat cu cerere pentru a înmatricula acest

mijloc de transport pe numele său și i-a fost refuzat, fiind efectuată o examinare

repetată a mijlocului de transport.

2

Reieșind din cele expuse, reclamantul Andrei Becciv a susținut că

reglementările legale și circumstanțele faptice, confirmate documentar, denotă

faptul că în urma neexecutării corespunzătoare a obligațiilor legale de predare a

automobilului vândut de model „Jeep Grand Cherokee”, a/p 1996, cu n/î XXXXX,

fără vicii materiale, care au împiedicat înregistrarea dreptului de proprietate al

reclamantului, pârâtul i-a cauzat reclamantului un prejudiciu material direct în

valoare de 3500 euro.

Prin hotărârea din 25 aprilie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani,

cererea de chemare în judecată înaintată de Andrei Becciv către Gheorghe Diaconu

a fost admisă.

Prin decizia din 17 ianuarie 2019 a Curții de Apel Chișinău, a fost admis apelul

declarat de Gheorghe Diaconu, fiind casată hotărârea din 25 aprilie 2018 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani, și pronunțată o nouă hotărâre de respingere

integrală a acțiunii.

Pentru a decide astfel, instanța de apel a reținut că, la 30 ianuarie 2017,

Gheorghe Diaconu i-a vândut lui Andrei Becciv automobilul de model „Jeep

Grand Cherokee”, anul producerii 1996, cu n/î XXXXX, contra sumei de 3500

euro, fapt consemnat prin recipisa eliberată de Gheorghe Diaconu. După primirea

banilor în sumă de 3500 euro, Gheorghe Diaconu i-a eliberat pe numele lui Andrei

Becciv procura cu nr. 288, autentificată de notarul Olga Kiseliova, acordându-i,

inclusiv, împuternicirea de a vinde automobilul dat, de a efectua modificări în

înscrisurile din Registrul de stat al transporturilor și de a primi certificatul de

înmatriculare a acestuia.

Concomitent, instanța de apel a constatat că Andrei Becciv cunoștea la

procurarea automobilului că numărul caroseriei este fals, fapt înregistrat și în

certificatul de înmatriculare.

Astfel, prin acceptarea în scris a ofertei vânzătorului Gheorghe Diaconu,

Andrei Becciv și-a exprimat voința expresă de a încheia actul juridic, deși cunoștea

că automobilul de model „Jeep Grand Cherokee”, a/p 1996, cu n/î XXXXX, nu are

în certificatul de înmatriculare indicat nr. motorului, lucru care a fost verificat de

către intimat la momentul transmiterii certificatului de înmatriculare și a

automobilului.

Mai mult decât atât, la momentul transmiterii automobilului menționat, a

actelor necesare înmatriculării lui Andrei Becciv, ultimul nu a înaintat nici o

obiecție cu referire la numărul de înregistrare, caz în care nu poate fi invocată

prezența elementului de dol la constituirea raporturilor juridice.

În așa mod, invocarea viciilor autoturismului este una irelevantă speței în

situația în care la momentul încheierii actului juridic intimatului i s-a comunicat că

automobilul de model „Jeep Grand Cherokee”, a/p 1996, cu n/î XXXXX, nu are în

certificatul de înmatriculare indicat nr. motorului, caroseriei, circumstanță care

exclude existența dolului în acțiunile apelantului, nefiind posibil de imputat

acestuia, iar Constatarea tehnico-științifică din 09 iunie 2004, anexată concomitent

cu Raportul de expertiză din 24 octombrie 2017, denotă cu certitudine faptul că

viciile respective ale bunului au existat încă din perioada respectivă, anterior

reclamantului au fost încă 4 proprietari care au înregistrat dreptul de proprietate

asupra acestui automobil fără impedimente.

3

La 05 martie 2019, Andrei Becciv, prin intermediul avocatului Vasile Foltea, a

contestat cu recurs decizia din 17 ianuarie 2019 a Curții de Apel Chișinău,

solicitând casarea acesteia și menținerea hotărârii primei instanțe.

În motivarea recursului a invocat faptul că instanța de apel a aplicat eronat

normele de drept material, nu a constatat și elucidat pe deplin circumstanțele

importante pentru soluționarea pricinii, a apreciat arbitrar probele prezentate de

către participanții la proces, iar concluziile instanței sunt în contradicție cu

circumstanțele pricinii. Suplimentar, s-au invocat circumstanțe și motive similare

celor din cererea de chemare în judecată.

Analizând temeiurile invocate în cererea de recurs în raport cu materialele

pricinii și prevederile legale, Completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul

declarat de Andrei Becciv, prin intermediul avocatului Vasile Foltea este

neîntemeiat și urmează a fi declarat inadmisibil, din considerentele ce urmează.

În conformitate cu art. 434 din Codul de procedură civilă, termenul de

declarare a recursului este de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei

integrale. Alineatul (2) al aceluiași articol prevede că termenul de 2 luni este

termen de decădere și nu poate fi restabilit.

Potrivit materialelor cauzei, decizia Curții de Apel Chișinău a fost pronunțată

la 17 ianuarie 2019, fiind expediată participanților la proces la 22 februarie 2019

(f.d. 90) și 28 februarie 2019 (f.d. 91), însă la materialele cauzei nu sunt înscrisuri

care să demonstreze momentul recepționării acesteia de către participanții la

proces. Astfel, având în vedere faptul că recursul declarat împotriva deciziei din 17

ianuarie 2019 a Curții de Apel Chișinău a fost înregistrat la 05 martie 2019, în

conformitate cu art. 434 din Codul de procedură civilă, acesta se consideră declarat

în termen.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) din Codul de procedură civilă, părțile și

alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a

normelor de drept procedural prevăzute de art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de

procedură civilă.

În conformitate cu art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, cererea de

recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în

temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă.

În conformitate cu art. 440 alin. (1) din Codul de procedură civilă, în cazul în

care se constată existența unuia din temeiurile prevăzute la art. 433, completul din

3 judecători decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra

inadmisibilității recursului. Încheierea se emite conform prevederilor art. 270 și nu

conține nici o referire cu privire la fondul recursului.

Dat fiind faptul că temeiurile de declarare a recursului împotriva deciziei

curții de apel, prin prisma prevederilor secțiunii a 2-a a capitolului XXXVIII al din

Codul de procedură civilă, sunt strict delimitate de art. 432, Completul reține că

reieșind din prevederile art. 437 alin. (1) lit. f) din Codul de procedură civilă, în

sarcina recurentului este impusă obligația delimitării esenței, temeiului și

argumentării acelei/acelor încălcări esențiale și/sau a acelor circumstanțe ce indică

la aplicarea eronată a normelor de drept material sau procedural, și care ar dicta

necesitatea declarării recursului ca fiind admisibil.

4

În speță, însă criticile invocate de recurent nu pot duce la admisibilitatea

recursului, or, acestea nu pot fi reținute prin prisma art. 432 din Codul de

procedură civilă, în condițiile în care se insistă în mod exclusiv asupra reaprecierii

circumstanțelor cauzei, în detrimentul evidențierii ilegalității soluției instanței de

apel. În acest context este de menționat faptul că recursul exercitat conform

secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și

procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia în fapt.

Acest fapt denotă caracterul declarativ al recursului, fiind lipsit de esență, care

evidențiază simplul fapt al dezacordului recurentului cu soluția dată de instanța de

apel, precum și lipsa temeiurilor legale de declarare a recursului, având în vedere

faptul că, rolul exclusiv al recursului este de a asigura efectuarea unui control de

legalitate a deciziei atacate în baza temeiurilor legale de declarare a recursului

strict prevăzute de art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă.

Abordarea recurentului, în speță, însă evidențiază în mod clar dezacordul

acestuia cu soluția dată de instanța de apel, iar argumentele recursului nu permit

identificarea omisiunilor sau erorilor care ar impune declararea acestuia ca fiind

admisibil.

Prin prisma jurisprudenței CtEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie

capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, să posede puterea de a

îndrepta în mod direct starea de lucruri, trăsătură distinctivă care nu este

evidențiată în cererea de recurs declarată de Andrei Becciv, prin intermediul

avocatului Vasile Foltea.

Astfel, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție constată lipsa temeiurilor care ar dicta necesitatea

declarării recursului ca fiind admisibil.

În conformitate cu art. 270, 431 alin. (2), art. 433 lit. a) și art. 440 alin. (1) din

Codul de procedură civilă, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Se consideră inadmisibil recursul declarat de Andrei Becciv, prin intermediul

avocatului Vasile Foltea.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

Judecătorul Ala Cobăneanu,

Judecătorii Dumitru Mardari,

Svetlana Filincova

5